Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
Generalul (r.) Marius Crăciun, fost comandant al Forţelor pentru Operaţiuni Speciale (FOS), în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de la DefenseRomania, a povestit despre dificultățile cu care operatorii forțelor speciale și militarii România s-au confruntat în timpul misiunii din Afganistan. Acesta a dezvăluit că în timpul misiunilor din Afganistan militarii români își cumpărau din magazinele americane echipamente, de la bocanci la căști și tocuri pentru pistoale.
„Dacă îmi permiteți o butadă, era o întrebare: Ce face soldatul român în prima săptămână când ajunge în Afganistan? Răspunsul era: Se duce în PX-ul american (n.r. - magazin al SUA aflat în facilitățile militare) și își cumpără bocanci.
Lucru care era absolut real. Vă pot confirma din experiență proprie. Am achitat 127 de dolari pe o pereche de bocanci”, precizează generalul (r.) Crăciun.

Sursă foto: Forțele pentru Operații Speciale Române
„De ce se întâmpla asta? Pentru că România nu asigura un nivel de calitate care să permită unui militar care stă încălțat în acei bocanci 18-20 de ore pe zi, să-și desfășoare misiunile așa cum trebuie. Culmea e că am auzit ulterior că unii bocanci americani erau făcuți și prin România. Erau foarte comozi, permiteau marșuri pe distanțe lungi. Cumpăram bocanci, cască, toc pentru pistol, corp de legătură de la centură la pistol pentru a nu îl pierde și multe alte asemenea echipamente. Știu că e de necrezut, dar se întâmplă din păcate inclusiv azi chiar dacă sunt alocați bani pentru echipament. Există unii (n.r. - militari) care cheltuie acești bani la mare sau la munte, dar sunt excepții”, mai adaugă fostul comandant al forțelor speciale, pentru DefenseRomania.
„Când m-am întors după unul din drumurile mele din Afganistan am avut o discuție tehnică cu un coleg care era șeful biroului de echipamente militare. Și l-am întrebat dacă a ieșit vreodată din birou, dacă a fost vreodată în Afganistan pentru că ar fi făcut la fel. Și-ar fi dat jos bocancii aceia scorțoși pentru că nu puteai merge cu ei și și-ar fi cumpărat alții.
Sunt multe probleme, important e să le spunem, să le cunoaștem, pentru că încet se vor rezolva. Aici meritocrația e vitală. Din acest punct de vedere la Ministerul Apărării ne-am bucurat de aplicarea principiilor meritocratice. În marea majoritate a cazurilor selecțiile s-au făcut mereu deschis, în comparație cu alte ministere unde se organizau concursuri și se primeau răspunsurile în plic”, arată generalul (r.) Marius Crăciun.

Sursă foto: Forțele pentru Operații Speciale Române
Acesta e de părere că nu există o comunicare suficient de bună între Armată și industria din România. Generalul (r.) Marius Crăciun dă exemplul conferințelor anuale ale Forțelor pentru Operații Speciale din SUA, unde o zi întreagă e dedicată discuțiilor cu industria și unde participă și companii mici care află nevoile viitoare ale forțelor speciale.
„Din păcate nu se face totul pentru ca militarul să fie foarte bine echipat pentru război iar produsele să fie asimilate și produse în România. Nu e foarte complicat, dar ar trebui ca cineva să pună suflet și să se preocupe, inclusiv din spirit patriotic. Noi toți ne batem cu pumnul în piept că suntem patrioți, dar când e vorba de acțiuni e mai greu.
(...)
Nu s-a păstrat o legătură între Armată și producători. În SUA la conferințele forțelor speciale care se desfășoară anual în ultima zi sunt discuții cu industria, unde vin reprezentanți ai celor mai mari firme de armament, dar și ai celor mai mici producătorii. Acolo comandanții forțelor speciale prezintă nevoile pentru următoarea perioadă, pentru că așa se nasc idei.
