Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Gazul European: provocări europene și riscuri naționale (I) Drumul spre viitor
Strategica
Data publicării:
Interacția dintre energie și geopolitică sunt complexe de analizat. În plus, pandemia Covid19 din 2020 a provocat un șoc major și fără precedent pe piețele globale de energie, ale căror efecte pe termen lung sunt încă dificil de evaluat pentru moment.

Chiar și înainte de acest șoc, panorama energetică mondială înregistra deja transformări profunde și rapide cu extensii geopolitice evidente. Acesta a fost cazul cu așa-numita revoluție a petrolului și gazului de șist din Statele Unite promovată de către administrația Obama și Trump (printr-un model economic atat de expansionist încât a produs seisme severe în echilibrul mondial), escaladarea tensiunilor comerciale  dintre Statele Unite și China (aproape de a deveni kinetice și oricand transferabile în plan militar real), noul război rece dintre Washington și Moscova (cu extensia sa ideologică internă americană și imersiunea în pacea inter-europeană), luarea în considerare a tranziției energetice la locul de muncă în multe țări, inclusiv Orientul Mijlociu și, desigur, provocarea provocată de schimbările climatice. Atâtea planuri se intersectează, atât de multe interese atinse și provocări create, încât secolul XXI pare a fi secolul unei permanente tranziții spre o civilizație

Energia este, prin natura sa, unul dintre elementele fundamentale ale suveranității unui stat național, că este unitar sau federal. Din acest motiv, problemele energetice și geopolitice sunt intrinsec legate. Acest lucru a fost clar dezvăluit de secolul XX, atunci cand petrolul a devenit cel mai important factor energetic. Alături de petrol, tot secolul trecut a definit importanța hidroelectricității create de către baraje (devenite din ce în ce mai mari, mai complexe, culminînd cu celebrul complex de baraje și lacuri de acumulare din Hudson Bay (Canada) și desigur cel mai mare complex, cu cel mai greu lac de acumulare din lume si cel mai mai baraj The Three Gorges Dam cu o putere instalată de 2e 500 MW. Acest fapt a dus la împărțirea apelor bazinelor hidrografice între țări și creerea unor noi geo politice care provoacă și astăzi immense frisoane marilor sau micilor puteri regionale și globale. Identid s-a întâmplat în domeniul nuclear, cu dezvoltarea reactoarelor nucleare cu utilizare civilă fiind un fenomen care a produs enorme situatii geopolitice și de echilibru planetar, problemele neproliferării nucleare civile și militare fiind una dintre cele mai sensibile subiecte de astăzi.

Pe măsură ce producția și consumul global de gaze naturale crește, acesta la rândul său face obiectul unor probleme geopolitice importante. Dezvoltarea puternică a gazului natural lichefiat (LNG) permite diversificarea comerțului prin înmulțirea numărului de țări de destinație, ceea ce ar trebui, teoretic, să reducă tensiunile din jurul acestei surse de energie. Dar fluxurile de GNL pot include, de asemenea, schimburi de conducte de gaz, o componentă geopolitică foarte importantă, șantaj direct la țările recalcitrante sau simplu scoaterea lor din fluzul energetic civilizator. JP Morgan a impus, prin Edison, becul și curentul electric atunci cand cel mai mare producator de petrol din SUA, Rothschild și a lui Standard Oil, susțineau violent că tehnologia curentului electric este extrem de periculoasă pentru populație. La scară mondială, astăzi, acelasi fenomen, de impunere dinamică a LNG ca armă geopolitică de către SUA, prin eliminarea elementelor tradiționale de producere a energiei, devine nu numai armă dar înlocuiește efficient armate și bombe nucleare. Statele naționale suverane devin astfel subiectul geopoliticii și nu numai simple consumatoare/producătoare de energie. Energia este sub acest aspect nu numai simbol al civilizatiei dar devine geopolitică pură.

Pentru a defini cadrul acestor provocări geopolitice create de către politica gazelor în Europa, vom publica câteva date, dedicate tocmai înțelegerii locului gazului natural în consumul de energie primară în lume și în Europa. Vom vedea că acest consum a crescut constant în întreaga lume în ultimii ani și că, dimpotrivă, cererea sa a stagnat în Europa. Mai multe aspecte complementare privind securitatea energetică a Uniunii Europene (UE) vor fi luate în considerare în paralel.

