După ce pe 16 octombrie președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat intenția de retragere a trupelor din nordul Siriei imediat ce se va reuși înfrângerea teroriștilor activi în regiune, și după ce la doar patru zile Turcia a desființat deja un post de observare din provincia Idlib, s-a creat impresia că Turcia și-ar putea retrage integral forțele din Siria.
Gazele naturale, în ciuda creșterii cu 34% a consumului la nivel mondial în ultimii zece ani, rămân o resursă naturală abundentă, cu multe noi descoperiri în fiecare an, ceea ce nu mai este cazul petrolului.
Interacția dintre energie și geopolitică sunt complexe de analizat. În plus, pandemia Covid19 din 2020 a provocat un șoc major și fără precedent pe piețele globale de energie, ale căror efecte pe termen lung sunt încă dificil de evaluat pentru moment.
Libia şi Qatar, care au strâns legăturile în ultimul timp, au semnat luni la Doha un acord de cooperare în domeniul securităţii, al cărui conţinut nu a fost dezvăluit, a relatat agenţia oficială de presă a Qatarului, QNA, potrivit AFP.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că este deschis ideii de a stabili o alianță militară între Rusia și China, dar nu pentru moment.
Statele Unite s-au angajat joi în scris să menţină "superioritatea militară" a Israelului asupra celorlalte ţări din regiune, în contextul în care statul evreu se îngrijorează de o posibilă vânzare către Emiratele Arabe Unite (EAU) a unor avioane de vânătoare F-35, notează AFP.
Şeful Pentagonului Mark Esper a anunţat marţi că îl va însoţi în India săptămâna viitoare pe secretarul de stat Mike Pompeo pentru a consolida alianţa Washingtonului cu New Delhi în faţa ambiţiilor Chinei în zona indo-pacifică, informează AFP.
Statele Unite dezvoltă o strategie de contracarare a Rusiei, bazându-se pe o rețea extinsă de grupuri de reflecție. Unul dintre ele este organizația RAND, care dezvoltă programe pentru descurajarea Rusiei, la comanda Casei Albe și Pentagonului. O recomandare, făcută în urma unui studiu, pare că începe să se îndeplinească.
The Quad, o coaliție strategică a celor patru democrații funcționale din regiunea Indo-Pacifică, se solidifică rapid. Spunem democrații funcționale, pentru că multe dintre așa-zisele democrații sud-asiatice nu au aceleași caracteristici sau trăsături ca democrațiile secularizate și perfect standardizate ale vestului European.
În urma unei conferinţe întinse pe o durată de trei zile în Novorossiysk, între oficialii ruşi şi omologii egipteni, cele două state au decis că vor efectua pentru prima dată un exerciţiu naval militar în Marea Neagră. Intitulat Podul Prieteniei 2020, evenimentul ar urma să aibă loc până la finalul acestui an, fiind perceput ca un semnal dat Turciei de către axa Moscova –Cairo.
Reluarea conflictului din Nagorno-Karabah, cu implicarea directă a Turciei, a adus din nou în atenție problema relațiilor ruso-turce. S-a vorbit mult despre prietenia ruso-turcă înainte de povestea cu avionul Su-24 doborât deasupra teritoriului Siriei, după care a fost aproape întotdeauna vorba despre un parteneriat reciproc avantajos.
Pe 16 octombrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a efectuat o vizită, aproape istorică, în Turcia, unde s-a întâlnit cu președintele Recep Tayyp Erdogan.
Printre atâtea informații și eveniment șocante, s-a strecurat, aproape neobservat, turneul baltic al președintelui francez Macron. Este un eveniment rar în politica franceză, iar această vizită a țărilor baltice de către Macron exprimă nu numai o urgență dar și un test pentru influența franceză în politica europeană.
Miniștrii Apărării din Rusia și Kazahstan, Serghei Shoigu și Nurlan Yermekbayev, au semnat, vineri la Nur-Sultan, un acord interstatal privind cooperarea militară bilaterală.
Guvernul bulgar a dat miercuri undă verde companiei energetice de stat Bulgarian Energy Holding (BEH), pentru ca aceasta să demareze discuţiile cu companii americane în legătură cu planurile privind construcţia unui nou reactor la centrala nucleară de la Kozlodui, a declarat miercuri ministrul Energiei, Temenuzka Petkova, transmite Bloomberg.
