La scurt timp după ce Ministerul rus al Apărării a anunţat că o parte dintre militarii ruşi din districtele de la frontiera cu Ucraina revin la bazele lor după ce au încheiat diferite exerciţii, şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a precizat că Ucraina şi Occidentul au reuşit să împiedice o ''escaladare'' din partea Rusiei.
Statul Major al Forţelor Terestre (SMFT) a finalizat operaţiunile necesare declarării capacităţii operaţionale iniţiale (IOC) a Grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România, în cadrul măsurilor aliate de întărire a vigilenţei pe Flancul estic - enhanced Vigilance Activities (eVA).
În toamna anului trecut, după o serie de vizite oficiale efectuate la Washington, oficialii de la Kiev au discutat cu omologii lor americani despre diferite opțiuni pentru achiziționarea sau obținerea tehnologiilor militare care ar trebui să ajute Ucraina să-şi consolideze sistemul național de apărare aeriană și antirachetă, inclusiv posibilitatea de a trimite o baterie a sistemului israelian de apărare aeriană Iron Dome, achiziţionat de SUA şi operată în prezent de U.S. Army. Cu toate acestea, Israelul s-a opus demersurilor SUA de a transfera mai multe baterii ale sistemului de apărare Iron Dome în Ucraina din cauza temerilor că ar putea deteriora relațiile sale cu Rusia, mai ales acum când Moscova are o puternică influenţă asupra Sirieia informat marți site-ul de știri Ynet.
Într-un comunicat publicat duminică seara, ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a susţinut că Rusia a ignorat o solicitare a Kievului cu privire la Documentul de la Viena, un text al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) care promovează măsuri de transparenţă între forţele armate ale celor 57 de ţări membre ale organizaţiei.
Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe (MAE) a spus că declaraţiile ambasadorului Ucrainei în Regatul Unit, Vadim Pristaiko, despre presupusa disponibilitate a Ucrainei de a lua în considerare renunțarea la calitatea de membru NATO pentru a preveni un eventual conflict cu Rusia au fost scoase din context.
Avertismentele SUA privind un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei sunt tot mai multe în ultimele zile, dar oficialii de la Kiev sunt cu totul de altă părere. Azi, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a precizat că avertismentele venite din partea Statelor Unite ''provoacă panică şi nu îi ajută'' pe ucraineni.
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a avut discutat telefonic cu preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite, generalul Mark A. Milley, tema principală abordată fiind legată de situaţia de securitate din zona Mării Negre, precizează MApN într-un comunicat de presă.
Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden va purta discuții telefonice în format de conferință cu liderii translatlantici, tema fiind criza generată de Federația Rusă în Europa de Est.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi omologul său din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, au semnat vineri, în marja şedinţei comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, desfăşurată la Chişinău, un Protocol privind colaborarea în domeniul învăţământului militar.
România este hotărâtă să îşi menţină angajamentele asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru continuarea modernizării capabilităţilor militare şi va acorda in continuare o atenţie sporită creşterii capacităţii operaţionale a tuturor structurilor militare, a precizat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la o conferinţă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au făcut declaraţii în faţa militarilor români și americani prezenţi la la Bază Militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Această conferinţă de presă a venit în contextul în care Pentagonul a anunţat că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România. Primul convoi cu tehnică militară al detaşamentului SUA a ajuns la baza de la Mihail Kogălniceanu.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 februarie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
Miniştrii de externe ai Statelor Unite, Australiei, Japoniei şi Indiei au început vineri discuţiile privind aprofundarea alianţei lor numite Quad, care urmăreşte să contracareze extinderea influenţei chineze în regiunea Asia-Pacific, notează Agerpres, care citează AFP.
Ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin, a fost convocat, joi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, unde a avut loc o discuţie la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat că va solicita Statelor Unite să staționeze permanent trupe în țara sa. Declaraţia a fost făcută în contextul în care NATO încearcă să-și consolideze securitatea în statele din Europa de Est, pe fondul preocupărilor legate de intențiile militare ale Rusiei în această regiune.
Într-o conferinţă de presă la Bruxelles cu premierul britanic Boris Johnson, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că miniştrii apărării din cadrul Alianţei vor discuta săptămâna viitoare "despre o întărire a securităţii în partea de sud-est a Alianţei, prin constituirea unui grup tactic în România pentru regiunea Mării Negre".
Preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, a ratificat un acord militar cu Statele Unite, în ciuda demersurilor partidelor de opoziţie că au încurajat mii de oameni să protesteze împotriva acestei decizii. Mulţi consideră aceste proteste parte a unei campanii de dezinformare care vine pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina şi al creşterii temerilor în Europa de Est asupra unei posibile invazii militare ruse.
Derek Chollet, consilierul politic al Departamentului de Stat al SUA, aflat în vizită în România, a declarat că Statele Unite sunt angajate să depună toate eforturile pentru a ajuta la consolidarea rezistenţei ţării noastre în faţa efectelor unei potenţiale acţiuni militare a Rusiei în Ucraina. De asemenea, oficialul american a precizat că Statele Unite au analizat toate scenariile care ar putea afecta România, inclusiv o eventuală criză energică şi o posibilă criză a refugiaţilor ucraineni.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, a afirmat că ''nu există mari beneficii'' în vizitarea bazei de la Deveselu, adăugând că Moscova preferă "adoptarea de tratate în scris" care să o asigure de caracterul defensiv al facilităţii militare.
Ambasadorul Federației Ruse în România a susținut o declarație de presă online în care a vorbit inclusiv depre dislocarea de trupe americane în România, dar și despre criza de la granițele Ucrainei.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, marţi, la reuniunea la nivel înalt a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru lansarea Dialogului Reînnoit privind Securitatea Europeană, prilej cu care s-a pronunţat împotriva oricăror încercări de subminare a "arhitecturii europene de securitate".
Statele Unite au aprobat vânzarea mai multor echipamente şi servicii în valoare de 100 de milioane de dolari către Taiwan pentru a ajuta la întreținerea și îmbunătățirea” sistemului de apărare antirachetă Patriot – folosit de această tară pentru a se putea apăra de China. Agenţiile de presă occidentale precizează că această decizie cel mai probabil va deranja Beijingul.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), analizând vizita președintelui francez Emmanuel Macron în Federația Rusă a făcut câteva remarci esențiale.
La sfârșitul Războiului Rece, a treia putere nucleară nu era Marea Britanie, Franța sau China, ci Ucraina. Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Ucraina a renunţat la mii de arme nucleare în schimbul garanțiilor de securitate pe care le-a primit din partea Rusiei, Statelor Unite și a altor țări.
În 2014, în momentul în care Federația Rusă a agresat Ucraina și a anexat ilegal Peninsula Crimeea, regimul lui Vladimir Putin a încercat să ajungă inclusiv până la Odessa, dar operațiunile ruse nu au avut succes la momentul respectiv. În contextul actual în care trupele ruse pun presiune militară pe Ucraina, există numeroase scenarii despre următoarea acțiune a Moscovei.
Un raport al site-ului american Business Insider a evidențiat că China încearcă să își consolideze relațiile comerciale și de apărare cu Arabia Saudită, într-un moment în care Statele Unite se distanțează de Riad și își reevaluează opțiunile în Orientul Mijlociu.
Portalul american The Drive a informat, pe 03.02.2022, că o nouă versiune a rachetei SM-6 va fi capabilă să intercepteze ținte hipersonice. În cadrul unui interviu acordat site-ului politros.com, expertul militar rus, Yuri Knutov, a apreciat, pe 04.02.2022, că noua rachetă ar putea fi dislocată în România, dar va avea o eficiență redusă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 4 februarie 2022, emisiunea „Pe Plan Extern”.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate "este despre securitatea spaţiului euro-atlantic" în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei.
Președintele Klaus Iohannis a efectuat astăzi o vizită oficială la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, județul Cluj, unde i-au fost prezentate câteva tipuri de aeronave cu care sunt dotate Forțele Aeriene Romane. La sfârşitul declaraţiei de presă, şeful statului a precizat că ’’procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Române nu se va opri însă aici, avem în vedere să achiziționăm și avioane de ultimă generație, F-35’’. Dar, cel mai important de precizat, Klaus Iohannis a uitat să menţioneze şi când are de gând România să înceapă demersurile pentru achiziţia unor avioane de generaţia a V-a F-35.