Gazul natural reprezintă în prezent puțin peste 24% din consumul total de energie primară al UE. În 2019, cererea de gaze din UE28 a fost de aproximativ 485 bcm, din care 26% a fost utilizată în centralele electrice pentru generarea de energie electrică și aproximativ 23% în industrie. Restul, aproximativ jumătate, este utilizat în sectoarele rezidențial, comercial și de servicii, în principal pentru încălzire. Vârful producției de gaze în Europa a fost atins în 2004, cu 318 bcm. Această cifră a inclus Regatul Unit - 100 bcm și Norvegia - 78 bcm. La acea vreme deci, producția UE27 era, deja de doar 140 bcm. În anul 2020, abia depășește 60 bcm.

În 2019, conform statisticilor Comisiei Europene, UE28, inclusiv Regatul Unit, a produs mai puțin de 25% din consumul său de gaze. Dependența externă a UE28 reprezenta deja 75% din consumul său intern. O cifra absolut enormă care punea o presiune uriașă pe politicile energetice transeuropene. Odată cu ieșirea din UE a Regatului Unit, dependența externă a UE-27 în 2020 ar putea depăși 80%, cu excepția cazului în care scăderea cererii, legată de Covid19, estompează această perspectivă pentru moment. Dar aceasta scădere poate fi doar pe durata a unui an, mazim doi, căci relansarea economică și competiția mondială vor fi extrem de virulente. În 2019, 74% din gazul importat în UE a fost transportat prin conducte, în principal din Rusia (31%), Norvegia (28%) și Algeria (5%). În același an, GNL a reprezentat puțin peste 25% din gazul importat în UE, în special din Qatar (28%), Rusia (20%), Statele Unite (16%) și Nigeria (12%). De asemenea, în 2019, 14 din cele 28 de țări ale UE au importat LNG pentru un volum total echivalent cu 108 bcm de gaz, adică cu 75% mai mult decât în ​​2018. Principalii importatori au fost, în ordine descrescătoare: Spania (22, 4 bcm); Franța (22,1 bcm); Regatul Unit (18 bcm); Italia (13,5 bcm); Belgia și Țările de Jos cu 8,8 și respectiv 8,6 bcm.

Problema mizelor geopolitice din jurul gazului în UE va fi analizată în lumina a două studii de caz ale conductelor de gaz: unul în nordul Europei, sub Marea Baltică, Norsdteam2 (NS2); cealaltă, sub Marea Mediterană, bazată pe noi descoperiri de gaze în estul Mediteranei, proiectul gazoductului EastMed. Problemele legate de creșterea puternică a comerțului global cu LNG vor fi, de asemenea, abordate în paralel. Din aceste două proiecte de conducte care vizează furnizarea de gaz către UE, vom vedea cum viziunile și interesele geopolitice ale câtorva țări ale UE, dar mai ales ale actorilor statali non-europeni, au prevalat asupra oricărei alte considerații, în special a unei politici economice comune europene. De asemenea, trebuie remarcat faptul că aceste interese externe au fost acceptate, sau chiar favorizate, cu o anumită satisfacție, prin măsuri de reglementare adoptate la nivel intracomunitar, toate în contradicție cu diverse discursuri privind independența energetică națională. Acest exercițiu de analiză va examina, de asemenea, ca o extensie a acestor probleme energetice, mai multe aspecte ale relației dintre UE și unele dintre țările sale membre cu politica externă a SUA sub administrațiile Obama și Trump.

Gazul natural reprezintă aproape un sfert din consumul de energie primară la nivel mondial în 2019 (24,2%). În 2019, din cei 3.989 bcm [2] de gaze naturale produse, comerțul mondial a reprezentat 984 bcm, sau aproximativ un sfert din producția mondială [3]. Aceste fluxuri internaționale de gaze naturale sunt defalcate după cum urmează: 500 bcm (51%) pe conducte; 485 bcm (49%) sub formă de GNL, inclusiv reexporturile. Odată cu creșterea bruscă a exporturilor mondiale de gaze, ponderea LNG în comerțul internațional a crescut constant, în special în ultimul deceniu. În 2009, pentru 670 bcm de gaz exportat în întreaga lume, ponderea GNL a fost de doar 37,1%, față de 62,9% pentru transportul prin conducte. Această creștere a fluxurilor globale de GNL s-a consolidat și mai mult în ultimii ani, cu o creștere de 13% în 2019 comparativ cu 2018. Odată cu LNG, comerțul global cu gaze naturale intră, așadar, într-o nouă paradigmă. Acest lucru poate fi explicat în special prin apariția unor noi țări mari exportatoare de gaze (Statele Unite, Australia) sau potențiale (Turkmenistan) care se adaugă marii exportatori globali tradiționali (Rusia, Qatar, Canada, Norvegia, Algeria) indiferent dacă este LNG sau export de gaze prin conducte. Anumite țări producătoare dintre acești exportatori tradiționali au iîncercat politica clasică a scăderii producției, dar au esuat în noul ecosystem creat de apariția unor noi țări producătoare și viitori exportatori, în special în Africa, sau a altor state care își confirmă potențialul în alte regiuni ale lumii apropiate de granițele lor cum ar fi Grecia sau Turcia.

