Din mai 2023, cele 19 obuziere autopropulsate CAESAR 8x8 furnizate Forțelor Armate ale Ucrainei au tras peste 40.000 de obuze, demonstrând în continuare rolul crucial pe care sistemele de artilerie în joacă în conflictul cu Rusia. Această informație a fost precizată într-un comunicat de presă al consorţiului militar KNDS. Dezvoltate de compania franceză de apărare KNDS, aceste sisteme de artilerie avansate, montate pe un șasiu robust Tatra 8x8, au devenit o piatră de temelie a strategiei de luptă a Ucrainei. Mobilitatea, precizia și desfășurarea lor rapidă au permis forțelor ucrainene să contracareze eficient artileria rusă, în special în angajamentele de mare intensitate, cum ar fi cele din apropierea orașului Bahmut.

Tacticile cu drone, perfecționate în contextul războiului din Ucraina, propulsează Europa într-o nouă etapă a testării și inovației militare. Națiunile investesc masiv în centre de testare și instruire dedicate acestor aeronave mici, dar esențiale. Experiența ucraineană a redefinit înțelegerea conflictului modern, plasând sistemele fără pilot în centrul strategiilor viitoare și accelerând dezvoltarea de noi tehnologii militare într-un mod fără precedent.

Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite (AFRL) a atribuit companiei General Atomics un contract în valoare de aproape 100 de milioane de dolari ($99,292,613) pentru dezvoltarea unui sistem aerian fără pilot (UAS) de ultimă generație, denumit GHOST care dispune de propulsie hibrid.

Lockheed Martin (LM) intenționează să dezvolte o versiune fără pilot a avionului F-35, modernizare care se numără printre numeroasele îmbunătățiri pe care compania le promovează pentru această aeronavă după ce a pierdut competiția pentru proiectele Next Generation Air Dominance (NGAD) destinate dezvoltării unor avioane de luptă american de generația a șasea..

Ministerul israelian al Apărării a confirmat utilizarea cu succes, în condiții de luptă, a sistemelor laser de mare putere de către Forțele Aeriene Israeliene (IAF) în timpul actualului conflict „Săbiile de Fier”. Aceste sisteme, dezvoltate printr-o colaborare între Rafael Advanced Defense Systems și Direcția pentru Cercetare și Dezvoltare în Apărare (DDR&D), au interceptat un număr considerabil de amenințări inamice, marcând o premieră operațională în utilizarea acestei tehnologii în luptă.

Ucraina este pe cale să își consolideze semnificativ capacitățile de atac la distanță lungă, cu planuri ambițioase de a produce masiv sisteme "Deep Strike" și cu un sprijin internațional crescând, inclusiv o potențială investiție germană directă în industria sa de apărare. Această strategie vizează nu doar apărarea teritoriului național, ci și extinderea presiunii asupra infrastructurii critice rusești, o componentă esențială a strategiei de descurajare a Kievului.

România face pași importanți spre consolidarea capacităților sale de apărare și securizarea lanțului de aprovizionare al NATO, prin explorarea unor proiecte de coproducție de muniție cu Statele Unite. Ambasada SUA la București a salutat miercuri semnarea a două Scrisori de Solicitare (LOR) de către Ministerul Economiei din România, un demers care ar putea duce la producția internă de muniție esențială pentru tancurile americane Abrams și pentru artilerie.

Rusia a reorientat economia națională către industria militară, o decizie care, deși a susținut creșterea pe termen scurt, amenință stabilitatea pe termen lung și complica si mai mult condițiile semnării unui acord de pace în Ucraina. Un raport recent al Wall Street Journal subliniază că succesul militar al lui Vladimir Putin îi oferă o marjă de manevră în negocierile de pace, însă dependența economiei ruse de producția de armament face dificilă „dezghețarea” conflictului.

Se pare că noul guvern german analizează modalități de sprijinire a industriei ucrainene de apărare în ceea ce priveste producția de arme cu rază lungă de acțiune, o măsură care ar consolida în mod semnificativ capacitățile militare interne ale Ucrainei. Această inițiativă, anuntat de cotidianul german Spiegel, arata o schimbare în abordarea Germaniei față de ajutorul militar, trecând de la furnizarea directă de arme la încurajarea Ucrainei sa-si produca sinugra echipamentele militare de care are nevoie.

