Motivarea acestui act normativ face referire la prețurile materiilor prime care au crescut semnificativ în ultima perioadă, atât în contextul pandemiei, cât și în contextul războiului neprovocat declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
În cadrul unui briefing de presă, Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului României a anunțat:
„Guvernul a aprobat OUG prin care ajustează prețurile contractelor de achiziții publice, produse, servicii, contracte sectoriale și acorduri cadru în domeniile apărării și securității. Această ajustare se aplică exclusiv restului de furnizori sau prestanți existent la data intrării în vigoare a actului normativ și va fi realizat la fiecare solicitare de plată pe întreaga durată a derulării contractelor și acordurilor cadru privind domeniile apărării și securității până la furnizarea, prestarea integrală și recepționarea acestor produse sau servicii. Necesitatea acestei ordonanțe este evidentă, diverse circumstanțe care au intervenit în această perioadă și pe care autoritatea contractantă nu le-a putut prevedea în mod rezonabil: creșterea accelerată a prețurilor la materii prime, electricitate, gaze, transport, precum și blocaje survenite în contextul pandemiei și ulterior de războiul declanșat în Ucraina prin agresiunea militară rusă”.
În textul ordonanței se precizează: „(3) Ajustarea prevăzută la alin. (1) se aplică și contractelor încheiate în urma procedurilor de atribuire aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență. dacă semnarea sau intrare în vigoare aa cestora se realizează până la implementarea termenului prevăzut la art. 4 alin. (1)”.
Iar Art. 4 aliniatul 1 prevede:
„În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență, furnizorii/presatorii pot transmite autorităților/entităților contractante o adresă prin care solicită ajustarea prețului produselor/serviciilor ce urmează a fi furnizate/prestate, pentru toate contractele/acordurile - cadru prevăzute la art. 1 în care sunt parte, prin utilizarea formulei și a celorlalte prevederi din prezenta ordonanță de urgență, și încheierea actelor adiționale la contracte”.
Desigur, cel mai important contract aflat în derulare care intră sub incidența acestei ordonanțe este „Corveta multifuncțională”, cunoscut și, mai simplu, contractul celor 4 corvete pentru Armata României.
În traducere, în cazul în care contractul corvetelor se va semna în următoarele 45 de zile în prevederile contractuale din 2019, momentul în care a fost anunțat câștigătorul licitației, la prima livrare a tehnicii acordul va intra sub incidența ajustării prețurilor și a modificărilor.
Amintim că procedura specifică de achiziție a produsului „Corvetă multifuncțională” s-a finalizat, în anul 2019, prin declararea Asocierii formată din Naval Group din Franța și S.C. Șantierul Naval Constanța S.A. din România drept operator economic câștigător.
Francezii ar fi trebuit să construiască cele 4 nave în România, iar contractul e în valoare de 1,2 miliarde de euro. Acesta nu a fost încă semnat. Din 2019 până azi, acordul nu e semnat ca urmare a unor neînțelegeri de ordin financiar între partea franceză și Șantierul Naval Constanța.
De partea cealaltă, Damen, compania aflată pe poziția secundă, a anunțat în cursul acestui an că își menține oferta financiară și e dispusă să înceapă de îndată construcția navelor în România. Amintim că oferta Damen pentru România sunt corvete Sigma 10514 cu armament american, compania fiind prezentă în țara noastră cu două șantiere navale, la Galați și la Mangalia.
Olandezii au plusat și au anunțat că în contextul războiului declanșat de Rusia în Marea Neagră pot recupera timpul pierdut, corvetele putând fi construite concomitent la Galați și Mangalia.
Astfel, în prezent Asocierea declarată câștigătoare se găsește în situația în care nu poate semna contractul ca urmare a creșterii prețurilor materiilor prime, fapt pentru care se află în imposibilitatea de a se încadra în prețul ofertat anterior, în timp ce compania aflată pe poziția secundă și-a prelungit oferta inițială fără creșterea prețului și cu precizarea că poate construi concomitent câte o corvetă în cele două șantiere navale.
În ceea ce privește noua OUG și posibilitatea ca toți competitorii să modifice prețul, potrivit datelor oficiale, tonajul navelor Sigma olandeze este cu 800 de tone mai mic față de Gowind-ul 2500 francez, cu un punct forte pentru partea olandeză care prin cele două șantiere pe care le deține în România ar putea oferi un preț mai mic.
Indiferent de ce se va întâmpla cu acest acord, programul prevede și modernizarea fregatelor T22R - Fregata Regina Maria și Fregata Regele Ferdinand, modernizare necesară pentru Forțele Navale Române.