În ceea ce privește conductele de gaz, este relația de dependență structurală pe care țările clienți o mențin pe termen lung cu țările lor furnizoare care face obiectul îngrijorării, chiar dacă este de fapt mai mult o interdependență asumată între actori. Acest punct explică, de asemenea, de ce întreruperile voluntare ale fluxurilor de gaze prin conducte sunt extrem de rare, inclusiv între țări cu sisteme politice diferite și interese strategice uneori antagonice. Situația este diferită cu presiunile geopolitice create de către LNG.  Comerțul cu LNG creează doar o legătură comercială, între companii și state furnizoare, pe de o parte, și companii importatoare și state, pe de altă parte. Dar, spre deosebire de conductele de gaz care creează o legătură fixă, fluxurile de LNG pot fi mai flexibile și scalabile multy mi ușor, fiind extrem de simoplu de utilizat ca elemente de presiune asupra cumpărătorului. Cu toate acestea, pe măsură ce ponderea LNG crește, nu este imposibil ca, în funcție de criteriile economice și/sau politice legate de tensiuni în viitor, livrările către anumite țări să fie reduse sau chiar întrerupte, redirecționat către alte destinații. Într-un fel, securitatea promisă de GNL datorită flexibilității și fluidității sale nu este garantată în toate circumstanțele, cum se întâmplă în cazul conductelor de gaz, chiar dacă unele state client susțin că ar putea înlocui furnizorii. Nu este chiar așa, iar presiuniule geopolitice se văd deja masiv în spații altădate sigure, cum ar fi Ucraina, Belarus sau spațiul France Afrique.

Acest interes global reînnoit față de gazele naturale poate fi explicat și de factori ciclici legați în special de tranziția energetică și de necesitatea de a reduce consumul de cărbune la nivel global. Cărbunele reprezintă doar 30% din emisiile globale de CO2. Dintre cei trei combustibili fosili, cărbunele emite cele mai multe gaze cu efect de seră (GES), în timp ce gazul natural este de departe cel mai puțin poluant, atât timp cât se depune un efort tehnic pentru a reduce emisiile de metan cât mai mult posibil. Principala critică a gazelor naturale se referă la emisiile sale de metan în atmosferă, a căror intensitate în termeni de GES este mult mai mare decât cea de CO2. Din păcate, majoritatea emisiilor de metan sunt naturale. În calculul originilor acestor emisii, sectorul petrolului și gazelor reprezintă 30% din 60% din metanul antropogen, dar „doar” 18% din totalul emisiilor de metan din lume, deoarece 40% din acestea emisiile sunt de origine naturală (zone umede, dezgheț permafrost etc.). Important, majoritatea emisiilor de metan de 18% sunt legate de producția de petrol și de arderea gazelor asociate, emisiile de metan în producția convențională de gaz stricto sensu fiind mai mici.

Gazul natural este, de asemenea, foarte ușor de înlocuit cu cărbunele din centralele termice pentru a produce electricitate. În plus, în centralele electrice cu ciclu combinat, câștigul în productivitatea energetică este foarte semnificativ. Ușor de pus în producție, centralele termice pe gaz pot servi și ca o rezervă pentru energiile regenerabile intermitente și necontrolabile, cum ar fi eoliene și solare, atunci când capacitățile lor de producție sunt insuficiente pentru a menține tensiunea necesară în rețelele electrice, evitarea pierderile de sarcină sau, mai rău, întreruperile de masa pe teritorii gigant (cum am văzut în SUA, Australia sau China). Această rezervă insuficientă se află la originea întreruperilor majore din California în vara anului 2020, când producția de energie electrică, în principal de origine solară și eoliană, nu mai putea răspunde suficient la cererea puternică din partea companiilor și a utilizatorilor, stimulată de utilizarea aparatelor de aer condiționat. Acesta este și cazul uneori în sudul Germaniei. Fără a ne referi la nesiguranța sistemelor eoliene și solare din Australia, unde a devenit un coșmar să ai frigider, știut fiind că aceasta țară este locul preferat de experiment a diverselor module economice imposibil de testat în Europa, Asia sau America de Nord, datorită densității populației. Prin urmare, este necesară o anumită precauție atunci cand vorbim de disparitia gazului ca sursă energetică fiabilă.