Statele Unite au aprobat o vânzare de sisteme de rachete anti-tanc Javelin, în valoare de 296 de milioane de dolari, către Estonia, o decizie menită să consolideze semnificativ capacitățile de apărare teritorială ale țării baltice și interoperabilitatea acesteia cu NATO. Anunțul, făcut public de Agenția de Cooperare pentru Apărare și Securitate (DSCA), vine într-un moment în care importanța sistemelor anti-tanc moderne este mai evidentă că niciodată, grație rolului pe care Javelin l-a jucat pe frontul din Ucraina.

Rusia a îmbunătățit rachetele sale balistice cu momeli radar și manevre evazive, făcându-le potențial mai greu de interceptat chiar și de sistemele de apărare aeriană Patriot, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Yurii Ihnat, pe 24 mai, după un atac masiv asupra Kievului, soldat cu rănirea a aproximativ o duzină de civili.

În ciuda preocupărilor actuale legate de instabilitatea politică de la Washington, cooperarea dintre Statele Unite și Europa în domeniul industriei de apărare nu numai că continuă, dar este pregătită pentru o creștere semnificativă, potrivit experților prezenți la o recentă conferință de presă a think-tank-ului CEPA (Centrul pentru Analiza Politicilor Europene). Evenimentul din 21 mai, axat pe revitalizarea strategiei industriale transatlantice în domeniul apărării, a evidențiat un impuls puternic pentru colaborare, care transcende fluctuațiile politice.

În cadrul Conferinței “Artileria viitorului” desfășurate pe 20 mai la Londra, compania britanico-americană Tiberius Aerospace a dezvăluit proiectilul echipat cu propulsie reactivă Sceptre TrBM 155HG, muniție care, potrivit specialiștilor, “a făcut furori”.

Statele din Europa de Est, care au învățat lecții esențiale în urma derulării războiul purtat de Rusia în Ucraina, își sporesc acum capacitățile de luptă cu drone, Polonia făcând o achiziție istorică de vehicule aeriene fără pilot, iar România având ca obiectiv o intensificare a eforturilor producţiei pe plan intern. Această „cursă a înarmării cu drone” marchează o schimbare la nivelul strategiilor militare, acordând prioritate sistemelor avansate fără pilot pentru îmbunătățirea eficienței pe câmpul de luptă și a protecției soldaților, după cum arată o analiză a publicaţiei DefenseNews.

Forțele Aeriene ale SUA își regândesc abordarea față de amenințările reprezentate de atacurile cu drone și rachete de croazieră, iar o dovadă care vine să confirme acest obiectiv este dată de o imagine surprinzătoare cu un avion F-15E Strike Eagle care testează un sistem de arme neobișnuit, dar formidabilă. Această schimbare strategică urmărește să ofere capacități de interceptare mai bune și la costuri reduse împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS).

Printr-o mișcare importantă de susținere a angajamentului său față de o apărare europeană mai robustă și mai autonomă, Franța avansează cu un program ambițios de dotare a viitoarelor sale sisteme de artilerie cu rachete dezvoltate la nivel național, capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 150 de kilometri. Această inițiativă, dezvăluită într-un raport prezentat recent parlamentarilor francezi, subliniază pledoaria Franței pentru autonomia strategică europeană, în special în contextul evoluției peisajelor geopolitice și a dorinței de a reduce dependența de partenerii externi, în special de Statele Unite.

Forțele Aeriene ale SUA își schimbă fundamental strategia de achiziție pentru F-47, avionul de vânătoare de generația a 6-a, cunoscut anterior ca Next Generation Air Dominance (NGAD). Această nouă abordare, confirmată de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, urmărește să ofere armatei o mai mare proprietate asupra tehnologiei avioanelor, deschizând calea pentru actualizări viitoare mai rapide și mai accesibile.

Polonia face pași importanți în direcţia modernizării capacităților sale militare, încercând să achiziționeze aproape 800 de rachete de apărare aeriană Patriot și 1 400 de bombe de înaltă precizie de la Statele Unite în cadrul unor acord care ar putea totaliza aproape 6 miliarde de dolari. Aceste vânzări propuse subliniază angajamentul Poloniei de a-și consolida securitatea națională și de a-și spori rolul în cadrul NATO.

