Donald Trump şi Kim Jong Un au schimbat marţi o strângere de mână istorică, prima dintre un preşedinte american în exerciţiu şi un lider nord-coreean, comentează AFP.Această imagine simbolică şi mult timp de neimaginat, după decenii de tensiuni legate de ambiţiile nucleare ale Coreii de Nord, a marcat deschiderea unui summit cu o miză extrem de importantă pentru Asia şi lumea întreagă.
"Vom avea o relație formidabilă"
Cei doi bărbaţi cu drumuri şi stiluri diferite, pe care îi separă mai mult de 30 de ani, şi-au strâns mâna îndelung în faţa unui şir mare de steaguri ale celor două ţări inamice, într-un hotel de lux de pe insula Sentosa, la Singapore.
"Vom avea o relaţie formidabilă", a afirmat puţin timp după aceea Donald Trump, aşezat alături de omul forte de la Phenian, declarând-se convins că întâlnirea va fi un "succes imens".
"Încântat să vă întâlnesc, domnule preşedinte", a afirmat la rândul său liderul nord-coreean. "Vechile practici şi prejudecăţi au lucrat împotriva noastră, dar le-am depăşit pe toate şi astăzi suntem aici', a spus Kim Jong Un.
Disocuție privată de 50 de minute
După această scenă observată cu atenţie de milioane de persoane din întreaga lume, ei au avut o discuţie privată, în prezenţa interpreţilor, care a durat aproximativ 50 de minute.
Ulterior, preşedintele Statelor Unite şi liderul Coreei de Nord au demarat o reuniune cu echipele lor, înainte de un dejun de lucru care urmează să încheie summitul lor istoric asupra viitorului arsenalului nuclear al Phenianului, conform Agerpres.
Prânz de lucru al celor doi lideri
Preşedintele american, Donald Trump, şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un, au un prânz de lucru după întâlnirea bilaterală şi discuţiile bilaterale extinse.
Alături de Trump şi Kim, un total de 13 oficiali din Statele Unite şi Coreea de Nord participă la acest prânz de lucru, informează Reuters.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ziua Distinşilor Vizitatori la exerciţiul multinaţional NOBLE JUMP 2021 (NOJP21) este organizată marţi, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită "Getica" (CNII), din Cincu, judeţul Braşov.
Preşedintele american Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin se vor întâlni la Geneva pe 16 iunie, a anunţat Casa Albă într-un comunicat, relatează Reuters şi AFP.
Preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin se vor întâlni în Elveţia pentru primul lor summit, scrie cotidianul Tages-Anzeiger în ediţia de luni, citând 'surse de încredere', transmite Reuters.
În Turcia, la Istanbul, s-a deschis, azi, prima expoziție virtuală din lume, în variantă 3D, destinată produselor de apărare.
Ziua Drapelului Național a fost sărbătorită vineri, 26 iunie, în Piața Tricolorului din Capitală, în cadrul unei ceremonii organizate de Prefectura Capitalei, Primăria Municipiului București și Ministerul Apărării Naționale.
Pandemia de coronavirus este puțin probabil să scadă în curând, iar US European Command (USEURCOM) analizează modul în care pot continua exercițiile la scară largă precum „Baltic Operations 2020” („BALTOPS 2020”), conceput special pentru verifica promptitudinea cu care militarii răspund împotriva problemelor de sănătate publică și asigurarea protecției, transmite Janes.
Israelul a reacționat după ce o rachetă trasă din Fâșia Gaza a vizat o manifestare a partidului Likud la care se afla și premierul Benjamin Netanyahu, transmite agenția Tasnim.
Două aeronave MiG-21 LanceR de la Baza 86 Borcea au participat în aceste zile la show-ul aviatic din Marea Britanie. Tonourile, lupingurile, zborul la joasă altitudine și forțajul au ținut cu sufletul la gură audiența. Evoluția perfectă a piloților noștri a fost aplaudată la scenă deschisă.
Sâmbătă, 8 iunie, între orele 10.30 și 17.00, la Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” va avea loc „Ziua Porților Deschise”.
Data de 6 iunie marchează Ziua Debarcării în Normandia și începutul evenimentelor care au dus la victoria Aliată pe Frontul de Vest în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cei aproximativ 7.600 de militari români care participă, începând de luni timp de trei săptămâni, la Exerciţiul Multinaţional Saber Guardian 2019 (SG19) care se desfăşoară în mai multe locaţii din ţară, precum Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia, Boboc, Borduşani, alături de militari din alte 14 state, văd o oportunitate extraordinară în a lucra alături de colegii lor din statele membre NATO.
