În contextul escaladării la cote critice a tensiunilor din Orientul Mijlociu, pe 18 ianuarie, ediția americană a Military Watch a publicat pe canalul său de YouTube o analiză însoțită de imagini privind modului în care s-ar putea derula un eventual conflict între Israel și Iran și la ce rezultate ar conduce.
După o convorbire telefonică între Președintele Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel, Casa Albă a anunțat că cele șase probleme de politică externă pe care intenționează să le rezolve cu prioritate sunt: Rusia, China, Afganistan, Iran, ... Ucraina și Balcanii de Vest, respectiv Kosovo.
Oficialii israelieni şi-au făcut cunoscută opoziţia faţă de revenirea administraţiei Joe Biden în acordul nuclear iranian. Unii dintre ei au ameninţat chiar cu atacuri militare asupra Iranului dacă Joe Biden va reintroduce SUA în acordul nuclar, cunoscut sub numele de JCPOA.
Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA), într-un interviu acordat DefenseRomania, a discutat despre propunerea pe care România a făcut-o în urmă cu 5 ani Bulgariei și Turciei: O flotă comună a NATO la Marea Neagră.
India va trimite zeci de soldați în Rusia pentru instruirea lor în folosirea celebrului sistem de rachete antiaeriene S-400, pe care a acceptat să îl achiziționeze. Iată o decizii militară nu va fi primită bine în SUA, care a desemnat New Delhi ca partener cheie în strategia sa Indo-Pacific.
A venit timpul să explicăm pentru cititorii DefenseRomania mecanismele financiare de susținere de către națiunile gazdă a prezenței trupelor americane pe teritoriul acestora. Pentru că în România acest mecanism nu este public și pentru că prea multă propagandă s-a dezvoltat în ceea ce privește subiectul extrem de volatil al cheltuielilor suportate de către SUA, pentru a garanta cu trupe, securitatea aliaților săi, următorul material (publicat în presa niponă) ne arată exact cheltuielile militare japoneze pentru sprijinul prezenței americane.
DefenseRomania vă propune în ediția emisiunii din această săptămână subiectul rolului pe care îl are țara noastră în regiunea Mării Negre.
Guvernele țărilor din Grupul Visegrad - Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia - au apărut împărțite cu privire la victoria candidatului democrat și a fostului vicepreședinte Joe Biden la alegerile prezidențiale din 2020 din SUA.
Andrei Vlășceanu, analist de politică externă, a făcut referire la situația actuală din Federația Rusă în contextul protestelor pro-Navalnîi, împotriva regimului condus de Vladimir Putin.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit pe 25 ianuarie cu conducerea Serviciului de Informații Externe (ZSRU), în contextul zilei de sărbătoare profesională a serviciului și aniversării a 102 ani de la înființarea primei unități de informații externe a Republicii Populare Ucrainene – 24 ianuarie 1919.
Rusia şi Statele Unite ale Americii au termen până pe 5 februarie să prelungească un acord cheie vizând reducerea arsenalelor lor nucleare, ultimul pact de reducere a armamentelor rămas între cei doi foşti rivali din "războiul rece".
Agenția americană DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) lucrează de mult la un nou concept de război care le-ar putea înlocui pe cele existente. Potrivit acestuia, în bătăliile viitoare, în care mulți participanți utilizând sisteme fără pilot ar fi de partea americană, cheia obținerii victoriei ar fi cooperarea flexibilă a acestora, bazată pe principiul „fiecărui senzor, fiecare efector”.
Desfășurarea rapidă a unor evenimente spectaculoase și deosebit de colorate, în SUA și în lume, ne face – pentru a câta oară – să pierdem din vedere perspectiva mare și să nu mai deosebim ceea ce este inevitabil, legic, obiectiv, de ceea ce este accidental, întâmplător, subiectiv.
Partenerul DefenseRomania, profesorul Răzvan Munteanu, expert în politică externă și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA), ne transmite o incitantă analiză despre „ofensiva diplomatică a Israelului” și ceea ce ar putea urma pentru Autoritatea Națională Palestiniană, controlată de formațiunea politică Fatah.
