Din 1996 Delfinul stă la cheu deoarece acumulatorii motorului sunt epuizați iar înlocuirea lor costă în jur 20 de milioane dolari.
Delfinul, în 1999 putea fi modernizat și putea avea înlocuite bateriile dar, mentenanța (sovietică), nu mai putea fi făcută. Acesta nu va mai putea fi pus pe linia de plutire și operaționalizat. Are tehnologie veche, de tip rusesc iar modernizarea cu schimbarea majoră a echipamentelor ar fi foarte costisitoare.
În 2022 România și Franța au semnat o scrisoare de intenție în vederea achiziționării pentru Forțele Navale Române a cel puțin două submarine din calsa Scorpene.
Valoarea estimată a achiziției e de aproximativ 500 de milioane de euro. Experții navali atrag însă atenția că România ar avea nevoie de cel puțin trei submarine.
Un documentar intitulat Povestea submarinului României. Prizonier în adâncuri și publicat în 2016 de Televiziunea Română prezintă starea de atunci a submarinului Delfinul, singurul submarin al României pe care doar câteva sisteme mai erau funcționale.
În documentar, comandorul (r.) Dumitru Pleșca, fost comandant al submarinului Delfinul, ultimul comandor al submarinului în stare operațională, estimează că în 2016 costul de operaționalizare al Delfinului era de 30 de milioane de euro.
„S-au făcut demersuri pentru baterii și pentru efectuarea reparațiilor. Au fost numeroase delegații străine care s-au oferit să repare submarinul și să-l aducă în stare de operativitate, dar nu s-a făcut nimic concret.
În 1997 a venit o delegație de la ruși pentru repararea submarinului. Știu că atunci costul evaluat era undeva la 19 milioane de dolari cu tot cu baterie. Însă ținând cont că reparația nu s-a făcut la timp, petru fiecare an de întârziere prețul am înțeles că urcă cu 2%. Eu evaluez că ar costa peste 30 de milioane de dolari reparația submarinului și aducerea în stare de operativitate”, preciza în 2016 fostul comandant al Delfinului.
Comandorul (r.) Pleșca spune că au existat propuneri pentru reparația submarinului fără ca România să aloce resurse financiare.
„Submarinul putea fi reparat fără ca statul român să aloce resurse financiare. A fost o delegație care a vrut să repare submarinul prin achiziționarea de utilaj petrolier. Deci banii pentru reparații veneau prin Upetrom Ploiești. Iar o altă delegație a vrut să repare submarinul în schimbul produselor agricole. Țin minte că a fost o producție record de grâu, țăranii stăteau cu grâul în hambare și nu-l cumpăra nimeni”, a povestit comandorul (r.) Pleșca în documentarul citat.
Submarinul Delfinul, sursă foto: Forțele Navale Române
De precizat însă, în pofida faptului că marinarii din documentar își manifestau speranța Delfinul va putea fi salvat, decizia de a „sacrifica” submarinul a fost luată din considerente financiare și strategice. Aducerea sistemelor sovietice ale submarinului la standarde NATO era un proces extrem de costisitor și complex iar azi un astfel de scenariu e imposibil.
Acest lucru l-a amintit în vara anului trecut pentru DefenseRomania și comandorul (r.) Eugen Niculae.
„Nu era rentabil să investim în Delfinul. Pentru a fi operaționalizat în condițiile interoperabilității din zilele noastre ar fi trebuit schimbate sistemele și întreaga aparatură de comunicații de la bord.
Sunt sisteme vechi, și nu doar că sunt vechi, dar au alte moduri de lucru, sunt alte tipuri de critoare, ar fi trebuit adăugate sisteme de identificare amic - inamic la standarde NATO etc. O întreagă poveste de modernizare care ar fi costat foarte mult și ar fi fost singurul submarin din clasa lui din dotare”, preciza Eugen Niculae, la DefenseRomania, anul trecut.
Submarinul delfinul a costat 40 de milioane de dolari și a fost construit în URSS. El a fost predat României în 1985 și adus în mare secret în țară. Delfinul face parte din clasa Kilo și a fost la vremea lui printre cele mai moderne prezente în Marea Neagră.
