Presa americană continuă să dezvăluie o serie de inițiative prezentate de politicieni și militari pe fondul discuțiilor inițiate de Rusia privind problemele de securitate globală. Una dintre acestea se referă la revizuirea Convenției de la Montreux, care reglementează statutul Strâmtorilor Bosfor și Dardanele de la Marea Neagră.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, joi, că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă sau orice altă parte să viziteze bază militară de la Deveselu, dar trebuie ţinut cont de principiul reciprocităţii, noi avem dreptul să cerem să vizităm baze de rachete ruseşti.
Potrivit unor surse oficiale guvernamentale, consultate de postul de radio Europa FM, România a participat cu observații la răspunsurile trimise miercuri de SUA și NATO Rusiei, la capitolul privind o posibilă inspecție a rușilor la sistemul antibalistic de la Deveselu.
Înainte de a transmite Kremlinului răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, oficialii americani au arătat un document confidențial aliaților europeni, subliniind câteva posibile soluții, una dintre acestea fiind efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia.
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, afirmă că ţara sa "se poziţionează în continuare ferm alături de România", în contextul situaţiei actuale de securitate.
Secretarul de stat american Antony Blinken a precizat miercuri că Statele Unite au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO, relatează Reuters şi AFP.
General-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), vine la DefenseRomania unde va aborda situația privind starea Armatei României și înzestrarea forțelor armate în contextul sensibil de securitate din regiunea Mării Negre.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au fost decise mai multe măsuri importante privind actuala criză de securitate creată de Rusia, cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creşterea prezenţei Aliate şi a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securităţii statului român. De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze că nu este cazul ca vreun cetăţean al României să se teamă.
Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat miercuri că Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict cu Rusia atât timp cât Kievul va continua să nu respecte drepturile minorităţii maghiare. Pe lângă aceste declaraţii, Szijjarto a precizat că Ungaria susţine o relaţie de ''respect reciproc'' cu Moscova, precizează agenţia EFE.
Oficialii de la Kiev încearcă să liniștească societatea ucraineană privind iminența invaziei ruse, deși recunosc că amenințarea este reală și că în cursul zilei este așteptat un nou transport de echipament militar american pentru consolidarea apărării țării în caz de necesitate.
Într-o analiză a agenţiei americane de presă Associated Press se precizează că refuzul Germaniei de a se alătura celorlalte state membre ale NATO în a livra arme Ucrainei i-a deranjat pe aliaţi şi a ridicat întrebări în legătură cu hotărârea Berlinului de a se opune Rusiei.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), semnalează un aspect deosebit de interesant și un detaliu istoric pe care mulți îl ignoră în criza majoră din jurul Ucrainei.
Federația Rusă a cerut oficial prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe de la Moscova, retragerea NATO în sensul demilitarizării Europei de Est din România și Bulgaria, state care au aderat după 1997, an de care Federația Rusă se agață în ceea ce privește cererile de securitate pe care le-a avansat către NATO.
Franţa pledează pentru un dialog direct al Uniunii Europene cu Rusia asupra arhitecturii de securitate în Europa, a declarat duminică secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, relatează AFP.
Potrivit revistei americane Foreign Policy, asistența militară pe care SUA și alte state occidentale o oferă Ucrainei nu reprezintă o pârghie eficientă pentru rezolvarea crizei actuale, aflate în creștere.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat sâmbătă că 'România nu va intra în niciun război în acest moment', dar a precizat că ţara 'trebuie să fie pregătită pentru consecinţele unui posibil conflict de la graniţa Ucrainei'.
O strategie a Pentagonului care pune accent pe rotaţia pe termen scurt a trupelor americane desfășurate în Europa riscă mai mult să escaladeze relaţiile tensionate cu Rusia, decât o prezență militară permanentă pe continent, se constată într-un studiu comandat de Armata SUA.
În noaptea de 22 ianuarie, un nou lot de ajutor militar american, 90 de tone de arme și muniție, a sosit pe aeroportul ucrainean Boryspil din Kiev. Aceasta livrare este prima dintr-o serie care urmează să ajungă în Ucraina, în perioada următoare, fiind parte a unui nou pachet de ajutor militar de 200 de milioane de dolari aprobat de președintele Biden în decembrie, potrivit Ambasadei SUA în Ucraina.
În ultimele zile, Federația Rusă a continuat să transfere în Republica Belarus militari și tehnică de luptă, în cadrul primei etape a verificării inopinate a forțelor de reacție ale Statului unional.
Administraţia Prezidenţială a anunţat în urmă cu câteva minute ca preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru miercurea viitoare, la Palatul Cotroceni.
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
În ultimele 24 de ore, în mass-media și pe rețelele de socializare au apărut o serie de informații privind desfășurarea unor activități de pregătire pentru luptă ale armatei ruse, pe fondul tensiunilor cu NATO.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Liderul sârb Milorad Dodik a declarat că soarta Bosniei-Herțegovinei depinde de discuțiile dintre parlamentarii locali, cu sprijinul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 ianuarie 2022, emisiunea „Pe Plan Extern”.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit, joi, pe ambasadorul Regatului Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti, Andrew Noble, întrevederea vizând, cu precădere, demersurile pentru reconfigurarea Parteneriatului Strategic bilateral România - Marea Britanie ca un parteneriat între un stat membru UE (RO) şi un stat terţ (UK), care însă îşi propune să menţină relaţii strânse cu UE.
Există posibilitatea ca Washingtonul să aprobe în cele din urmă cererea Turciei de a cumpăra noi avioane de luptă F-16, ceea ce ar conduce automat la o îmbunătăţire a capabilităţilor militare ale statelor membre NATO de la Marea Neagră, a precizat joi site-ul CNN-Turk.