O firmă mică poate să producă un suport pentru pistol pe care să îl poți la brâu și să fii sigur că acel suport nu cade. E o chestie simplă până la urmă. Sunt suficient de mulți întreprinzători și în România care nu știu de nevoile militarilor”, a conchis fostul comandant al forțelor speciale din România.
România a fost alături de aliații ei încă din 2001, când a început misiunea în Afganistan. Țara noastră a luat parte la coaliția multinațională condusă de SUA și a desfășurat de-a lungul anilor 32.000 de militari în Afganistan. Din păcate 27 au fost uciși în timpul războiului. Ultimii militari români au fost retrași din Afganistan la sfârșitul lunii iunie 2021.
CITEȘTE ȘI: Generalul (r.) Marius Crăciun: Armata României are probleme
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
Israelul își consolidează relațiile de securitate cu Marocul în contextul extinderii cooperării strategice cu state prietene din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pe baza normalizării relațiilor și a intereselor mutuale de securitate.
Războiul viitorului nu mai este o teorie, ci o realitate testată recent în Germania. Noul sistem Nemyx, dezvoltat de compania Auterion, permite roiurilor de drone coordonate de un soft AI să distrugă simultan ținte multiple, sfidând bruiajul electronic. Această revoluție tehnologică forțează armatele europene să răspundă la următoarea întrebare: suntem pregătiți pentru era în care roiurile de drone rescriu regulile războiului, sau rămânem blocați în strategiile trecutului?
Ministrul suedez al Apărării avertizează că un eventual acord de pace nu va accelera livrarea avioanelor Gripen-E către Ucraina din cauza limitărilor industriale. Totuși, Stockholm-ul ia în calcul o soluție de tranziție rapidă cu modelele Gripen C și D.
Viitorul câmp de luptă, oricare ar fi acesta, nu va mai fi dominat de batalioane mari de infanterie, ci de un nou tip de militar: soldatul care acţionează individual care, asistat de inteligența artificială, orchestrează roiuri autonome de drone. Aceasta este previziunea lui Achi, CEO-ul companiei ucrainene de apărare Ark Robotics, care avertizează că trecerea de la controlul manual la cel autonom este inevitabilă pentru a fi succesul în războaiele moderne.
Conflictul din Ucraina continuă să rescrie manualele de tactică militară, marcând o nouă premieră tehnologică. Brigada a 5-a de Asalt a Kievului a publicat imagini care documentează un eveniment rar și semnificativ pentru cum ar putea arăta viitorul câmp de luptă: un vehicul terestru fără echipaj (UGV), controlat de la distanță, a reușit să intercepteze și să distrugă un transportor blindat rusesc in care se aflau mai multi militari.
România face un pas semnificativ spre revitalizarea industriei sale de apărare cu prezentarea iminentă a vehiculului blindat „VLAH”, primul transportor 4x4 de concepție și fabricație autohtonă din perioada post-decembristă. Prototipul va fi dezvăluit oficial la sfârșitul acestei săptămâni la Uzina Automecanica Moreni, marcând un moment de cotitură pentru un sector care a depins decenii la rând de importuri.
România va investi semnificativ în apărare, dar nu doar ca simplu cumpărător, a afirmat, marţi, preşedintele Nicuşor Dan.
Acesta a amintit că în ultima zi a vizitei sale de lucru a vizitat fabrica Thales de la Limours, cel mai mare centru de producţie de radare din Europa, un hub tehnologic de vârf.
Șeful statului a fost însoțit de Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe, Radu Miruță, ministrul al economiei care îndeplinește și rolul de ministru interimar al apărării, Alexandru Nazare, ministru al finanțelor , precum și de consilierii prezidențiali Radu Burnete și Marius Lazurcă.
Boeing a realizat prima lansare reală de armament de pe drona MQ-28A Ghost Bat, marcând un moment de referință pentru programul australian de aeronave de luptă colaborative (CCA). Testul, desfășurat deasupra complexului de poligon Woomera (WRC), confirmă că platforma dezvoltată în Australia întră într-o nouă fază, capabilă nu doar să ofere sprijin tactic, ci și să angajeze ținte aeriene cu muniție reală. MQ-28 Ghost Bat sunt produse de Boeing cu industria de apărare din Australia și ar putea fi livrate și în Europa unde Polonia, scrie presa americană, se uită cu interes la noul concept.