Delfinul are 72,9 metri lungime, 10 lățime. Viteza de croazieră la suprafață este de 8-12 noduri, iar în imersiune 20 de noduri (aproximativ 40 de km pe oră). Dispune de un complex automatizat de lansare torpile calibru 533,4, compus din șase tuburi aflate în prova. Submarinul poate lansa 18 torpile în 6,4 minute și mai poate lua la bord 24 de mine speciale. Delfinul mai deține un sistem de lansare a țintelor false și un complex de rachete antiaeriene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Turela românească Anubis, care va echipa blindatele 4x4 Cobra II ce vor fi produse de turcii de la Otokar, e caz pe rol al unei instanțe de judecată. Cum s-a ajuns aici?
Până la finalul lui 2025, Ucraina își va putea îndeplini pe deplin nevoile de artilerie prin propria producție.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
Coaliția din Germania dintre CDU și SPD simte momentul greu prin care trec Europa și Germania, a căror securitate este pusă în pericol. Prima măsură cheie: scutirea cheltuielilor militare de constrângerile „frânei datoriei”, interdicția constituțională de a crește cheltuielile militare peste plafonul de 1% din PIB.
Ucraina își propune să își mărească de patru ori producția de drone kamikaze cu rază lungă de acțiune, cu planuri de a ajunge la un nivel de producție lunară de câteva mii de unități. Generalul de brigadă Yuri Shchihol a menționat pentru Sky News că Ucraina produce în prezent câteva sute de astfel de drone în fiecare lună, dar se preconizează că acest număr va depăși 2 000 în viitorul apropiat.
Ucraina se află într-un moment dificil în contextul în care SUA, principalul furnizor de armament a anunțat suspendarea livrărilor. Decizia e luată în contextul tensiunilor dintre președintele Donald Trump și președintele Volodimir Zelenski care au avut loc în Biroul Oval. Totuși, Ucraina produce o mare parte din armament local și nu se află la primul astfel de episod extrem de greu.
Taurus Systems, un joint venture creat între MBDA Germania și Saab (Suedia) a primit un contract în valoare de 160 milioane USD pentru modernizarea și întreținerea sistemului de rachete de croazieră Taurus Kepd 350.
Zgomotul asurzitor al senilelor tancurilor, cândva sunetul războiului mecanizat, răsună acum cu o notă de incertitudine. Atât în grupurile de reflecție militare, cât și pe câmpurile de luptă, o întrebare profundă domnește în aer: a ajuns epoca tancurilor la apusul ei?
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Lituania și Ucraina au ajuns la un acord preliminar privind derularea producției comune de „arme strategice” în Lituania, potrivit Ministerului Apărării din Lituania.
Armata SUA este pregătită să implementeze versiunea mobilă terestră a armei sale hipersonice cu rază lungă de acțiune (LRHW) într-o unitate operațională până la sfârșitul anului 2025, după cum se arată într-un raport recent al Congresului SUA, publicat la 27 februarie 2025. Acest lucru reprezintă un progres notabil în inițiativele de modernizare ale armatei americane și subliniază importanța tot mai mare a tehnologiei hipersonice în contextul dinamicii în schimbare a războiului contemporan. LRHW este o componentă a unei strategii mai ample menite să asigure că armata SUA își păstrează superioritatea tehnologică în fața rivalilor care își dezvoltă rapid propriile sisteme de rachete.
Europenii lucrează la un TAURUS terestru, RCM² fiind o rachetă cu rază lungă de acțiune, lansată similar cu rachetele utilizate de sistemele HIMARS.
Presa rusă a informat, citând ca surse serviciile secrete ucrainene, că, în ultima perioadă, partea rusă a crescut producția de drone kamikaze de tip Geran de la 30-40 la 150 de unități pe zi.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Pentru Ucraina, Germania a fost statul care a devenit unul dintre principalii donatori de sisteme de rachete sol-aer și alte echipamente de apărare aeriană, după ce a transferat un total de trei Patriot, șase sisteme de apărare aeriană IRIS-T în versiunile SLM cu rază medie de acțiune și SLS cu rază scurtă de acțiune, alături de 57 de sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard și două Skynex. Dar numărul de rachete pe care Germania le-a frunizat Ucrainei a devenit public abia acum. Germania nu produce încă rachete pentru Patriot, dar este singurul producător de interceptoare IRIS-T
Industria rusă dă de înțeles că ar pregăti un mare contract pentru vânzarea unui avion de generația a 5-a, dar lasă misterios să se înțeleagă că ar putea fi chiar macheta Su-75 și nu Su-57. În orice caz, sunt date care arată că ar putea fi doar un bluf.