Așa cum era de așteptat, din cauza lipsei precipitațiilor, alimentarea cu apă a Peninsulei Crimeea a ajuns într-o situație critică. Ca urmare a secetei prelungite, principalele râuri ale peninsulei sunt uscate ori au debite superficiale. În luna septembrie, intrările de apă în principalele bazine din Crimeea și Sevastopol au fost fie absente, fie nesemnificative. Astfel, potrivit Centrului Hidrometeorologic din peninsulă, rezervele totale de apă din bazinele cu debit natural erau, la începutul lunii octombrie 2020, cu 91,2 milioane de metri cubi mai mici decât în 2019.
Potrivit agenției de presă RIA Novosti, purtătorul de cuvânt al Administrației prezidențiale ruse, Dmitri Peskov, a declarat, pe 06.10.2020, că agravarea situației din mai multe state vecine cu Rusia nu înseamnă că “se micșorează inelul în jurul Moscovei”.
Intensificarea, în ultimile zile, a conflictului militar dintre Armenia și Azerbaidjan a umbrit o evoluție militară care s-ar putea dovedi a fi o schimbare la fel importantă în Caucaz, dacă nu chiar mai plină de consecințe, și anume evoluția legăturilor militare dintre Rusia și Iran.
Publicația Middle East Monitor (MEMO) a remarcat faptul că, într-o atmosferă plină de contradicții în zona Mării Mediterane, unde se confruntă Turcia, pe de o parte, și Grecia și Cipru, pe de altă parte, care sunt susținute de Franța, se preconizează posibilitatea dezvoltării unor noi contacte între autoritățile de la Ankara și Moscova. Potrivit experților MEMO este posibil ca Federația Rusă și Turcia să se îndrepte spre o alianță strategică în regiune.
Autoritățile americane au extins listele de sancțiuni și au introdus măsuri restrictive împotriva a șase cetățeni ruși și a două persoane juridice rusești.
Pe 22 septembrie, pe baza unui material de analiză al revistei americane The National Interest, publicația rusă Topcor a prezentat un extras privind comportamentul estimat al Rusiei în perioada post-coronavirus.
Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a pledat luni pentru ca sancţiunile împotriva Belarusului să nu fie legate de cele care ar putea eventual viza Turcia, relatează AFP.
România a primit din SUA primul sistem de rachete Patriot, eveniment care a fost analizat şi de presa rusă care a intervievat analiști militari.
Din 2014, de la uciderea conducătorului libian Gaddafi pe străzile țării sale, din ordin clar occidental, Libia este pulverizată de un război fratricid. Acest război este cel care a distrus nu numai imensul rezervor de resurse umane educate pe care Libia îl oferea, practic gratuit, Africii dar a nimicit fragilul progres social, politic și religios promovat (cu sincopele sale este adevărat) de către socialismul islamizat.
Anunațată cu surle și trâmbițe, mutarea ambasadei Serbiei la Ierusalim s-a dorit a fi un eveniment politic de primă mărime. Atât pentru Israel cât și pentru Republica Sârbă.
Rusia îşi sporeşte prezenţa militară în Extremul Orient ca răspuns la creşterea tensiunilor în această regiune extinsă, a declarat ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, joi, informează Reuters.
Ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi omologul său german, Annegret Kramp-Karrenbauer, efectuează joi două vizite consacrate concretizării proiectelor comune de apărare franco-germană, una la locul viitorului escadron de transport aerian franco-german, iar alta la Airbus, relatează AFP.
Pe 15 septembrie, publicația ucraineană Adevărul European (eurointegration.com.ua) a efectuat o analiză a noii Strategii de securitate a Ucrainei, care a intrat în vigoare de la începutul acestei săptămâni, remarcând faptul că Ucraina va dezvolta un parteneriat strategic cu Azerbaidjanul, dar evită să aibă o astfel de relație cu România.
Rusia va acorda Belarusului un credit de stat în valoare de 1,5 miliarde de dolari, a declarat președintele rus Vladimir Putin într-o întâlnire cu omologul său din Belarus, Alexander Lukașenko.
Adâncirea tensiunilor în relațiile Turciei cu statele membre ale UE va fi subiectul dominant al Summitul Med-7 de ieri și astăzi din insula Corsica, unde președintele francez Emmanuel Macron a primit, în calitate de gazdă, liderii a șapte țări mediteraneene.