Avioane Craiova are întârzieri record în livrarea avioanelor de antrenament modernizate IAR-99 la standardul SM Șoim, fiiind întâmpinate situații tehnice, dar compania românească are și ghinion: Condițiile meteorologice nu ajută grăbirea testelor.
Grecia a anunțat un acord pentru achiziționarea a 36 de sisteme avansate de lansatoare multiple de rachete PULS de la compania israeliană Elbit Systems, pentru aproximativ 650 de milioane de euro. Această decizie vine într-un moment de escaladare a tensiunilor în regiune, în special cu Turcia, și face parte din eforturile Atenei de a-și consolida capacitățile de apărare în estul Mediteranei .
Tancul M1A2 Abrams, simbolul forței brute pe câmpul de luptă, a primit o nouă capacitate care îi extinde raza de acțiune cu zeci de kilometri: lansarea de drone direct de pe turelă. În urma unei prezentări recente care a avut loc în Texas, giganții industriei americane de apărare General Dynamics și AeroVironment au dovedit că blindatele grele pot deveni noduri autonome de recunoaștere și atac, fără a expune echipajul focului inamic.
Croaţia comandă 18 tunuri Caesar franceze şi îşi va moderniza avioanele Rafale cu ajutorul Franţei.
Marina Bulgară a marcat luni, 8 decembrie, un moment de referință în istoria sa modernă, odată cu intrarea oficială în serviciu a navei „Hrabri” (Viteazul). Aceasta este prima navă de luptă construită pe un șantier naval bulgăresc pentru flota națională în ultimii 100 de ani, semnalând o revitalizare a industriei de apărare a țării într-un context regional volatil.
Un avertisment fără precedent venit de la Washington pune întreaga arhitectură de securitate europeană sub presiune: Statele Unite cer ca, până în 2027, aliații europeni să preia majoritatea responsabilităților privind apărarea convențională a NATO. Termenul a fost transmis direct de oficiali ai Pentagonului în cadrul unor întâlniri cu delegații europene, iar mesajul este limpede: Europa trebuie să producă mai mult, mai repede și, mai ales, pe cont propriu.
Pentagonul a confirmat oficial o întârziere majoră în programul de dezvoltare a viitorului avion de vânătoare al Marinei SUA, cunoscut sub numele de F/A-XX. Decizia scoate la iveală o problemă profundă și îngrijorătoare: baza industrială de apărare a Statelor Unite ar putea să nu aibă capacitatea necesară pentru a construi simultan două avioane de generația a șasea.
Germania analizează posibilitatea de a se alătura programului Global Combat Air Program (GCAP), condus de Marea Britanie, Italia și Japonia, o decizie care ar putea semnala o ruptură majoră de partenerul său tradițional, Franța, în cursa pentru dezvoltarea avioanelor de luptă de generația a șasea.
Polonia se pregătește să preia o flotă de aproximativ 250 de transportoare blindate Stryker de la armata americană, plătind prețul simbolic de un singur dolar. Acordul, confirmat de oficialii de la Varșovia, reprezintă un calcul pragmatic menit să securizeze rapid Flancul Estic al NATO, ocolind procedurile standard de achiziție care ar fi durat ani de zile.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) a publicat o analiză detaliată a lanțului de aprovizionare pentru sistemul de rachete balistice Iskander-M, dezvăluind că o parte semnificativă a producției rusești se bazează pe entități care nu sunt supuse sancțiunilor occidentale.
Statele Unite sunt pe cale să lanseze cea mai agresivă transformare a structurii lor militare de la sfârșitul Războiului Rece, printr-o inițiativă masivă de a achiziționa sute de mii de drone de atac „consumabile”. Demersul, descris de oficiali drept piatra de temelie a agendei președintelui Trump pentru „utilizarea dronelor”, vine într-un moment de tensiune acută în Marea Caraibilor, unde norii unui conflict cu Venezuela se adună tot mai amenințător.