Obligativitatea construirii navelor în România este de asemenea un obiectiv al viitorului contract asupra căruia au existat semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca SN Constanța să poată efectua lucrarea.
Ca urmare a situației de incertitudine din cadrul Asocierii, MApN a luat în calcul inclusiv anularea procedurii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La 15 martie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat printr-o postare pe Telegram că industria de apărare ucraineană a testat cu succes o nouă versiune a rachetei anti-navă Neptune, modificată acum pentru a lovi cu precizie ținte terestre. Această versiune modificata marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile de rachete ale Ucrainei, racheta Neptune nou adaptată fiind capabilă să lovească ținte aflate la o distanță de până la 1 000 km.
Forțele Aeriene ale Algeriei au început să opereze avioane de vânătoare rusești de tip Su-35SE iar primele aeronave primite de algerieni au fost desfășurate a baza aeriană Um al-Buahi, de unde zboară împreună cu avioanele Su-30MKA staționate aici de mult timp. Un material video care confirmă acest lucru a fost postat pe rețelele de socializare de surse locale algeriene.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
Potrivit unei imagini publicate pe X de contul The Dead District din 7 martie 2025, compania Lockheed Martin a construit o replică a sistemului rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S1, utilizând ca platformă de bază un camion de gunoi Peterbilt 320. Acest model, numit ironic de unii „Peter Pantsir”, a fost conceput în scopuri de testare și evaluare. Principala sa funcție este de a evalua performanțele Sniper Advanced Targeting Pod, o suită de senzori utilizată pe avioane precum F-16 și F-18, menită să identifice și să clasifice obiecte aflate la sol si in aer care seamănă cu amenințări reale.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
Unii dintre aliați Statelor Unite sunt îngrijorați de posibilitatea ca avioanele lor de luptă F-35 să fie „oprite” în cazul unui conflict militar pe care administraţia Trump nu l-ar susţine. Riscurile discutate la nivel politic înalt și realitatea acestei amenințări au fost relatate de ziarul german Bild, publicaţia Globe and Mail și revista Financial Times. Cel mai nou avion de luptă american, F-35, care este prezentat ca un instrument puternic pentru obținerea superiorității aeriene, câștigă de ceva ani popularitate pe piața internaţională. Cu toate acestea, într-un conflict serios, ar putea deveni o vulnerabilitate pentru o țară aflată în război.
O anchetă jurnalistică de amploare în SUA a scos la iveală câteva potențiale probleme pe care blindatele JLTV le-ar putea avea în legătură cu plăcile de blindaj. Ancheta vizează falsificarea unor teste a blindajului, în perioada 2017 - 2019. Blindatele americane se află și în dotarea Armatei noastre, Forțele pentru Operații Speciale fiind înzestrate cu JLTV.
Rheinmetall, un beneficiar major al efortului Europei de a investi în apărare, a declarat miercuri că se așteaptă la o creștere semnificativă a vânzărilor în 2025 și că își va actualiza previziunile pentru a ține cont de evoluțiile recente din războiul din Ucraina.
Schimbările politice care au avut loc în Germania - apropierea lui Donald Trump de Rusia și șansele tot mai mari ca Europa să fie lăsată singură să facă față unei potențiale agresiuni rusești - au dus la o schimbare izbitoare în atitudinea Berlinului față de capacitățile sale de apărare. Acum, Germania nu numai că este pregătită să investească în Forțele Armate Germane, ci și să facă acest lucru fără nicio limită. Și aceasta este o descriere literală, deoarece înseamnă abolirea așa-numitei „frâne a datoriei” - o regulă care limitează împrumuturile bugetare.
Sikorsky, o companie din grupul Lockheed Martin, a validat cu succes sistemele de control avansat care permit zborul unui sistem aerian fără echipaj (UAS) cu aripă cu rotor atât în modul elicopter, cât și în modul avion.
Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.
Importurile tuturor statelor europene de arme au crescut cu 155%, în perioada 2020-2024, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lum,e în urma invaziei Rusiei din 2022, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI, un important think-tank privind analiza conflictelor.
Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.
Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Conform unui raport al Forțelor Aeriene Regale Britanice (Royal Air Force), din 28 februarie 2025, un avion F-35B al Corpului de Infanterie Marină al SUA a efectuat primele zboruri de testare cu racheta Meteor, un proiectil aer-aer cu rază lungă de acțiune (BVRAAM), de ultimă generație, dezvoltat de gigantul european MBDA.
Turela românească Anubis, care va echipa blindatele 4x4 Cobra II ce vor fi produse de turcii de la Otokar, e caz pe rol al unei instanțe de judecată. Cum s-a ajuns aici?
