Analiștii continuă să dezbată natura și efectele rivalității geopolitice dintre China și Statele Unite, construind definiții complexe, fraze complicate sau predicând adesea despre relațiile tumultuoase dintre cele două națiuni. Sub administraţia Obama, elementul istoric pare a fi fost cel mai uşor de izolat în interiorul analizelor administrației sale, prin construcția de paralele cu eveniment istorice din trecut, încercând să stabilească un model al concurenței hegemonice între cele două națiuni și state.
Sub administrația Trump analizele au fost mult mai scurte și mult mai clare. Primul document de anvergura politică a noului președinte Trump, cel privind strategia de securitate națională a numit în mod inconfundabil China ca fiind „ concurent/adversar strategic."
John Bolton, care la vremea apariției acestei noi definiții geopolitice americane era consilier pentru securitate națională a președintelui american, a reprezentat inițiativa BRI ca mijloc principal prin care Beijingul caută să îți impună o „poziție de dominație globală." Pentru a contracara ceea ce administrația americană înțelege că fiind acțiuni chineze de dominație a diverselor rute comerciale și regiuni geografice întregi, strategii lui Trump au conturat strategia de Deschidere și Libertate din spațiul Indo-Pacific (FOIP). În acest sens administrația Trump a subliniat rolul fundamental al Indiei și redenumit oficial Comandamentul Pacific al SUA în Comandamentul Indo-Pacific al SUA. După ce spațiul geostrategic a fost SUA au desenat o strategie pentru a contracara proiectul de expansiune globală a Chinei.
Asistăm astăzi la un duel care se poate definii în termenii următori: inițiativa BRI a președintele Xi Jinping s-a concentrat inițial pe diverse proiecte de infrastructură cu națiuni de-a lungul regiunii eurasiatice, dar în ultimii ani, Beijing s-a îndreptat din ce în ce mai mult spre obiectivele geostrategice cum ar fi securizarea accesului portuar pe termen lung și consolidarea legăturilor strategice cu statele regionale cheie. În sens opus, strategia americană a scos în evidență libertatea comerțului, liberul schimb de mărfuri și conectivitatea dintre marile centre financiare ale SUA și Asia.
Care vor fi efectele probabile ale strategiilor hegemonice în duel dintre cele două puteri şi ceilalți actori economici din Asia?
În abordarea acestei întrebări, acest articol încearcă să investigheze percepțiile și motivațiile Japoniei, Coreei de Sud și Indiei cu privire la BRI și FOIP. În ciuda legăturilor lor strategice cu Statele Unite, fiecare dintre aceste țări au răspuns în diferite moduri la cele două viziuni hegemonice. Astfel, Coreea de Sud, un aliat militar american major, nu s-a alăturat FOIP în ciuda invitației lui Trump, în schimb caută să colaboreze cu China pentru extinderea BRI în peninsulă coreeană. Guvernul Narendra Modi din India a fost deschis către o participare la inițiativa americană FOIP, dar solicită o mai mare incluziune care vizează implicarea Asociației din Națiunile Asiei de Sud-Est (ASEAN) și China. Guvernul Abe Shinzo din Japonia este mai entuziasmată de FOIP, dar politica sa de echilibru cu guvernul de la Beijing, impune că Japonia să se implice în inițiativa BRI de asemenea.
Aceste răspunsuri variate la BRI și FOIP sugerează că actorii asiatici gândesc o politică de echilibru între Washington și Beijing. Analiza simplistă în termenii unei concurențe pur comerciale dintre SUA și China este insuficientă pentru a surprinde realitățile regionale și globale de astăzi. În timp ce aliniați ei înșiși cu Washington sau China cu privire la unele probleme regionale, națiunile asiatice rămân ezitante să îmbrățișeze pe deplin una sau alta dintre viziunile hegemonice concurente. Unul dintre factorii acestor politici ezitante, comune practic la toți marii actori asiatici, îl reprezintă calculele strategice ale fiecăruia în complexul joc de obținere a unei autonomii regionale cât mai mari într-o ordine regională în schimbare. În loc să urmeze întocmai pașii celor două superputeri, țări precum Japonia, Coreea de Sud sau India doresc să își creioneze ți să obțină propriul spațiu regional de dezvoltare, tocmai pentru a nu fi prinse în mijlocul disputei dintre SUA și China. Mai mult, toate aceste țări doresc să folosească cele două inițiative hegemonice pentru propriile obiective specifice politicilor externe proprii.
