Într-o postare publicată pe site-ul Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) din SUA se apreciază că achiziționarea de către Republica Belarus a unor sisteme de rachete antiaeriene rusești de tip S-400 Triumf va reprezenta o amenințare serioasă pentru Statele Unite și pentru NATO.

Analiștii ruși vorbesc despre crizele care vor urma în 2021, în special în apropierea frontierelor Federației Ruse. Și, bineînțeles, principala temă: amenințarea pe care o reprezintă NATO asupra Rusiei.

Sancțiunile impuse de SUA, în baza legii CAATSA, Preşedinţiei Industriilor de Apărare din Turcia (SSB) au fost comunicate în mod oficial la sfârşitul anului 2020. Costurile pentru Turcia ale acordului cu Rusia pentru sistemele S-400 au fost enorme, atât din punct de vedere strategic, cât și din punct de vedere economic. Aceste costuri vor continua să crească și vor împinge Turcia în continuare pe ’’orbita rusă’’, a precizat analistul turc Burak Bekdil pentru think tank-ul Begin Sadat Centre for Strategic Studies (BESA).

Dinspre Bruxelles o informație vine să clarifice nivelul de relații dintre administrația Trump și capitalele europene. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și-a anulat, marți și în ultima clipă, călătoria de rămas bun în Europa.

NATO intenționează să își dezvolte Centrul Spațial recent înființat, surse din cadrul Alianței declarând că anul acesta vor fi cooptate noi state și personal suplimentar.

Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, a analizat evenimentele politice fără precedent care se desfășoară în acest moment în Statele Unite ale Americii.

Fostul secretar de stat american, Henry Kissinger a declarat că Acordul cu Iranul din 2015 (denunțat de Trump în 2018) are multe lacune și „portițe” care îi permit Teheranului să încerce să producă arme nucleare, o reîntoarcere la Acord fiind inutilă.

E.S. Adrian Zuckerman, Ambasadorul SUA în România, potrivit unui comunicat MAE, a efectuat azi o vizită de rămas bun. 

Statele Unite ar trebui să pună capăt prezenței sale militare la baza aeriană Incirlik din Turcia, care nu mai este esenţială pentru interesele sale strategice şi de securitate națională, cel puţin asta susţine expertul american Richard Caroll, într-un articol din revista National Interest.

Robert Malley, președintele ONG-ului Internatonal Crisis Group, fost consilier al lui Barack Obama, a realizat, la sfârşitul anului 2020, o analiză cuprinzătoare pentru revista Foreign Policy unde face trimitere la mai multe conflicte militare care ar putea avea loc în anul 2021, printre acestea fiind şi o posibilă confruntare militară între Rusia şi Turcia.

Conflictele regionale încheiate sau aflate în curs de desfășurare au arătat o imagine a modului în care se vor desfășura războaiele viitorului. Acestea se vor caracteriza, în primul rând, prin întrebuințarea masivă a dronelor și a armelor ieftine de mare precizie. Specialiștii militari apreciază că, în perspectivă, roiurile de drone vor deveni la fel de eficiente ca și armele nucleare.

Pe 3 ianuarie, postul arab de televiziune "Al Jazeera" a relatat că, pe fondul escaladării tensiunii și schimbului de amenințări între Washington și Teheran, Iranul a inclus în politica sa de apărare cele trei insule pe care și le dispută cu Emiratele Arabe Unite, aducând în prim plan "o nouă schimbare a geografiei amenințării și  descurajării".

La începutul anului 2021, compania rusă Gazprom a trecut în exploatare un nou segment al unui gazoduct prin Turcia și Bulgaria, până în Serbia și Bosnia-Hețegovina. În acest fel, Ucraina și Republica Moldova sunt private acum de primirea de venituri pentru tranzitul gazelor rusești pe teritoriile lor.

Profesorul Iulian Chifu, fost consilier prezidențial și expert în relații politice, a analizat Operațiunea Navalnîi - otrăvirea opozantului rus cu Noviciok.

Pe 25 decembrie, Serbia a testat, cu succes, o porțiune a conductei Turkish Stream, care transportă gaze din Rusia pe teritoriul sârb și mai departe către alte țări europene. Potrivit unei declarații de la acea dată a președintelui țării, Alexander Vucic, conducta de gaz urma să fie pe deplin operațională pe 30 decembrie. Portalul de informații BRICS scrie despre transformarea Serbiei într-un important hub european de gaze naturale.

Pe 28 decembrie, cotidianul grec Kathimerini a informat că Turcia vrea să schimbe Tratatul de la Lausanne, din 1923, cel puțin în partea în care se face referire la granițele maritime dintre Turcia și Grecia.

Premierul pakistanez Imran Khan a dezvăluit recent că mai multe țări presează Islamabadul să urmeze exemplul statelor din Golf prin recunoașterea statului Israel. 

Finalul anului 2020 aduce un bilanț favorabil Chinei și lui Xi Jinping. Deși anul acesta începea sub auspicile pandemiei, aceasta s-a relansat economic și a reușit să își extindă dominația.

Opțiunea care implică schimbarea granițelor dintre Kosovo și Serbia nu este susținută de comunitatea sârbă din Kosovo. În timp ce percepția sârbilor este că Uniunea Europeană sprijină Kosovo în dialogul cu Serbia, un procent mare dintre aceștia continuă să vadă în Rusia cel mai bun apărător al intereselor comunității sârbe din Kosovo.

Parlamentul Suediei a aprobat marți o creștere cu 40% a bugetului pentru apărare, pentru perioada 2021-2025, din cauza tensiunilor de natura geopolitică apărute în ultimii ani în regiunea Mării Baltice din ultimii ani. Oficialii de la Stockholm au sugerat că Rusia este un generator de insecuritate în regiune, iar creşterea bugetului pentru apărare se datorează acţiunilor agresive ale acestei ţări în regiunea Mării Baltice.