După ce acumulase deja întârzieri serioase în programul de modernizare a avionului de antrenament IAR-99, în octombrie anul trecut directorul Avioane Craiova informa printr-un SMS că până la finalul anului va preda Armatei 5 din cele 10 avioane  de antrenament. Se întâmpla în contextul în care jurnalistul Adelin Petrișor, cel care s-a interesat intens de programul IAR-99 de-a lungul timpului, publica un material despre situația celor 10 avioane care trebuiau modernizate. La șapte luni distanță, nici acesta precum nici liderul de sindicat al fabricii nu au răspuns apelurilor și solicitărilor lui Adelin Petrișor. Surpriză, niciun avion modernizat.

Într-o mișcare strategică ce subliniază angajamentul său ferm față de securitatea regională, Polonia va achiziționa până la 1.400 de bombe de mici dimensiuni GBU-39/B (SDB-I) de la Statele Unite. Aprobarea acestei vânzări militare externe, evaluată la 180 de milioane de dolari, a fost confirmată de Departamentul de Stat al SUA și anunțată de Agenția de Cooperare pentru Securitate a Apărării (DSCA). Această achiziție este un pas esențial pentru modernizarea forțelor armate poloneze și pentru întărirea capacităților NATO în contextul tensiunilor geopolitice crescute, în special după invazia Rusiei în Ucraina.

România și-a anunțat în urmă cu o lună intenția să achiziționeze o navă OPV (Offshore Patrol Vessel), sau în limbaj popular, corvetă ușoară. Diferența dintre OPV și o corvetă constă mai ales în structura blindajului. Dar revenind la decizia anunțată cu privire la achiziția de corvete ușoare, o decizie pe care cu toții o așteptam, nu mică a fost surpriza când a venit anunțul oficial: Nava va fi achiziționată din Turcia.

Mulți ani a existat această dilemă, dacă războiul viitorului va mai implica în noua arhitectură și elicoptere. Cei care înclinau spre „nu”, foloseau exemplul dronelor care sunt de fapt un game changer. Și totuși nu e așa. Lecția războiului de agresiune rus din Ucraina ne-a arătat importanța elicopterelor de atac. Desigur, adaptate cu ultimele tehnologii pentru noul câmp de luptă. Iar americanii au înțeles asta.

Premierul interimar Cătălin Predoiu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții SIG Sauer pe tema unor posibile investiții ale companiei americane în România.

Gigantul american din domeniul apărării General Atomics a dezvoltat cu succes și a prezentat primul prototip funcțional al unui avion de luptă fără pilot, denumit YFQ-42A. Prezentarea imaginii prototipului de către șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, semnalează un salt tehnologic important facut de SUA în domeniul sistemelor aeriene autonome.

În cursul săptămânii trecute președintele Donald Trump a făcut o declarație care a provocat o undă de șoc în industria de apărare americană și a ridicat foarte multe sprâncene între cei conectați la domeniul apărării: SUA vor dezvolta un nou avion de luptă, F-55, care va lua locul F-35 Lightning II, cel mai de succes avion de generația a 5-a și totodată cel mai scump program de armament din istoria omenirii. La o săptămână de la acel anunț s-a așternut liniștea.

Pe fondul incertitudinilor privind viitorul angajament al Statelor Unite în securitatea europeană, un nou raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că apărarea Europei fără sprijinul american ar impune costuri financiare și provocări industriale enorme. Estimarea IISS indică o sumă astronomică de 1 trilion de dolari pentru a înlocui contribuțiile militare cheie ale SUA la nivelul NATO.

Europa se află la o răscruce. Decenii de subinvestiții în sectorul apărării, o dată cu sfârșitul Războiului Rece, au lăsat continentul într-o poziție vulnerabilă, reconfirmată brutal de invazia Rusiei în Ucraina. Însă, pe fondul acestei urgențe de securitate, se conturează o oportunitate economică majoră: transformarea sectorului apărării într-un motor de creștere și inovare. Cu o infuzie masivă de fonduri și o ambiție renăscută, speranțele sunt mari că "mama invenției" – necesitatea – va propulsa Europa într-o nouă eră de prosperitate in domeniul militar.