Până la finalul lui 2025, Ucraina își va putea îndeplini pe deplin nevoile de artilerie prin propria producție.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
Coaliția din Germania dintre CDU și SPD simte momentul greu prin care trec Europa și Germania, a căror securitate este pusă în pericol. Prima măsură cheie: scutirea cheltuielilor militare de constrângerile „frânei datoriei”, interdicția constituțională de a crește cheltuielile militare peste plafonul de 1% din PIB.
Ucraina își propune să își mărească de patru ori producția de drone kamikaze cu rază lungă de acțiune, cu planuri de a ajunge la un nivel de producție lunară de câteva mii de unități. Generalul de brigadă Yuri Shchihol a menționat pentru Sky News că Ucraina produce în prezent câteva sute de astfel de drone în fiecare lună, dar se preconizează că acest număr va depăși 2 000 în viitorul apropiat.
Ucraina se află într-un moment dificil în contextul în care SUA, principalul furnizor de armament a anunțat suspendarea livrărilor. Decizia e luată în contextul tensiunilor dintre președintele Donald Trump și președintele Volodimir Zelenski care au avut loc în Biroul Oval. Totuși, Ucraina produce o mare parte din armament local și nu se află la primul astfel de episod extrem de greu.
Taurus Systems, un joint venture creat între MBDA Germania și Saab (Suedia) a primit un contract în valoare de 160 milioane USD pentru modernizarea și întreținerea sistemului de rachete de croazieră Taurus Kepd 350.
Zgomotul asurzitor al senilelor tancurilor, cândva sunetul războiului mecanizat, răsună acum cu o notă de incertitudine. Atât în grupurile de reflecție militare, cât și pe câmpurile de luptă, o întrebare profundă domnește în aer: a ajuns epoca tancurilor la apusul ei?
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Lituania și Ucraina au ajuns la un acord preliminar privind derularea producției comune de „arme strategice” în Lituania, potrivit Ministerului Apărării din Lituania.
Un cartier general din Wiesbaden, Germania, a servit drept „armă secretă” pentru Ucraina și aliații săi, prin orchestrarea operațiunilor Forțelor Armate și pregătirea ajutorului militar necesar respingerii invaziei Rusiei, a declarat fostul comandant-șef ucrainean Valerii Zaluzhnîi într-o postare pe Facebook la 8 aprilie.
Piloții Forțelor Aeriene Ucrainene operează avioane de luptă F-16 „în fiecare zi”, interceptand rachetele rusesti și lovind regiunea estică a Rusiei, a declarat recent cel mai înalt general american din Europa.
La 7 aprilie 2025, a apărut pe internet un nou material video care prezintă ''misteriosul''avion de vânătoare stealth J-36 al Chinei în timpul unuia dintre ultimele sale zboruri de testare. Filmarea scurtă, de doar 6 secunde, realizată dintr-o mașină, oferă pasionaților de aviație și analiștilor din domeniul apărării o imagine detaliată a designului aeronavei. Misteriosul avion de vânătoare J-36 poate fi văzut zburând la joasă înălțime deasupra unei autostrăzi urbane din China, în timpul apropierii finale pentru aterizare.
După cum reiese dintr-o serie de imagini publicate pe reţelele de socializare, pe 3 aprilie 2025, Rusia continuă construcția celei mai mari nave de război pe care a construit-o de la Războiul Rece până în prezent, nava de asalt Ivan Rogov din clasa Proiect 23900. Potrivit imaginilor, nave se afla la șantierul naval Zaliv situat în orașul Kerch din Crimeea, aflat în prezent sub control rusesc. Destinată să devină noua navă amiral a Flotei Mării Negre, Ivan Rogov depășește semnificativ dimensiunea crucișătorului cu rachete Moskva din clasa Slava, scufundat în 2022 după un puternic atac ucrainean.
Sursele de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, pe 07.04.2025, cerul european a fost martorul unei intense activități de cercetare aeriană desfășurate de forțele NATO, cu mai multe aeronave angajate în misiuni de cercetare strategică și monitorizare.
Cu ocazia expoziției franceze SOFINS, dedicată Forțelor pentru Operații Speciale, Direcția Generală pentru Înzestrare (DGA) și compania Airbus Helicopters France au prezentat, pentru prima dată publicului, prototipul elicopterului NH90 Caïman. Acesta este dedicat forțelor speciale franceze.
Acțiunile celor mai mari companii europene din domeniul industriei de apărare au înregistrat scăderi semnificative după anunțul președintelui Trump, din 2 aprilie.