Inaugurările prezidențiale din SUA sunt mari producții teatrale, iar cea din acest an, când are loc instalarea lui Joe Biden, sub numele său oficial de Joseph Robinette Biden Jr, ca al 46-lea președinte al SUA an va fi cât mai aproape de tradiția americană. Deși, inaugurarea din 2021 va intra în istorie pentru un simplu motiv și anume că pe străzile capitalei se află mai mulți soldați înarmați decât are astăzi SUA trimiși în diferite teatre de război, adunate la un loc. 25 000 de soldați vor asigura pacea străzilor, deja pustii, al Washington DC pentru a preîntâmpina ireparabilul.
Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a declarat că Armata română și US Army nu au fost niciodată atât de apropiate. Ambasadorul american a subliniat tehnica militară pe care SUA au vândut-o României, precizând în același timp că țara noastră dispune de o „forţă de apărare foarte credibilă, care să apere integritatea graniţelor româneşti şi a celor europene”.
SUA vor încerca să negocieze cu Rusia pentru o prelungire a unui tratat-cheie în domeniul arsenalelor nucleare, Noul START, a anunţat marţi secretarul de stat desemnat Anthony Blinken, informează AFP.
Ucraina va finanța construcția podului peste Nistru, care va deveni parte a unei noi autostrăzi care va lega Kievul și Chișinăul, a declarat Igor Zhovkva, adjunctul șefului biroului președintelui Ucrainei.
În cadrul unui interviu acordat publicației germane Spiegel, fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Shroeder, a declarat că reunificarea Crimeii cu Rusia reprezintă o reacție la extinderea NATO spre Est.
Într-o postare publicată pe site-ul Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) din SUA se apreciază că achiziționarea de către Republica Belarus a unor sisteme de rachete antiaeriene rusești de tip S-400 Triumf va reprezenta o amenințare serioasă pentru Statele Unite și pentru NATO.
Analiștii ruși vorbesc despre crizele care vor urma în 2021, în special în apropierea frontierelor Federației Ruse. Și, bineînțeles, principala temă: amenințarea pe care o reprezintă NATO asupra Rusiei.
Dinspre Bruxelles o informație vine să clarifice nivelul de relații dintre administrația Trump și capitalele europene. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și-a anulat, marți și în ultima clipă, călătoria de rămas bun în Europa.
NATO intenționează să își dezvolte Centrul Spațial recent înființat, surse din cadrul Alianței declarând că anul acesta vor fi cooptate noi state și personal suplimentar.
Sancțiunile impuse de SUA, în baza legii CAATSA, Preşedinţiei Industriilor de Apărare din Turcia (SSB) au fost comunicate în mod oficial la sfârşitul anului 2020. Costurile pentru Turcia ale acordului cu Rusia pentru sistemele S-400 au fost enorme, atât din punct de vedere strategic, cât și din punct de vedere economic. Aceste costuri vor continua să crească și vor împinge Turcia în continuare pe ’’orbita rusă’’, a precizat analistul turc Burak Bekdil pentru think tank-ul Begin Sadat Centre for Strategic Studies (BESA).
Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, a analizat evenimentele politice fără precedent care se desfășoară în acest moment în Statele Unite ale Americii.
Fostul secretar de stat american, Henry Kissinger a declarat că Acordul cu Iranul din 2015 (denunțat de Trump în 2018) are multe lacune și „portițe” care îi permit Teheranului să încerce să producă arme nucleare, o reîntoarcere la Acord fiind inutilă.
E.S. Adrian Zuckerman, Ambasadorul SUA în România, potrivit unui comunicat MAE, a efectuat azi o vizită de rămas bun.
Taiwanul a introdus luni în circulaţie un nou tip de paşaport în care este scoasă în evidenţă denumirea uzuală a insulei, într-un demers menit să evite confuzia cu China pe fondul pandemiei de COVID-19 şi al eforturilor sporite ale Beijingului de afirmare a suveranităţii sale asupra insulei, relatează Reuters.
Colaboratul DefenseRomania, Emanuel Pietrobon ne transmit o analiză despre evenimentele șocante care au avut loc în capitala SUA, Washington. Incitantă și plină de exemple istorice, analiza este o lectură plăcută și care ne va pune pe gânduri.
Statele Unite ar trebui să pună capăt prezenței sale militare la baza aeriană Incirlik din Turcia, care nu mai este esenţială pentru interesele sale strategice şi de securitate națională, cel puţin asta susţine expertul american Richard Caroll, într-un articol din revista National Interest.
