Publicarea raportului anual “Analiză a amenințărilor globale”, de către directorul National Intelligence al SUA, Dan Coats, intervine într-un moment dificil pentru relațiile diplomatice și economice dintre administrația Trump și China.

De aproape trei luni, Franța cunoaște una din cele mai insurecționale perioade din istoria sa revoluționară. Istoric, diferențele dintre diversele mișcări de stradă franceze au fost și sunt extrem de vizibile, dar definiția celei mai noi contestații, așa numita revoltă a vestelor galbene, întrece, prin permanentizarea violenței de week-end și prin reacția/forța represiunii statale,  tot ceea ce republica a văzut in ultimile decenii.

Acum câțiva ani, cancelarul german, Angela Merkel, observa (citez din memorie): „Ceea ce pentru Comunitatea europeană a anilor 1950 erau cărbunele și oțelul, sunt pentru Uniunea Europeană de astăzi petrolul și gazul. O diferență esențială stă în aceea că dacă la vremea respectivă cărbunele și oțelul se găseau în statele membre ale Comunității, în prezent petrolul și gazul se găsesc în afara Uniunii." O observație cât se poate de corectă.

Abu Dhabi, capital Emiratelor Unite Arabe (UAE) a fost martora unui eveniment unic și istoric. Primul Papă și reprezentant al lui Isus pe pământ, rege absolutist al Vaticanului, Francis, a aterizat acum câteva ore, pe pământ arab. Primirea fastuoasă și caldă a Sfântului Părinte a fost asigurată de către Prințul de Coroană (moștenitor al tronului) Mohammed bin Zayed al Nahyan. Copilul care i-a urât bun venit a făcut-o într-o spaniolă perfectă, ceea ace a atras admirația papei, exprimată public.

Partenerul DefenseRomania Cyril Widdershoven (VEROCY) transmite o corespondență de la Summit celor cinci țări europene cu interese în Marea Mediterană. Cipru, Franța, Grecia, Italia, Malta, Portugalia sa-u întâlnit la Nicosia, Cipru pentru a discuta problemele cu care se confruntă. Fără a nomibaliza, dar cu numele Turciei în minte, acest summit exprimă preocupările deja intense ale Uniunii Europene, în ansamblu, cât și ale membrilor uniunii în particular, cu privire la poziția din ce în ce mai dominantă pe care o proiectează Turcia. Cyril Widdershoven (VEROCY) ne aduce noi perspective prin aceast articol.

Partenerul DefenseRomania din Asia Centrală, James M. Dorsey, publică un articol despre impactul sancțiunilor economice americane asupra comerțului dintre China și Iran.

Aflate într-o dispută comercială la cel mai înalt nivel de incandescență, cele două super-puteri economice ale lumii se întâlnesc și în domeniul tensiunilor nucleare cu Iran. China răspunde astfel pozitiv solicitărilor SUA, adresate tuturor economiilor lumii, de a respecta sancțiunile economice drastice impuse Iranului. Această atitudine este doar un element al politicii chineze, ample și extrem de substile, de a reduce presiunea președintelui Trump asupra propriei economii. Iar unul din exemplele subtilei dar focusatei politici chineze este faptul că până și bănci fără expunere financiară sau interese în SUA, cum este Banca chineză din Kunlun, au anunțat reducerea drastică a relațiilor financiare cu Iranul.

James M.Dorsey ne prezintă cu acuratețe aceste realități geopolitice și economice, în această analiză pe care DefenseRomania o publică astăzi. Elementele unei tendințe generale de a rezolva tensiunile americano-chineze ne sunt astfel dezvăluite cu măiestrie. Tensiunile dintre SUA și Iran rămân la fel de grave și par a devenii maligne pe zi ce trece.

Partenerul DefenseRomania, analistul Cyril Widdershoven (VEROCY) transmite, de la fața locului, o analiză a procesului de creștere a tensiunii militare din spațiul est mediteranean. Aflată la confluența dintre interesele economice și militare ale Turciei cu cele ale Greciei, Ciprului (cu dublul limbaj al Uniunii Europene), Marea Aegee devine un punct fierbinte în devenire. Cyril Widdershoven (VEROCY) ne prezintă tabloul unei reale și periculoase stări de confruntare politică și econimică. Prezența Israelului în ecuație și desele întâlniri dintre premierii Greciei, Ciprului cu cel israelian au dus la o iritare profundă în Turcia.  Saptămâna care abia începe, va avea loc si conferința MED7, la Nicosia, Cipru. Puterile mediterneene vor fi din nou în centrul atenției marilor jucători mondiali.