Statul Major al Forțelor Aeriene lansează, în perioada 7-11 aprilie 2025, o amplă campanie de promovare a carierei militare sub forma unei caravane care va traversa cinci orașe din sud-estul țării: Galați, Brăila, Tulcea, Constanța și Medgidia.
Într-o eră a competiției tehnologice și militare atât de intensă, investițiile în capabilitățile aeriene au devenit prioritare pentru marile puteri ale lumii.
Norvegia intenționează să aloce 4 miliarde NOK (peste 378 milioane USD) inițiativei cehe de a furniza Ucrainei muniție de artilerie.
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
70% din totalul exporturilor UE către SUA sunt supuse unor tarife de 20% sau mai mult.
Citând un raport al Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) din SUA, agenția de presă AP a informat, pe 07.04.2025, că ritmul ofensivei Rusiei în Ucraina a scăzut constant în ultimele patru luni, parțial datorită contraatacurilor ucrainene de succes în estul țării.
Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.
Think-tank-ul britanic de renume RUSI a publicat un nou raport pe tema „mobilizării industriale” a Rusiei într-un război total îndreptat împotriva Ucrainei. Textul acestei lucrări acoperă, de asemenea, activitatea industriei de apărare a Ucrainei și a țărilor occidentale. Una dintre concluziile la care ajunge raportul RUSI este ca Rusia a crescut semnificativ producția de apărare în timpul invaziei Ucrainei, în timp ce statele europene membre ale NATO au avut dificultăți la acest capitol, în ciuda fondurilor disponibile.
Aliaţii europeni din NATO ar trebui să aibă o "foaie de parcurs clară" care să explice cum ar funcţiona orice retragere a SUA de pe continent, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.
Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
Momentul 24 februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, nu a fost suficient pentru a trezi Europa la realitate deși indiciile, că Rusia are un plan militar de refacere a URSS, erau de multă vreme la vedere. A fost nevoie de o zdruncinătură zdravănă dată de administrația Trump pentru ca națiunile europene să conștientizeze mai bine pericolul mare la care se expun dacă nu se pregătesc temeinic pentru apărare.
Senzori de spionaj ruseşti au fost găsiți în apele teritoriale ale Marii Britanii, poziționați periculos de aproape de submarinele nucleare din clasa Vanguard ale Royal Navy. După cum a relatat The Sunday Times, aceste dispozitive au fost descoperite de forțele navale, unele ajungând pe țărm, iar altele fiind detectate de nave specializate în vânătoare de mine.
Un raport neobişnuit apărut în Rusia la 6 aprilie 2025 pune în lumină un moment rar de auto-reflexie militară al ruşilor. Institutul de Cercetare pentru Vehicule Blindate situat în Kubinka, lângă Moscova, și care funcționează în cadrul Ministerului rus al Apărării, a publicat un studiu detaliat intitulat ,,Rezultatele testelor de cercetare ale IFV Bradley M2A2 ODS SA''.
U.S. Army Contracting Command de la Redstone Arsenal a atribuit companiei Lockheed Martin Missiles and Fire Control, la 28 martie 2025, un contract IDIQ (indefinite-delivery, indefinite-quantity) cu o valoare maximă de 4,9 miliarde de dolari. Acest contract major începe cu un ordin de livrare pentru 400 de sisteme Precision Strike Missile (PrSM) Increment 1, marcând un pas înainte semnificativ în consolidarea capacității de atac de precizie cu rază lungă de acțiune a armatei SUA.
Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.
Rusia se adaptează. Industria de război învață din mers iar pentru ucraineni devine mai dificil de interceptat rachetele ruse, inclusiv cele hipersonice Kinjal, precum și dronele. Însă Ucraina e în permanent dialog cu partenerii occidentali care dezvoltă sisteme de apărare antiaeriană și îi informează cu privire la modul în care rușii se adaptează.
Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.
României îi vor fi transferate definitiv avioanele F-16 Fighting Falcon pe care Olanda le-a dislocat aici, ca parte a Centrului de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.
Administrația Trump 2.0 a anunțat un război comercial al SUA împotriva întregii lumi prin impunerea de tarife mai multor state, inclusiv aliate, tarife ce se încep de la 10% și pot ajunge chiar și la 34%. E ceea ce președintele Donald Trump a numit „Ziua Eliberării”. Dar efectul pe termen mediu va lovi și industria de apărare din State.
Obuzierele autopropulsate coreene de 155 mm de tip K9 Thunder sunt alegerea pe care mai multe state din Flancul Estic și Nordul Europei au făcut-o pentru contracararea amenințării ruse. Inclusiv România.
