"În faţa atacurilor din ce în ce mai sofisticate ale grupărilor de criminalitate cibernetică împotriva unor companii sau instituţii publice precum spitale, unii experţi recurg astăzi la măsuri informatice ofensive împotriva hackerilor care beneficiază de impunitate totală. Dar combaterea acestor grupări criminale nu intră în aria de responsabilitate a Comandamentului de Apărare Cibernetică (Comcyber)", explică generalul Tisseyre, transmite Agerpres.
"Comandamentul de Apărare Cibernetică nu este destinat să fie braţul armat al statului pentru a interveni împotriva criminalităţii cibernetice organizate sau împotriva ameninţării cu aplicaţii de tip ransomware", subliniază el. "Capacităţile noastre ofensive sunt destinate conflictelor de intensitate ridicată, pentru lupta de la stat la stat", explică generalul Tisseyre.
Anul 2020 a fost marcat de o înmulţire fără precedent a atacurilor împotriva companiilor şi instituţiilor publice prin ransomware (un program tip malware care blochează computerul şi dispozitivele mobile sau criptează fişierele electronice).
Washington Post dezvăluia în octombrie că militari ai comandamentului cibernetic american (US Cyber Command) au intervenit împotriva botnet-ului Trickbot, o infrastructură criminală utilizată, printre altele, pentru răspândirea ransomware.
Dar o astfel de acţiune militară nu este la ordinea zilei în Franţa.
"Împotriva grupărilor de criminalitate cibernetică mai degrabă vom împărtăşi informaţii cu serviciile poliţiei şi jandarmeriei cu privire la modurile de acţiune şi tehnici ale atacatorilor şi privind procedurile pentru a putea reacţiona", explică generalul Tisseyre.
"Dar sprijinul nostru nu este sistematizat. Nu intenţionăm să fim un jucător de prim-plan în această apărare împotriva criminalităţii informatice", rezumă el.
În caz de atacuri masive care pun în joc securitatea ţării, Agenţia naţională de securitate a sistemelor de informaţii (ANSSI) ar avea totuşi "posibilitatea de a apela la serviciile capabile să contraatace" - respectiv la Comcyber - "pentru a cere o acţiune", a menţionat el.
Un astfel de răspuns "ar fi definit în cadrul C4", centrul de coordonare care reuneşte reprezentanţi ai ANSSI, serviciilor de informaţi, poliţiei, justiţiei şi Comcyber, indică generalul francez.
Înfiinţată în 2017, Comcyber dispune în prezent de un personal de peste 3.200 de oameni - militari (30%) şi civili (70%) - şi este în plină expansiune, urmând să ajungă la 4.300 de persoane în 2025, potrivit generalului Tisseyre.
Rolul său este dublu. În primul rând să apere Ministerul Apărării împotriva atacurilor informatice, o responsabilitate care ocupă aproape trei cincimi din efectivele sale. De asemenea, Comcyber trebuie să ofere Franţei arme şi tactici informatice utilizabile împotriva adversarilor, angajată astăzi în operaţiuni împotriva grupurilor islamiste armate din Africa şi Orientul Mijlociu. În total, aproximativ două cincimi din forţa sa este dedicată acestor operaţiuni ofensive.
În prezent, Comcyber desfăşoară operaţiuni ofensive cibernetice în sprijinul operaţiunilor Chammal (împotriva grupării jihadiste Statul Islamic în Orientul Mijlociu) şi Barkhane (împotriva jihadiştilor din Sahel), explică generalul Tisseyre.
Aceste operaţiuni vizează "serviciile de informaţii militare sau au ca scop obstrucţionarea pentru a bloca manevrele inamicului şi capacităţile de coordonare şi acţiune. De asemenea, aceasta poate încerca să înşele adversarul", specifică el.
În privinţa protejării Ministerului Apărării, Comcyber constată o sofisticare din ce în ce mai mare a atacurilor în 2020. Dar în total, "numărul atacurilor s-a diminuat" în 2020, în special pentru că "măsurile de securitate pe care noi le-am implementat au început să dea rezultate", a indicat generalul Tisseyre.
"Am întărit punctele de acces" între reţelele Ministerul Apărării şi internet, "am întărit reţelele noastre închise" (care nu sunt în contact cu internetul) şi "am dus o muncă de educaţie, de sensibilizare a tuturor agenţilor ministerului", care dă rezultate astăzi, a apreciat acelaşi înalt responsabil militar.