De 24 de ore ne uităm la ceea ce se întâmplă în Venezuela. Țară din America Latină, reprezentând eșecul total al lui Maduro, subiect istoric al mai multor războaie ideologice, demnă urmașă a ideologiei bolivariene pe care s-a altoit un naționalism comunist tipic epocii Ceaușescu, Venezuela ne arată, de fapt, adevărata situație a lumii contemporane.

“Invaziile barbare” este titlul unui celebru film canadian, al genialului regizor francofon Denys Arcand. Pelicula din 2003 este continuarea primului mare film canadian modern, de limbă franceză “Declinul imperiului american”, prezentat în 1986. 

Sâmbata după-amiază, la oră de liniște și în somnul înzăpezit al unei Americi paralizate de ninsori de-a lungul și de-a latul ei, președintele Trump a avut o nouă intervenție televizată. 

In ultimiii ani, înalții oficiali din Pentagon și diversele rapoarte de intelligence au atras atenția asupra dezvoltării militare a Chinei. Ridicarea puterii militare chineze nu este o noutate iar ea se datorează investițiilor masive pe care acest stat comunist le face în tehnologiile militare de vârf cum ar fi avioanele invizibile, portavioane de mare capacitate și forțele strategice nucleare.

În această seară, guvernul May a pierdut întâlnirea cu istoria. Din 650 de membrii ai Camerei Comunelor (camera inferioară a parlamentului britanic) 432 au votat împotriva formulei BREXIT propusă de către primul ministru Theresa May. Cifra este covârșitoare, istorică și ar trebui să exprime decesul politic al celei de-al doua femeie prim ministru din istoria mulţi seculară a democrației Regatului Unit. 

O nouă corespondență de la partenerul nostru James Dorsey ne dezvăluie mecanismul politicii trumpiene. Amenințând Turcia că îi va devasta economia dacă raisul Erdogan va ordona mult promisul atac nimicitor împotriva trupelor kurde, staționate în Siria, președintele Trump a dezvăluit magnitudinea condițiilor pe care le impune formatului Astana, ca preț al retragerii sale militare. James Dorsey, scrie pentru DefenseRomania, desenând interesele fiecărei puteri regionale, începând cu Turcia, continuând cu Arabia Saudită și EAU. Iran, jucător de primă mărime în conflictul sirian încearcă să extragă toate foloasele ce decurg din prezența sa militară masivă. James Dorsey identifică astfel, prin analiza sa, miriadul de interese ascunse, pe care retragerea militară americană din Siria l-a scos violent la lumina zilei. Nicio putere regională nu mai poate să se ascundă după cuvintele frumoase, căci plecarea americană a dezvăluit atât Turcia cât și Iranul.

Acoperită de imaginea unui Ateneu colorat în drapelul românesc, știrea despre vizita subsecretarului de stat Davide Hale, repsonsabil cu problemele politice din cadrul State Department al SUA, a fost aproape ignorată. Nu  fost mirare ci doar completă ignorare.

În ziua 18 de la închiderea parțială a activității guvernului american, președintele Donald Trump s-a adresat națiunii pe care o conduce. Printr-un gest puțin folosit de către președinții SUA, Trump s-a adresat, în direct poporului. 

Dacă zilele trecute, John Bolton, calculatul consilier de securitate națională a fost în Israel și Turcia pentru a prezenta graficul și condițiile retragerii americane din Siria, iată că marți şi miercuri, Mike Pompeo, secretarul de stat se află în regiune.

Duminică la Ierusalim, astăzi şi mâine în Turcia, consilierul președintelui Trump pentru securitate națională John Bolton, reiterează condițiile impuse țărilor din regiune pentru retragerea trupelor americane din Siria. Anunțată de către Trump ca un fapt împlinit și cu efect imediat, la începutul lunii Decembrie, retragerea completă americană din Siria a dus și la demisia secretarului pentru apărare Mattis, printr-o scrisoare care a făcut valuri. 

Al doilea episod al partenerului nostru Cyril Widdershoven (VEROCY) ne prezintă răspunsul  lumii arabe la noile provocări maritime şi comerciale. Aflate într-o perioadă de transformări și ori, țările importante ale lumii arabe cunosc foarte bine jocul de șah. Piesele fiecărui jucător sunt mutate pe aceasta tablă de joc care cuprinde mari, oceane și continente, pentru a maximiza rezultatele. Culoare maritime și strategii continentale, resurse umane şi materiale, toate sunt puse în acțiune pentru a obține cel mai bun rezultat.