Luni, 3 iunie, începând cu ora 10.00, vor avea loc, simultan, ceremoniile de deschidere ale Exercițiului Multinațional Saber Guardian 2019 (SG19) în cinci locații din țară unde se vor desfășura principalele activități, astfel: Cincu, Bordușani, Babadag, Smârdan, Râșnov.
Aproximativ 8.000 de militari din şase ţări (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, România, Ungaria şi Statele Unite ale Americii) vor participa, în perioada 3-24 iunie, la exerciţiul multinaţional Saber Guardian 2019 (SG19), condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR) şi Statul Major al Forţelor Terestre al Armatei României, care se va desfăşura pe teritoriile Bulgariei, României şi Ungariei.
Cel mai mare exerciţiu NATO din Marea Neagră, "Sea Shield 19", se desfăşoară în perioada 5-13 aprilie.
Membri ai guvernelor britanic şi rus s-au întâlnit sâmbătă în Germania, marcând reluarea oficială a dialogului la nivel înalt între Londra şi Moscova după 11 luni de când acestea şi-au îngheţat relaţiile diplomatice bilaterale în urma scandalului Skripal, relatează AFP.
Vladimir Putin a declarat marţi că este neclar de ce o rusoaică, Maria Butina, a fost arestată în Statele Unite şi a fost acuzată că este agent al Rusiei, pentru că şefii serviciilor de informaţii ruse nu ştiu nimic despre această femeie, relatează Reuters.
O aernavă a Armatei Române efectuează astăzi o misiune umanitară.
România, prin Jandarmeria Română, va semna textul declarației comune a Comandanţilor şi Directorilor Generali ai Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene.
Un avion al SUA s-a prăbușit în timpul unui exercițiu.
Milițiile rivale angajate în lupte aproape de Tripoli ar putea înceta focul în urma unui acord.
SUA sunt îngrijorate de decizia Rusiei de a furniza Siriei sisteme de rachete S-300, măsura fiind considerată a fi o "escaladare semnificativă" din partea Moscovei, potrivit lui John Bolton, consilier prezidenţial american pentru securitate naţională.
Zeci de biciclişti i-au adus sâmbătă un omagiu 'fotografului Unirii', Samoilă Mârza, reconstituind traseul parcurs de acesta, pe bicicletă, în ziua de 1 Decembrie 1918 din satul său natal, Galtiu, până la Alba Iulia.
Festivalul 'AeroNautic Show 2018 - Lacul Morii Bucureşti', ediţia a IX-a, care combină acrobaţiile aeriene cu cele nautice, va avea loc sâmbătă, începând cu ora 10,00, pe Lacul Morii din Capitală.
Mihai Fifor participă, vineri, la deschiderea simpozionului dedicat celebrării Marii Uniri şi a împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului.
Vă invităm pe data de 15 Septembrie să petreceți o zi în natură și să aflați mai multe despre domeniile aerian și nautic la deja tradiționalul festival AeroNautic Show ce are loc fiecare an în prima sâmbătă dupa începerea școlii.
Victimele atentatelor de la 11 septembrie 2001 au fost comemorate, marţi, la Baza Militară Deveselu, în cadrul unei ceremonii la care au participat ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm.
Libia este în stare de urgență după ce a început conflictul între cele două miliții rivale.
Avioanele de vânătoare Typhoon ale Forţele Regale Aeriene Britanice, aflate în la baza Mihai Kogălniceanu au interceptat două avioane de luptă ruseşti, care s-au apropiat de spaţiul aerian al NATO, deasupra Mării Negre.
Ziua Marinei Române este marcată anul acesta, în premieră, în şapte oraşe din ţară - Constanţa, Galaţi, Mangalia, Tulcea, Brăila, Bucureşti şi Cernavodă, manifestările încheindu-se miercuri, la Constanţa, cu cel mai mare spectacol naval al anului.
Pe 14 august, de Ziua Recunoştinţei, marinarii militari vor participa la ceremonia militară şi religioasă organizată în memoria eroilor militari la Monumentul Marinarilor de pe faleza din Constanţa.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