În 2019, Comcyber a înregistrat 850 de atacuri împotriva Ministerului Apărării francez, dintre care 10% vizau cu adevărat ministerul, şi dintre care 1% au fost calificate ca fiind atacuri elaborate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Perturbarea sistemelor de navigație nu este un fenomen nou și a devenit tot mai evident începând cu 2022. Avioanele de linie se confruntă cu bruierea semnalelor GPS de mai bine de 15 ani.
Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Armata SUA trebuie să se adapteze, a declarat șeful Statului Major al U.S. Army, generalul Randy George, într-un discurs în care a făcut referire la cum va arăta viitorul câmp de luptă în care dronele, senzorii și sateliții vor urmări fiecare mișcare pe care militarii o fac. Printre cele mai importante obiective ale generalului Randy George se numără reformarea posturilor de comandă. În viziunea acestuia centrele de comandă complexe trebuie transformate acum în mici centre mobile pentru a fi cu uşurinţă realocate şi pentru a nu fi ţintele uşoare pentru rachetele inamice.
Washingtonul a acuzat șapte hackeri chinezi de conspirație și fraudă cibernetică, ca parte a unei operațiuni cibernetice de 14 ani, condusă de la Beijing.
Rusia și-a intensificat semnificativ activitățile care perturbă sau chiar blochează comunicațiile prin satelit în regiunea Baltică. În ultimele zile, Polonia și statele baltice au fost victimele celui mai lung bruiaj din istorie.
Federația Rusă a atacat electronic un avion al Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) în care se afla secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps.
Camera Reprezentanților a SUA a adoptat miercuri în majoritate covârșitoare un proiect de lege care obligă compania chineză ByteDance, care deține TikTok, să își vândă platforma în aproximativ șase luni sau se va confruntă cu o interdicție.
În cazarma "Adem Jashari" din Priștina, în fostul Centru de Studii Universitare al Forței de Securitate din Kosovo (FSK), s-a inaugurat, pe 12 martie, Centrul de Formare de Stat pentru Securitate Cibernetică.
La sfârșitul lunii ianuarie, hackerii ucraineni din cadrul grupului ''Cyber Resistance'' au transmis către analiştii OSINT ai InformNapalm un nou lot de informații obținute în timpul spargerii mai multor e-mailuri care conțineau documente ale Centrului rus pentru Tehnologii Speciale. Aceste informații dezvăluie noi detalii despre procesul de achiziție de componente străine pentru producția de arme și echipamente de către ruși în scopul eludării sancțiunilor occidentale.
Grupul de hackeri Head Mare a publicat pe reţele de socializare mai multe documente pe care le-ar fi sustras din baza de date a ONG-ului rusesc High-Precision Systems and Technologies. Toate aceste documente au fost publicate pe pagina oficială de Twitter a grupului de hackeri Head Mare.
Invazia rusă în Ucraina a dus, de asemenea, la primul război cibernetic din istorie. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale Forumului internațional de reziliență cibernetică de la Kiev, care a avut loc la 7-8 februarie în capitala ucraineană și a reunit reprezentanți ai agențiilor de securitate cibernetică din Ucraina, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește sistemele de apărare pentru rețelele lor digitale. Sesiunile au scos la iveală o concluzie importantă: Kremlinul își exploatează relația cu China pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva Ucrainei.
Irlanda ar putea fi veriga slabă în securitatea Europei. Statul neutru prezintă un risc de securitate pentru securitatea Marii Britanii și a Europei, avertizează ONG-ul britanic Policy Exchange.
Omul de afaceri american Elon Musk a negat informațiile venite din partea armatei ucrainene potrivit cărora compania sa SpaceX ar fi furnizat Rusiei terminale de acces la internet prin sateliții Starlink. Într-un mesaj postat pe platforma X în seara zilei de joi, 11 februarie, Elon Musk a numit astfel de informații „știri false”.
Uniunea Europeană și-a exprimat temerile cu privire la posibile represalii și atacuri cibernetice din partea Moscovei după confiscarea activelor rusești, potrivit surselor Politico.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat, marţi, că s-a confirmat atacul cibernetic de la Camera Deputaţilor, relatează Agerpres.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat despre breşa de securitate produsă de la Camera Deputaţilor, iar în acest moment experţii colaborează cu alte autorităţi în domeniul cyber la investigarea incidentului, a precizat, marţi, pentru Agerpres, Mihai Rotariu, coordonatorul Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media al DNSC.