Tancul Altay, produs de industria turcă de apărare, va intra în inventarul armatei turce în 2025, a declarat luni șeful Președinției Industriilor de Apărare (SSB), Haluk Gorgun, în timpul unei vizite la unitatea de producție a companiei BMC din Ankara. Subliniind faptul că atât producția de vehicule blindate, cât și producția de motoare și transmisii de putere necesare vehiculelor blindate vor fi realizate la unitatea din districtul Kahramankazan, Görgün a remarcat că activitățile de construcție ale acesteia continuă rapid.
Șeful Rheimetall este unul dintre puținii lideri europeni cu viziune și curaj, capabil să le ofere rușilor un răspuns foarte ferm. Nu degeaba a încercat Moscova să-l asasineze anul trecut.
România urmează să semneze în următoarea perioadă contractul cu SUA în urma căreia va primi un sistem Patriot, în schimbul celui donat Ucrainei. Vestea bună e că vom primi aproape gratis un sistem Patriot în cea mai modernă versiune, mai modernă decât cea donată.
Producătorul american de drone Shield AI caută parteneri în Ucraina printre producătorii de muniții ghidate cu laser pentru a-și echipa drona V-BAT. James Lithgow, director al Shield AI, a declarat pentru publicatia Militarnyi despre acest lucru la expoziția Defense Tech Innovation Forum 2025.
După trei ani de război necruțător declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Suedia a marcat cumplita aniversare printr-un gest puternic de solidaritate: o contribuție de 110 milioane de dolari pentru sisteme de apărare aeriană menite să consolideze efectivele militare ucrainene.
Nava de suport logistic de luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, construită la Damen Galați timp de patru ani, a fost livrată oficial, sâmbătă, Marinei Regale Olandeze.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
E cât se poate de clar azi că celebrul blindat amfibiu românesc Saur 2 are nevoie de o modernizare pentru a se actualiza cu cerințele forțelor armate moderne. Însă de ce a eșuat Saur 2 și nu a fost achiziționat de Armată acum câțiva ani când a fost produs?
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Experții britanici de la Royal United Services Institute (RUSI) au semnalat faptul că, în acest an, Rusia intenționează să crească în mod semnificativ producția de bombe de aviație cu module universale de planare și corecție. Specialiștii institutului se așteaptă la o producție în 2025 de aproximativ 70.000 de bombe de acest tip.
Autoritatea pentru Concurență din Europa investighează oportunitatea achiziției de către Safran a Collins Aerospace.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat încorporarea, în perioada aprilie-iulie 2025 a 160.000 de recruți pentru executarea serviciului militar obligatoriu. Decretul corespunzător a fost publicat, pe 31.03.2025, pe portalul oficial de informații juridice.
Compania germană Rheinmetall și Lockheed Martin din Statele Unite au făcut un progres major în domeniul artileriei de precizie cu rază lungă de acțiune prin prezentarea celei mai recente dezvoltări comune, sistemul de rachete GMARS. La un recent eveniment internațional găzduit în Europa, cei doi giganți din domeniul apărării au prezentat capacitățile avansate ale noului sistem de lansare unui public select provenit din 14 țări, cuprinzând lideri militari, profesioniști din domeniul apărării și experți din industria de aparare.
La 28 ianuarie, Agenția Franceză pentru Achiziții de Armament a anunțat că a atribuit societății KNDS France un contract pentru modernizarea a încă 100 de tancuri Leclerc la standardul XLR. Reamintim că armata franceză urmează să doteze 160 de astfel de tancuri până în 2030 și 200 până în 2035.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Pe măsură ce cresc tensiunile diplomatice între Danemarca și Statele Unite cu privire la viitorul Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub control danez, Copenhaga caută, în mod paradoxal, să își aprofundeze legăturile militare cu Washingtonul. La 26 martie 2025, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a dezvăluit într-un interviu acordat cotidianului Borsen că Danemarca intenționează să achiziționeze mai multe avioane de luptă F-35A produse în Statele Unite.
