Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), analizând vizita președintelui francez Emmanuel Macron în Federația Rusă a făcut câteva remarci esențiale.

La sfârșitul Războiului Rece, a treia putere nucleară nu era Marea Britanie, Franța sau China, ci Ucraina. Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Ucraina a renunţat la mii de arme nucleare în schimbul garanțiilor de securitate pe care le-a primit din partea Rusiei, Statelor Unite și a altor țări.

În 2014, în momentul în care Federația Rusă a agresat Ucraina și a anexat ilegal Peninsula Crimeea, regimul lui Vladimir Putin a încercat să ajungă inclusiv până la Odessa, dar operațiunile ruse nu au avut succes la momentul respectiv. În contextul actual în care trupele ruse pun presiune militară pe Ucraina, există numeroase scenarii despre următoarea acțiune a Moscovei.

Portalul american The Drive a informat, pe 03.02.2022, că o nouă versiune a rachetei SM-6 va fi capabilă să intercepteze ținte hipersonice. În cadrul unui interviu acordat site-ului politros.com, expertul militar rus, Yuri Knutov, a apreciat, pe 04.02.2022, că noua rachetă ar putea fi dislocată în România, dar va avea o eficiență redusă.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 4 februarie 2022, emisiunea „Pe Plan Extern”.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat astăzi o vizită oficială la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, județul Cluj, unde i-au fost prezentate câteva tipuri de aeronave cu care sunt dotate Forțele Aeriene Romane. La sfârşitul declaraţiei de presă, şeful statului a precizat că ’’procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Române nu se va opri însă aici, avem în vedere să achiziționăm și avioane de ultimă generație, F-35’’. Dar, cel mai important de precizat, Klaus Iohannis a uitat să menţioneze şi când are de gând România să înceapă demersurile pentru achiziţia unor avioane de generaţia a V-a F-35.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat, marţi, în timp ce se afla într-o vizită oficială la Kiev, că miniştrii de externe ai Poliniei, Marii Britanii şi Ucrainei "lucrează la un potenţial format care ar putea întări cooperarea în diverse domenii’’ între cele trei state. De la Varşovia, fostul șef adjunct al Ministerului polonez al Apărării Naționale, generalul Waldemar Skrzypczak, a salutat demersul lui Mateusz Morawiecki, precizând că ,,acesta este un mesaj clar că ne opunem împreună agresiunii ruse’’.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, într-un interviu pentru CNN, că este o absurditate să spunem că scutul antirachetă de la Deveselu reprezintă o amenințare pentru Rusia, deoarece acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci către posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euro-atlantic. Bogdan Aurescu a făcut această declaraţie în contextul în care președintele Vladimir Putin a declarat că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia. 

Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 02.02.2022, că Ministerul rus al Apărării a luat decizia de completare a diviziilor din componența Regiunii Militare Vest cu noi batalioane de război electronic. Acestea vor avea ca misiune protejarea obiectivelor civile și militare împotriva atacurilor cu arme de mare precizie.

Paun Rohovei, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ucrainei în România, prezent la emisiunea „Pe Plan Extern” de la DefenseRomania, a explicat că o posibilă recunoaștere de către Federația Rusă a celor două autoproclamate republici separatiste din Donbas și înarmarea acestora ar fi o sinucidere pentru Federația Rusă.

Paun Rohovei, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ucrainei în România, într-un interviu eveniment acordat în exclusivitate DefenseRomania, în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern”, a atras atenția Occidentului cu privire la agresivitatea Federației Ruse.

Ucraina a salutat sprijinul acordat de România în contextul crizei generate de agresiunile Federației Ruse și, în exclusivitate pentru DefenseRomania, șeful misiunii diplomatice a Ucrainei la București a catalogat inițiativa ministrului de externe român Bogdan Aurescu de a propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE la Kiev drept una „fără precedent” ce demonstrează dacă mai era nevoie sprijinul acordat de țara noastră pentru integrarea europeană a Ucrainei.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 28 ianuarie 2022, emisiunea „Pe Plan Extern”.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 27.01.2022, șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Belarus, general maior Viktor Gulevich, a prezentat scenariul exercițiului ruso-belarus Allied Resolve-2022, a cărui fază activă este planificată pentru perioada 10-20 februarie. 

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a avut joi o discuţie telefonică cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III.

Presa americană continuă să dezvăluie o serie de inițiative prezentate de politicieni și militari pe fondul discuțiilor inițiate de Rusia privind problemele de securitate globală. Una dintre acestea se referă la revizuirea Convenției de la Montreux, care reglementează statutul Strâmtorilor Bosfor și Dardanele de la Marea Neagră.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, joi, că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă sau orice altă parte să viziteze bază militară de la Deveselu, dar trebuie ţinut cont de principiul reciprocităţii, noi avem dreptul să cerem să vizităm baze de rachete ruseşti.

Potrivit unor surse oficiale guvernamentale, consultate de postul de radio Europa FM, România a participat cu observații la răspunsurile trimise miercuri de SUA și NATO Rusiei, la capitolul privind o posibilă inspecție a rușilor la sistemul antibalistic de la Deveselu.

Înainte de a transmite Kremlinului răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, oficialii americani au arătat un document confidențial aliaților europeni, subliniind câteva posibile soluții, una dintre acestea fiind efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia.

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, afirmă că ţara sa "se poziţionează în continuare ferm alături de România", în contextul situaţiei actuale de securitate.

Secretarul de stat american Antony Blinken a precizat miercuri că Statele Unite au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO, relatează Reuters şi AFP.

General-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), vine la DefenseRomania unde va aborda situația privind starea Armatei României și înzestrarea forțelor armate în contextul sensibil de securitate din regiunea Mării Negre.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au fost decise mai multe măsuri importante privind actuala criză de securitate creată de Rusia, cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creşterea prezenţei Aliate şi a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securităţii statului român. De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze că nu este cazul ca vreun cetăţean al României să se teamă.

Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat miercuri că Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict cu Rusia atât timp cât Kievul va continua să nu respecte drepturile minorităţii maghiare. Pe lângă aceste declaraţii, Szijjarto a precizat că Ungaria susţine o relaţie de ''respect reciproc'' cu Moscova, precizează agenţia EFE.

Oficialii de la Kiev încearcă să liniștească societatea ucraineană privind iminența invaziei ruse, deși recunosc că amenințarea este reală și că în cursul zilei este așteptat un nou transport de echipament militar american pentru consolidarea apărării țării în caz de necesitate.

Într-o analiză a agenţiei americane de presă Associated Press se precizează că refuzul Germaniei de a se alătura celorlalte state membre ale NATO în a livra arme Ucrainei i-a deranjat pe aliaţi şi a ridicat întrebări în legătură cu hotărârea Berlinului de a se opune Rusiei.