Platforma de drone FPV (First Person View) „Nightmare”, dezvoltată de compania daneză Renegade UxS și testată intens în condiții de luptă în Ucraina, a fost adăugată oficial pe lista „BLUE UAS” a guvernului american. Această decizie strategică deschide calea pentru achiziția și utilizarea rapidă a sistemului de către unitățile militare ale Statelor Unite.
Dezvăluirea recentă a unei noi rachete de croazieră nord-coreene, montată pe un avion de luptă din perioada sovietică, a ridicat semne de întrebare în rândul analiștilor militari. Arma prezintă asemănări vizuale izbitoare cu sistemele occidentale avansate, sugerând că regimul lui Kim Jong Un continuă strategia de a copia designuri consacrate pentru a-și moderniza arsenalul învechit.
Deși armata belarusă nu este implicată direct în ostilitățile de pe frontul ucrainean la finalul anului 2025, regimul de la Minsk a devenit un pilon indispensabil pentru Moscova. Transformarea Belarusului într-o bază militaro-industrială extinsă permite Rusiei să își mențină și chiar să își crească capacitatea de agresiune, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Ceremonia de semnare a contractului interguvernamental de achiziție a corvetei ușoare din clasa HISAR de la Guvernul Republicii Turcia s-a desfășurat miercuri, 3 decembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale. Informația e confirmată și de producătorul turc ASFAT.
Armata Statelor Unite a făcut un pas decisiv către un viitor al războiului automatizat, lansând o serie de cereri oficiale către industria de apărare pentru dezvoltarea unei noi clase de lansatoare de rachete: autonome, mobile și capabile să opereze fără echipaj uman la bord.
Un cablu subacvatic de pe fundul Mării Baltice, care leagă Lituania de Letonia, a cedat. Autoritățile letone au raportat incidentul pe 4 ianuarie.
Acesta este cel mai recent caz de deteriorare a acestui tip de infrastructură în ultima vreme, după ce un incident similar a avut loc în Golful Finlandei cu doar câteva zile mai devreme.
Treizeci și doi de membri ai forțelor de securitate cubaneze au fost uciși în timpul atacurilor militare americane asupra Venezuelei, a anunțat guvernul cubanez duminică, transmit Agerpres, DPA, AFP și EFE.
Coreea de Nord a efectuat duminică teste cu rachete hipersonice, relatează Reuters, citând presa de stat nord-coreeană, care a declarat că rachetele au lovit ținte deasupra mării, la aproximativ 1.000 de kilometri est de RPDC, acestea fiind primele teste cu rachete din acest an.
Operația rapidă a SUA împotriva Venezuelei, care s-a încheiat cu arestarea președintelui țării, Nicolás Maduro, a stârnit un val de comentarii admirative din partea comunității Z-pro-război, deși Rusia și Venezuela sunt legate printr-un acord de parteneriat strategic, care include cooperare militar-tehnică. DefenseRomania a „aruncat un ochi” pe câteva astfel de canale, analizând modul în care bloggerii ruși s-au raportat la operațiunea spectaculoasă a SUA.
Pentru prima dată, o dronă de atac rusească de tip Geran (Shahed) a fost observată în Ucraina cu un reflector în infraroșu, care ar trebui să orbească dispozitivele de vedere pe timp de noapte ale piloților ucraineni de F-16 și Mirage 2000, avioane utilizate intens în operațiuni antiaeriene. Inițial pe dronele Shahed rușii au integrat și rachete aer-aer, o contramăsură împotriva avioanelor, elicopterelor și dronelor ucrainene.
La finalul lui 2024 România a semnat acordul preliminar pentru achiziționarea avioanelor de generația a V-a de tip F-35 Lighting II, intrând într-un club select al statelor care operează sau vor opera F-35. În regiune un astfel de exemplu e Polonia, stat unde programul F-35 e mai avansat, contractul fiind desigur parafat mult înaintea noastră.