Lockheed Martin Skunk Works și Ministerul Apărării din Danemarca (MAD) au finalizat cu succes o demonstrație live de interoperabilitate a aeronavei F-35. Acesta este un nou succes dintr-o serie de demonstrații ale operațiunilor multidomeniu (MDO) care dovedesc capacitatea avionului F-35 de a servi ca un puternic multiplicator de forță, permițând aliaților să desfășoare rapid capabilități gata de utilizare pentru a conecta sisteme pe întregul teatru de operațiuni.

Iranul a afirmat joi că nu există încă niciun "plan" pentru a relua negocierile privind programul său nuclear cu Statele Unite, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat discuţii "săptămâna viitoare", notează Agerpres și AFP.

Cinci membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) construiesc o Cortină de Fier modernă la granițele lor cu Rusia pentru a descuraja o posibilă invazie rusească. Măsurile, care erau de neconceput acum câțiva ani, ar putea include milioane de mine antipersonal.

Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35. 

Un total de 12 bombe ghidate de precizie GBU-57 MPO, concepute pentru a distruge ținte subterane, au fost utilizate de Forțele Aeriene Americane într-un atac asupra instalației nucleare iraniene de la Fordow, a declarat joi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Americane, Dan Caine.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Politico că Rusia nu are nicio dorință de a continua în mod realist discuțiile de pace, deoarece dorește să obțină progrese pe teren. El a avertizat că acest lucru va fi mai dificil decât crede Moscova, deoarece are pierderi mari. Dar nu a susținut impunerea mai multor sancțiuni.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.

Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron au avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga, întâlnire în cadrul căreia au fost discutate noi măsuri pentru consolidarea cooperării dintre țările lor în domeniul apărării, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Cei doi lideri au discutat despre posibilitatea ca Franța să livreze un nou lot de avioane Mirage 2000 către Ucraina, după ce un prim astfel de lot a ajuns sub comanda Ucrainei în februarie anul curent. 

Europarlamentarul Vasile Dîncu a fost ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO).

Președintele american Donald Trump a precizat în cadrul summitui NATO de la Haga că va lua în considerare furnizarea mai multor rachete Patriot de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești tot mai numeroase. Trump a mai adăugat că Vladimir Putin trebuie să pună capăt războiului și, pentru prima dată, a admis indirect că există posibilitatea ca Putin să aibă „ambiții mai mari decât Ucraina”. Trump însă a mai precizat că Putin își dorește să iasă din încurcătura din Ucraina.

Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez. 

Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat miercuri, în marginea summitului NATO de la Haga, că i-a transmis președintelui american Donald Trump că hotărârea arătată de SUA față de Iran ar trebui aplicată și pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relatează agenția Agerpres, care citează publicația The Kyiv Independent.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să îi urmărească şi să îi judece pe cei responsabili de "crima de agresiune împotriva Ucrainei", relatează agențiile Agerpres și AFP.

Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.

Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.

Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.

Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane (UAC) a anunțat, pe 25.06.2025, că un nou lot de avioane de luptă multifuncționale de tip Su-35S a intrat în dotarea trupelor ruse. Livrarea a fost efectuată în cadrul comenzilor de stat pentru apărare pe anul 2025.

Ambasada Franței a venit cu precizări privind Programul sistemelor antiaeriene Mistral.

Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.

Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.

Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.

Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.

Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.

În luna aprilie anunțam că Olanda va transfera definitiv României avioanele din Centrul de Pregătire F-16. Potrivit informațiilor analistului Radu Tudor, noul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, va semna documentul care oficializează acest transfer.

În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), care a fost organizată în această lună de DefenseRomania, Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei industriei de apărare din România, a subliniat nevoia urgentă de adaptare a industriei de apărare la noile realități ale războiului modern, evidențiind transformările rapide și profunde în desfășurarea acțiunilor de luptă. Cu alte cuvinte, „toți ochii pe drone”. Expertul a dat exemplul strategiei britanice, așa-numita doctrină „20.40.40”.

Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.

Sapsan este o rachetă promițătoare, eficientă, ieftină și cu potențial de a înlocui sau completa livrările occidentale scumpe, chiar dacă rămân încă unele necunoscute legate de precizie.

În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).

Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.