Conform unui raport al OCCAR din 17 martie 2025, programul HYDEF (Hypersonic Defence Interceptor) va avansa în 2025 cu scopul de a dezvolta un sistem european de rachete conceput pentru a contracara amenințările aeriene, inclusiv armele hipersonice. Activitățile planificate pentru acest an, conform OCCAR, vor cuprinde studii tehnice pentru a îmbunătăți proiectarea sistemului și pentru a testa anumite tehnologii esențiale în curs de evaluare pentru viitorul sistem de interceptare. Etapele importante stabilite pentru 2025 constau în etapa de selecție a unui proiect, care urmărește să identifice modelul de sistem care ar trebui să treacă mai departe, și o evaluare intermediară a celor mai importante componente.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au interceptat o conversație între generalul rus Serghei Surovikin, în care acesta și-a exprimat disponibilitatea de a folosi arme nucleare pentru a împiedica forțele ucrainene care se pregăteau atunci să treacă râul Nipru.
Dacă până acum ne puneam problema cum ar putea România să ajute efortul de război al Ucrainei, se pare că situația stă exact invers: companiile ucrainene reușesc deja să producă o parte importantă din necesarul de luptă al Armatei și ar putea deveni parteneri vitali pentru industria românească de armament.
Turcia a testat cu succes racheta de croazieră SOM-J lansată din aer, de un avion F-16 de producție americană. Racheta este produsă de industria din Turcia. Ceea ce au reușit turcii e și dezvoltarea unui sistem software, UBAS (Aircraft Independent Firing System), care permite utilizarea rachetei SOM-J pe F-16, chiar dacă acest avion nu avea inițial astfel de capacitate. E o reușită importantă și un pas uriaș spre independența Turciei de armament aliat.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Industria de apărare, dezvoltarea ei prin investiții în noul context internațional în care Europa încearcă să își redefinească strategia inclusiv industrială și de securitate, sunt sintagme pe care le auzim la fiecare a treia propoziție. La nivel decizional însă lucrurile stau în cel mai fericit caz ilogic. Vă propunem azi să ne aruncăm un ochi pe achiziția României nave de patrulare, cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. O achiziție care se va face din Turcia.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Pe 30 martie, președintele american Donald Trump s-a declarat „exasperat” de președintele rus Vladimir Putin și a amenințat că va impune sancțiuni secundare asupra tuturor exporturilor de petrol ale Rusiei dacă Moscova nu ajunge la încetarea focului în Ucraina.
Președintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuție asupra resurselor minerale, va avea 'mari probleme', notează Agerpres și AFP.
Strategii de la Moscova au dus Rusia în punctul în care creșterea economică a țării depinde de continuarea războiului.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
Războiul din Ucraina a dus la explozia cererii de sisteme antiaeriene, în timp ce producătorii de armament încearcă să țină pasul cu nivelul fără precedent al consumului de astfel de echipamente militare.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Liderul grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qasem, a avertizat sâmbătă că, dacă Israelul nu părăseşte Libanul şi îşi continuă agresiunea împotriva acestei ţări, "nu va avea de ales decât să opteze pentru alte opţiuni", în ciuda angajamentului său de a menţine armistiţiul, informează Agerpres.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Serviciul de presă al companiei ruse de stat Rostec a informat, pe 29.03.2025, că Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au primit în dotare primul lot de avioane de vânătoare de tip Su-35S furnizat în acest an de întreprinderea producătoare.
Liderul Partidului Socialiștilor din Moldova, fostul președinte pro-rus Igor Dodon, a depus o declarație de venit pentru 2024, din care reiese că cei mai mulți bani câștigați anul trecut au fost din prelegerile finanțate de banca rusă Sberbank.
Statele Unite au desfășurat bombardiere invizibile B-2 Spirit în baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian, o mișcare care ar putea fi legată de pregătirile pentru un potențial atac asupra infrastructurii nucleare a Iranului.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că din august 2024, numărul execuțiilor soldaților ucraineni capturați de Federația Rusă a crescut semnificativ.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Surse politice și din industria de apărare au confirmat pe canale diferite pentru DefenseRomania că România va achiziționa o corvetă ușoară din Turcia. O decizie care ridică multe sprâncene.