Dacă vom compara elementele care compun dezbaterile interne despre BRI și FOIP din cele trei capitale asiatice cu ponderea economică și geostrategică cea mai importantă, vom înțelege modalitățile tactice și strategiile pe care fiecare le folosește pentru a câștiga cât mai mult pentru sine. Atâta timp cât politicienii din Tokyo, Seul și New Delhi își consolidează pozițiile naționale și regionale pentru a face față acestui duel sino-american, atât presiunea SUA pentru o coaliție anti-China cât și orientările Chinei de a modifica ordinea regională sunt mai puțin probabile de a reuși. Pentru administrația Trump, dar și pentru președintele Xi, răspunsurilor regionale la inițiativele lor au creat un val de solicitări, de nuanțe și de necesar de concesii pe care altminteri bipolaritatea războiului rece nu l-ar fi permis. BRI și FOIP au declanșat un adevărat maraton între diverșii actori economici, politici sau militari, în special în zona Asiei de Sud Est încât cele două supraputeri vor trebui să găsească soluții fundamental diferite pentru a răspunde așteptărilor enorme care au fost create.
În zona continentului asiatic, există un adevărat caleidoscop de atitudini și fațete ale comportamentului statului în fața emergenței unor noi puteri economice, teritoriale, maritime, militare sau comerciale. Cazul Chinei nu este singular în istoria umanității. Dezvoltarea economică, urmată de o adevărată politică de expansiune teritorială, în special cea maritimă , prin efectiva construcție de insule care să mărească limitele continentale ale țărmului chinez a creat o stare de neliniște profundă în rândul vecinilor. Răspunsurile celorlalte state s-a concentrat pe creionarea unor politici comune de echilibrare a creșterii masive a influenţei chineze în regiune. Având în vedere atât viteza de creștere cât și masivitatea acestei creșteri în termeni neți, putem fi siguri că statele asiatice au trebuit să găsească răspunsuri imediate la dezechilibrul chinez.
Din această perspectivă, puterile regionale, în special cele sud asiatice au fost și cele mai mai sensibile la amenințările din partea hiper puterii dezvoltate de către Beijing. Factorul apropierii geografice a fost și rămâne elementul cel mai important al acestei neliniști crescânde. Mai exact, din acest punct de vedere, statele care se confruntă cu o putere vecină în creștere sunt susceptibile să apeleze la orice metodă de echilibrare fie ea internă, adică să crească propriile capacități militare, în același timp cu desenarea unui mecanism de echilibrare externă, adică lucrând cu națiuni aliate. Acest raționament politic a și fost cel care a stat la baza FOIP.
În fața vitezei de expansiune a unei Chine cu un vădit apetit pantagruelic, vecinii săi regionali, cum ar fi India, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, Rusia și Vietnamul ar fi trebuit să se alăture Statelor Unite pentru a echilibra puterea chineză. Acest fenomen nu s-a întâmplat în totalitate, mai mult Washington a realizat că nu are puterea economică sau militară de a forța o uniune de interese cu actorii regionali mai sus pomeniți. China a dovedit, ca orice putere în ascensiune, că are mult mai importante resurse, nu numai economice, dar și o imaginație mai bogată, reușind să mențină într-un etern joc de șah influența americană în Asia.
În contextul Asiei de Est, această perspectivă de echilibrare presupunea că Japonia și Coreea de Sud să își reînnoiască alianțele deja istorice cu Washington. Însă jocul diplomatic cu Korea de Nord și qvasi impotența administraţiei Trump de a găsi soluții la politica primului ministru japonez Abe Shinzo de echilibrare a parteneriatelor cu ceilalţi actori regionali (reprezentând în realitate o reducere a influenței SUA în regiune) au reprezentat practic eșecuri succesive și de proporții în fața Chinei.
Presiunea guvernului Shinzo pentru o „forță de apărare dinamică" este privită în principal că efort pentru echilibrarea și „consolidarea descurajării față de China", dar nu implică o creștere exponențială a resurselor militare americane în insulă. Aducerea la masa discuțiilor a Koreei de Sud, deși rivalitatea tradiţională nu a permis pentru decenii această apropiere, reprezintă un eșec al inițiativei SUA de contrabalans la expansiunea chineză. În ceea ce privește Coreea de Sud, în fața provocărilor nucleare din Koreea de Nord, guvernele Lee Myung-bak și Park Geunhye și-au consolidat legăturile de alianță cu Statele Unite, dar au propus Beijingului motoare economice de apropiere, care numai acum un deceniu erau de neconceput.