Cyril Widdershoven ne trimite spre publicare un serial incendiar. Din Golful Eden până în Strămutarea Hurmuz, urcând pe Atlantic şi escaladând tensiunile militaro-navale pe marile autostrăzi maritime ale comerțului cu materii prime, marina iraniana începe să își întindă prezența să.  Acțiunile Iranului, întinse pe primele trei luni ale lui 2019 dovedesc că persanii nu uită de interesele lor regionale. Toată lumea știe că aceste eforturi militare fac parte din strategia de blocare a politicilor SUA de neutralizare a economiei Iraniene. Cyril Widdershoven (VEROCY) ne prezintă acest joc maritim, întins pe oceanele şi mările lumii, cu focul războiului şi amenințării militare.

Pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei la București a apărut în urmă cu doar trei zile un mesaj cel puțin controversat.

Atunci cănd puțină lume se aștepta, suveranul saudit, Salman bin Abdulaziz a ordonat o remaniere consistentă a cabinetului său. 

 „Siria este toată a ta!” – susține președintele SUA, Donald Trump, că i-ar fi spus la telefon Președintelui Turciei, Recep Tayyp Erdogan, anunțându-l de intenția retragerii trupelor americane de pe teatrul de operații sirian. Ne putem imagina cum a tresăltat inima liderului turc. Implicit asta însemna că mișcarea autonomistă a kurzilor sirieni, până atunci aliat al Americii în lupta împotriva ISIS, era lăsată la mâna sa.

I se mai spunea şi „Mad Dog”, câinele rău, dar generalul prefera porecla călugărului războinic. Demisia generalului James Mattis nu reprezintă o surpriză. Încă din Octombrie, într-un  interviu şi la oră de maximă audiență, președintele Donald Trump indicase o posibilă despărțire de secretarul său pentru apărare. 

O noua secvență diplomatică și economică are loc în orașul israelian Beer Sheva, unde premierul Nethanyahu se va întâlni cu președintele Ciprului Nicos Anastasiades si primul ministru grec Alexis Tsipras.

La Geneva, drumul spre pace al Siriei începe să capete forma unei soluții acceptate. După șapte de ani de război civil distrugător, care au văzut creșterea și distrugerea uneia dintre cele mai criminale organizații islamiste ISIS, moartea a sute de mii de oameni alături de exilul interior a aproape cinci milioane de oameni, Siria se află mai aproape ca niciodată de o soluție general acceptată de către regimul Assad și opoziția așa-zis democratică.

După explozia scandalului cu interviul dat de fostul președinte Ion Iliescu pentru Le Figaro, avem publicate doar trei minute ale acestui interviu. Deși ziaristul român implicat a promis că astăzi o să avem întreaga înregistrare , este clar că ziariștii francezi se joacă cu realitatea. Povestea din Le Figaro arată mai mult cu o manipulare scăpată de sub control, decât să semene cu un interviu real.

Dacă finalitatea oricărei ordini este menținerea păcii, sfârșitul oricărei ordini este începutul războiului. Iar războiul este calea către o nouă ordine și astfel către pace. Când ordinea care se stinge este globală, și războiul în care trece este global.

Frații siamezi, politica și fotbalul, se regăsesc în articolul trimis de partenerul nostru James M. Dorsey. Articol incitant, cu note umoristice, dacă nu ar fi dramatice, acesta ne propune o nouă viziune a luptei dintre Qatar și Arabia Saudită. Original prin analiza oferită, James Dorsey decriptează lupta pentru imagine a viitorului Campionat Mondial din Qatar 2022. Abia ieșită din criza reală a Campionatului Mondial din Rusia 2018, cu accentele sale dure în privința politicii Rusiei în Crimeea și Ucraina, lumea privește cu deosebit interes nouă încleștare. Pregătirea Campionatului de fotbal Qatar 2022 dezvăluie, în mod cinematografic, cadru cu cadru, una din marile încleștări diplomatice din Orientul Mijlociu. Trei sunt prinții lumii arabe care sunt legați în această rivalitate politico-fotbalistică. Emirul Qatarului, Prințul de coroană al Emiratelor și Prințul moștenitor al Arabiei Saudite se află implicați într-una din marile dispute regionale care va creiona imaginea anilor viitori. Până în 2022 mai este timp, dar James Dorsey enunță deja duritatea fără precedent a politicii fotbalului.