În timp ce Departamentul american al Apărării (DoD) elaborează o strategie pentru utilizarea in mod responsabil și etic a inteligenței artificiale și a sistemelor autonome, un oficial militar de rang înalt a confirmat că Pentagonul dorește să consolideze cooperarea la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea militară a acestor tehnologii și ar putea convoca în următoarele luni zeci de țări în vederea realizării acestui obiectiv.
De la sfârșitul anilor 1990, pe măsură ce rețelele tradiționale de telecomunicații au început să evolueze în internetul modern de astăzi, SUA au urmărit o agendă de interconectare globală nerestricționată. Politica a promovat afacerile americane și inovația, a sprijinit libera exprimare, drepturile omului și proliferarea valorilor democratice.
Hackeri, care se revendică a fi de naționalitate iordaniană, au spart și afișat un mesaj cu steagul palestinian pe site-ul oficial al armatei israeliene.Hackeri iordanieni au serverele armatei israeliene și au afișat un mesaj cu steagul palestinian
Pentru a patra zi consecutivă, Rusia se străduiește să-și restabilească sistemul fiscal după un puternic atac cibernetic. Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (GUR), atacul va paraliza Serviciul Fiscal Federal al Rusiei pentru cel puțin o lună, dacă nu mai mult. Atacul cibernetic a constat in penetrarea tuturor serverelor cu un software malițios, distrugând efectiv întreaga bază de date și copiile de rezervă ale acesteia, făcând imposibilă restaurarea completă. Cel mai mare operator de telecomunicații din Ucraina a fost vizat marți de un atac cibernetic care a afectat grav serviciile de internet în anumite zone ale țării, agențiile guvernamentale ucrainene dând vina pe Rusia.
The Guardian a raportat că Sellafield, depozit critic care efectuează reprocesarea combustibilului nuclear, depozitarea și dezafectarea deșeurilor nucleare, a fost piratat de grupuri cibernetice strâns legate de Rusia și China.
Războiul electronic rusesc în Crimeea implică atât măsuri active, cât și pasive, inclusiv suprimarea comunicațiilor radio. În Ucraina, forțele ruse utilizează mijloace de război electronic pentru a bruia comunicațiile radio tactice, precum și sistemele radar. Imagini recente din satelit publicate pe rețeaua de socializare Twitter par să dezvăluie ca Rusia a început utilizarea unui puternic sistem de război electronic de-a lungul coastei Crimeii, mai exact în regiunea Sevastopol, a relatat Obektivno.bg.
”Dacă prima ta reacție când vezi ceva este una emoțională, ești manipulat”. Afirmația a fost făcută, recent, de generalul-locotenent Kevin B. Kennedy Jr., responsabilul pentru război informațional al Forțelor Aeriene ale SUA și descrie, pe scurt, problemele de manipulare informațională cu care se confruntă în prezent societatea occidentală.
Conflictul armat ruso-ucrainean a demonstrat că războiul electronic (EW) a devenit indispensabil pentru a supraviețui pe câmpul de luptă în secolul 21. Deși EW nu ucide efectiv, fără el rachetele și dronele nu-și ating țintele, iar comandanții nu pot transmite ordinele. Există o tentație de a asocia EW în special cu bruiajul asupra sistemelor electronice ale adversarului, dar la fel de importantă este apărarea împotriva acestor perturbații electromagnetice atunci când inamicul atacă electronic.
Soldaților taiwanezi li se va permite în curând să se antreneze și să participe la pregătiri pe teritoriul american pentru a se pregăti în vederea unui posibil conflict armat cu China, potrivit informațiilor furnizate de The Defense Post.
Cea de-a 12 a ediție a Forumului Aspen – GMF Bucharest, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States (GMF) a abordat și impactul Inteligenței Artificiale asupra societății moderne.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.
În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.
Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).
Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.
Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.
Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.
Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.
China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.
Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.
Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.
Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.
O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.
Un incendiu a izbucnit azi-noapte la o rafinărie din Kirishi, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la aproximativ 120 de km sud-est de Sankt Petersburg. De asemenea, un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la compania petrolieră Bashneft, de lângă orașul Ufa.
Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.
Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.
Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
Ieri seară, o dronă neidentificată a intrat în spaţiul aerian naţional al României. Două aeronave de luptă F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Feteşti.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