De partea chineză așteptările erau/sunt și ele extrem de mari. BRI practic propune actorilor implicați în inițiativă o politică de aliniere. China s-a așteptat ca măcar o parte din statele asiatice să se alinieze cu tendința de dezvoltare globală propusă. Preluând modelul de expansiune african, Beijing a crezut că poate exporta și în regiunea sa imediată aceleaşi metode de dezvoltare extensivă și preluare de infrastructură. Punând în aplicare strategia șirului de perle, China a promovat agresiv preluarea de infrastructură în special portuară, în diverse părți ale lumii, fapt care a speriat în primul rând pe vecinii săi, alterând modele de comportament echilibrat, deja devenite tradiționale după încheierea celui de-al doilea război mondial.
Dacă în Africa, anumite state au căzut efectiv în cursa datoriilor chineze, fenomen economic identificat încă de la începutul expansiunii economice chineze pe continentul negru, în Asia de Sud Est acest fenomen a creat o rezistență, uneori irațională, la BRI și la avantajele economice pe care le presupune. Acest model financiar, de subvenționare chineză a construcției de infrastructură critică pentru partenerii BRI, a fost considerat ca fiind o amenințare directă la suveranitatea economică a statelor mici și mijlocii din Asia de Sud Est. Mai mult a fost folosit ca element propagandistic împotriva Chinei, în special de către SUA și actorul economic emergent Uniunea Europeană.
Promovând o politică a echilibrului, de nealiniere față de China, vecinii săi au conviețuit confortabil, în timpul războiului rece, cu o Chină comunistă. Fiind parte a spațiul de interes strategic major american, Japonia, spre exemplu, pe toată perioada Războiului Rece și nu numai, a facilitat implementarea cu succes a marii strategii a apropierii de Beijing, în pași mici dar fermi. Această strategie a constat în respectarea intereselor de bază ale Chinei și acționând în consecință, a permis o deschidere mult mai amplă a Chinei față de lumea asiatică decât a permis chiar aliatul său ideologic Uniunea Sovietică. Prin lansarea inițiativei globale BRI, China a sperat că această deschidere japoneză va fi multiplicată la scara întregului continent. În realitate acest fenomen nu a avut loc.
În cazul Japoniei atunci când acest lucru nu s-a întâmplat, marile răni provocate de către ocupația imperială a Chinei au provocat un discurs xenofob anti-japonez, nemaiîntâlnit din timpul lui Mao. În spațiul african sentimentul anti chinez a devenit atât de puternic, încât după folosirea fermierilor chinezi pentru a disloca pe fermierii albi, Mugabe, leaderul autoritarist din Zimbabwe, a trebuit să facă față unui dezastru economic unic în istoria economiei mondiale, care s-a transferat într-o revoltă anti chineză. Înțelegerea acestor realități este deosebit de utilă având în vedere că trebuie luate în considerare și perspectiva actorilor locali participanți la implementarea BRI. locali.
Ceea ce nedumerește pe orice analist este însă faptul că nici politica de echilibrare, nici cea a alinierii nu surprind în mod adecvat, resorturile intime care au stat la baza răspunsului națiunilor asiatice la inițiativa BRI. Pentru a da un exemplu, ce al domeniului militar, putem observa că deși sunt printre cele mai sofisticate forțe armate ale lumii, bugetul de apărare al Japoniei este mai mic de un procent din PIB-ul său.
Pentru Koreea de Sud strategia de apărare axată în mod unic pe conflictul cu Koreea de Nord și echilibrul de forțe din peninsulă sugerează cu greu un proces echilibrare securitate în raport cu China. Bugetul de apărare al Indiei pentru anul 2019 este de 49,68 miliarde USD, cu o creștere marginală care este extrem de departe de bugetul chinez de modernizare a propriilor sale forțe armate.