Nu, nu e nicio glumă. Slovacia a semnat un acord cadru în care era menționată suma de 103 miliare de euro în loc de 1 miliard, dintr-o greșeală pe care a făcut-o cel care a redactat actul oficial. Acordul vizează achiziția de camioane militare Tatra.
China a cerut duminică, 4 ianuarie, Statelor Unite să îl elibereze „imediat” pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, după ce Washingtonul a lansat lovituri militare de amploare asupra capitalei Caracas și a altor regiuni ale țării, urmate de capturarea și evacuarea forțată a liderului venezuelean și a soției sale, Cilia Flores.
Operațiunea fără precedent a SUA în Venezuela, unde în doar câteva ore americanii au intervenit militar, au paralizat Armata statului sud-american și l-au extras pe dictatorul Nicolas Maduro, cu zero pierderi de vieți omenești de partea SUA, a fost întâmpinată cu poziții diferite de statele membre ale Uniunii Europene, entitate care nu recunoaște legalitatea regimului de la Caracas, condus mai până ieri de Nicolas Maduro.
Preşedintele Nicuşor Dan va participa marţi, la Paris, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai "Coaliţiei de Voinţă" (Coalition of the Willing), potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.
Republica Moldova a anunțat că trece etapizat la arme de calibru NATO și renunță la celebrele AK-47. O decizie ce se află și pe masa României, care a fost amânată de mai multe ori însă va fi luată în 2026. E vorba de programul de înzestrare cu arme de asalt ce vizează înlocuirea armelor sovietice din dotarea militarilor români.
Într-un material video publicat de Batalionul Operații Speciale al Regimentului 225 Desant-Asalt din cadrul forțelor armate ucrainene este prezentată în mod direct desfășurarea unui episod de luptă în localitate, în care un soldat din batalionul „Morok”, aparținând aceluiași regiment, a ucis trei militari ruși în confruntare apropiată.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat că nu va desfăşura trupe în Venezuela şi nici nu va lansa noi atacuri împotriva acestei ţări dacă vicepreşedinta lui Nicolas Maduro, Delcy Rodriguez, "face ce vrem noi”.
„Vom conduce Venezuela până când va avea loc o tranziție corespunzătoare”, a zis Donald Trump.
Escadrila 48 Vânătoare din cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii e formată din 16 avioane F-16 Fighting Falcon livrate pe parcursul anului trecut din Norvegia. Avioanele fac parte din cele 32 achiziționate de România din statul nordic, dar provocarea modernizării bazei de aici și pregătirea facilității pentru a opera avioane F-16 a fost un proces complex. Realizat înainte de termen.
Înlăturarea lui Nicolas Maduro ridică întrebarea privind motivele din spatele intervenției americane în Venezuela. Răspunsul scurt ar fi reîmpărțirea sferelor de influență.
Pe 15 august, Vladimir Putin și Donald Trump s-au întâlnit în Alaska. Înaintea reuniunii, consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, anunța vag că discuțiile vor viza conflictul din Ucraina și securitatea internațională.
Ce au stabilit cele două delegații rămâne necunoscut publicului, însă - întâmplător sau nu - la doar două săptămâni după întâlnirea din Alaska, pe 2 septembrie, Donald Trump a anunțat că forțele americane au interceptat o ambarcațiune care transporta cocaină către SUA, operațiune soldată cu moartea a 11 persoane. Spre deosebire de precedentele misiuni similare, intervenția s-a bazat exclusiv pe Marina SUA, fără implicarea Gărzii de Coastă. Acesta a fost un prim semnal că se pregătea mai mult decât o simplă operațiune de combatere a traficului de droguri.
Concomitent, Statele Unite au desfășurat aproape de apele Venezuelei o adevărată flotă de nave de război, cu peste 4.500 de militari.
Donald Trump a publicat o poză cu Nicolas Maduro capturat.