Iată de ce, este absolut necesar să înțelegem în profunzime ce se întâmplă în Beijing și ce reprezintă BRI pentru întreaga lume. Dezvoltând drumuri fără o direcție reală, abordând în mod vânătoresc relațiile cu China, nu ne va ajuta să percepem cu adevărat modelul chinez de dezvoltare economică. Căci nu numai dezvoltarea economică este fundamentală dar și sustenabilitatea ei. Iar riscurile că dezvoltarea și expansiunea economică chineză să nu fie sustenabile, fără un rapt de resurse globale care echivalează cu sărăcirea tuturor celorlalți, reprezintă un element de analiză pe care puțini în lumea de astăzi doresc să și-l asume.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Deși armata belarusă nu este implicată direct în ostilitățile de pe frontul ucrainean la finalul anului 2025, regimul de la Minsk a devenit un pilon indispensabil pentru Moscova. Transformarea Belarusului într-o bază militaro-industrială extinsă permite Rusiei să își mențină și chiar să își crească capacitatea de agresiune, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Forțele Aeriene Braziliene au reușit o premieră în noiembrie, după ce au efectuat primele lansări ale rachetei METEOR BVRAAM de pe avionul de luptă Gripen E, un moment care consolidează semnificativ capacitatea de descurajare aeriană a Braziliei.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Ceremonia de semnare a contractului interguvernamental de achiziție a corvetei ușoare din clasa HISAR de la Guvernul Republicii Turcia s-a desfășurat miercuri, 3 decembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale. Informația e confirmată și de producătorul turc ASFAT.
Forțele Navale Române au distrus miercuri o dronă maritimă de suprafață descoperită plutind în derivă în Marea Neagră, la aproximativ 36 de mile marine est de Constanța. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat că obiectul neutralizat era o dronă maritimă fără pilot de tip „Sea Baby”.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Interesul e uriaș pentru Programul de Armament Individual derulat de MApN: Cel puțin 3 companii vor contractul MApN pentru livrarea a 200.000 de arme.
Producătorul italian de armament Beretta a anunțat că vrea să participe la competiția pentru Programul MApN de Armament Individual, fiind gata să facă transfer complet de tehnologie în România pentru 3 dintre produsele esențiale.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Armata Statelor Unite a făcut un pas decisiv către un viitor al războiului automatizat, lansând o serie de cereri oficiale către industria de apărare pentru dezvoltarea unei noi clase de lansatoare de rachete: autonome, mobile și capabile să opereze fără echipaj uman la bord.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Grecia a făcut un pas decisiv pentru a-și consolida hegemonia tehnologică în flancul sud-estic al NATO, aprobând un program ambițios care va transforma Forțele Aeriene Elene într-unul dintre cei mai puternici operatori de F-16 din lume.
India este interesată să achiziționeze mai multe sisteme rusești de rachete antiaeriene de tip S-400 Triumf, a anunțat Dmitry Shugaev, președintele Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară (FSVTS) din Rusia. Potrivit acestuia, Moscova ia în considerare posibile noi vânzări de rachete antiaeriene către New Delhi, a informat agenția de presă de stat rusă TASS.
Statele Unite au lansat o solicitare urgentă și discretă către guvernul libanez pentru returnarea unei bombe ghidate de tip GBU-39, care nu a explodat în timpul unui raid aerian israelian asupra Beirutului. Oficialii de la Pentagon se tem că tehnologia avansată aflată în muniția intactă ar putea ajunge în laboratoarele de inginerie militara ale Rusiei sau Chinei, compromițând secrete militare americane importante.
Într-un incident descris de oficialii Pentagonului drept un exemplu rar de „curaj în luptă”, un pilot al Forțelor Aeriene ale SUA a reușit să supraviețuiască unui atac continuu de rachete inamice timp de 15 minute, efectuând manevre la limita rezistenței fizice umane. Detaliile au ieșit la iveală săptămâna trecută, odată cu decernarea medaliei Silver Star locotenent-colonelului William Parks, într-o ceremonie care a ridicat vălul de pe operațiunile aeriene riscante desfășurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în cursul acestui an.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Mai mulți utilizatori de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, în ultima perioadă, Aviația cu rază lungă de acțiune (Aviația Strategică) din cadrul Forțelor Aerocosmiceruse și-a schimbat din nou tacticile utilizate în ceea ce privește loviturile cu rachete de croazieră Kh-101 asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Rivalitatea aeriană dintre Statele Unite și China se reflectă cel mai clar în comparația dintre cele mai noi avioane de generația a cincea ale celor două superputeri, Chengdu J-20 „Mighty Dragon” și F-35 Lightning II.
Compania Thales a lansat recent o nouă capacitate de instruire care permite integrarea dronelor într-un sistem de live training, adică exerciţii militare reale, augmentate cu elemente simulate.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
China nu e la prima acțiune agresivă în Marea Chinei de Sud. Incidentul din august, împotriva unei nave a Gărzii de Coastă Filipineze, s-a lăsat cu o umilință publică pentru Beijing.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