Rusia este profund îngrijorată şi condamnă "actul de agresiune armată" împotriva Venezuelei comis de Statele Unite, a declarat sâmbătă Ministerul rus de Externe, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
SUA au mărit comanda pe care au făcut-o companiei Raytheon pentru producția de rachete de croazieră Tomahawk în versiunea Block V, aceasta fiind de altfel și cea mai avansată versiune a temutelor rachete de croazieră americane. Există doi aliați care au depus comenzi și pentru care cel mai probabil s-a luat această decizie.
Președintele Donald Trump a anunțat în urmă cu puțin timp că forțele speciale ale SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro care a fost deja scos din Venezuela.
Donald Trump a anunțat capturarea lui Nicolas Maduro și a soției sale, în urma unei operațiuni spectaculoase a Armatei americane în Venezuela.
Explozii puternice, însoţite de sunete asemănătoare unor survolări, s-au auzit în jurul orei locale 02:00 (06:00 GMT) sâmbătă la Caracas, Venezuela.
Senatorul republican Mike Lee a declarat sâmbătă că a discutat la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio, care i-a spus că acţiunea SUA în Venezuela "se încadrează probabil în autoritatea inerentă a preşedintelui (Trump), în temeiul Aticolului II din Constituţie, de a proteja personalul american de un atac iminent", relatează agențiile Agerpres și DPA.
SUA desfășoară în aceste momente o operațiune militară în Venezuela. Pe cerul capitalei statului sud-american au putut fi observate inclusiv mai multe elicoptere militare ale Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) americane, după ce o serie de explozii majore s-au înregistrat în mai multe orașe din Venezuela. Regimul Maduro a confirmat atacul și a declarat stare de urgență.
Rușii folosesc intens în încercarea de a găsi clienți externi pentru avionul lor de generația a 5-a Su-57, ceea ce în România a devenit deja o frază celebră: „E doar strategie de marketing”. În acest sens, Su-57 e prezentat pe piața externă ca fiind un „avion mai sigur decât F-35 Lightning II” american.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că intenţionează să îl înlocuiască pe actualul ministru al apărării, Denis Şmigal, şi să îl numească în această funcţie pe Mihailo Fedorov, în prezent ministru al transformării digitale şi prim-vicepremier, în vârstă de 34 de ani.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
Serviciul de Informații Externe (SBU) din Ucraina a avertizat, pe 02 ianuarie, că Rusia ar putea pregăti “o provocare la scară largă cu victime umane”, ca parte a eforturilor sale de a perturba negocierile de pace mediate de SUA.
Presa arabă a dezvăluit că a obținut documente și înregistrări audio privind mișcări secrete conduse de figuri proeminente din regimul Assad. Aceste mișcări au ca scop reorganizarea rândurilor și lansarea de operațiuni militare în regiunea de coastă siriană, în încercarea de a remodela peisajul de securitate și de a contesta autoritatea actuală din țară.
Ucraina rezistă de aproape patru ani invaziei pe scară largă a Rusiei și, în ciuda dificultăților din Est, situația pe front e mai degrabă blocată de aproape doi ani. Beneficiind și de tehnică militară occidentală, deși multe echipamente au fost livrate în număr mic, ucrainenii au reușit în cei aproape patru ani de război să-și dezvolte industria de apărare, azi o mare parte din tehnică fiind de producție autohtonă, în cazul dronelor ucrainenii excelând. Dar care sunt cele mai așteptate arme din 2026?
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu acordat postului Kanal 24, în una din ultimele zile ale anului trecut, a făcut bilanțul pe 2025 și a numit obiectivele pentru noul an. După ce, pe 1 ianuarie, a prezentat declarațiile lui Sirski privind cele mai relevante operații ucrainene din 2025, Defense România relatează, în acest articol, despre cele mai recente transformări ale armatei ucrainene și cum va aborda ea anul 2026.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că i-a cerut lui Kirilo Budanov, șeful agenției ucrainene de informații militare (GUR), să devină noul său șef de cabinet, ocupând astfel postul vacant de câteva săptămâni, rămas în urma demisiei ''mâinii drepte'' a lui Zelenski, Andrii Yermak, implicată într-un scandal de corupție.