În Europa, un alt factor ar putea favoriza același scenariu, în absența unui acces mai echitabil și gratuit la rețeaua electrică pentru toate sursele de producere a energiei electrice din UE. Regula accesului prioritar rezervat energiei electrice de origine regenerabilă, care este subvenționată, distorsionează semnalul de preț și torpilează alte forme de aprovizionare cu energie făcute necompetitive, inclusiv pentru centralele electrice pe gaz cu cicluri combinate de ultima generație. Prioritatea acordată în trecut dogmei concurenței de către Comisia Europeană, în special împotriva operatorilor publici naționali în funcție, amenințați cu abuzul de poziție dominantă în sectorul energetic, a favorizat în special apariția companiilor adesea filiale ale unor grupuri mari din sectorul de distribuție a energiei electrice, dar relativ puțini jucători noi de dimensiuni semnificative din partea producției.

(va urma)


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Iran nu renunță la programul nuclear, în pofida atacurilor SUA. Teheranul insistă pe dreptul de a îmbogăți uraniu
Nu există Rusia fără China. Noul SACEUR trage un semnal de alarmă despre un front comun chinezo-rus. „Avem doar 18 luni la dipoziție”
Internetul pe bucăți, sau cum își construiește Rusia propria realitate digitală. RuNet, viitoarea „închisoare digitală” a Federației?
Care e legătura dintre dosarele lui Călin Georgescu și interdicția de a intra în UE primită de Ion Ceban, primarul Chișinăului
Noua tactică aplicată de Rusia pe front, „oboseala de război”: Sunt pregătire atacuri cu 2.000 de drone în roi pentru a copleși Ucraina
Șoimii Carpaților, operând în războiul din Afganistan. Foto: MApN
EXCLUSIV
România s-a dus la război cu TAB-uri și Aro împotriva unui inamic care avea altă tactică. Ucraina schimbă doctrinele așa cum Afganistanul a făcut-o acum aproape 25 de ani
Livrarea sistemelor Patriot către Ucraina este tot mai aproape să devină o certitudine: Pregătirile sunt în plină desfășurare, cooperăm foarte strâns cu Germania
Anatol Șalaru
EXCLUSIV
Războiul convenţional este la ușă. Cel hibrid prin care s-a încercat paralizarea României, în plină desfăsurare | Anatol Șalaru, la Obiectiv EuroAtlantic
Ce reprezintă strategia „Linia de Descurajare a Flancului Estic”? În cazul unui conflict cu Rusia, NATO are un plan pentru „neutralizarea” rapidă a Kaliningradului
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
Profitați de șansa oferită de Trump și faceți un plan al victoriei: Europa trebuie să fie mai unită
Vârful ierarhiei militare americane trage un semnal de alarmă: Scutul antirachetă de care dispune SUA este periculos de suprasolicitat
Armata SUA şi-a testat noul sistem de rachete terestre Typhon în Pacific, trimițând un mesaj clar Chinei
Planul lui Ionuț Moșteanu pentru Armata României: Lege nouă pentru voluntari și achiziții militare de la F-35 la drone navale
China, Brazilia și India ar trebui să pună presiune pe Rusia altfel, sancțiunile SUA le-ar putea afecta „foarte dur”– Rutte
Armata ucraineană rămâne blocată între promisiuni şi zvonuri: Donald Trump exclude livrarea de rachete cu rază lungă către Ucraina
În cel mai pozitiv scenariu: Avioanele F-16 ale Ucrainei să lovească adânc Rusia cu rachete JASSM. De ce e nevoie însă de optimism rezervat
Rușii au răspuns la ultimele declarații ale președintelui american: Medvedev - Rusia nu este interesată de “ultimatumurile teatrale” ale lui Trump
Ambasadorul Franței: „România poate conta pe sprijinul Franței. Să construim împreună Europa de mâine”. Apărarea comună, prioritate strategică
SUA au pe masă decizia de a livra rachete Tomahawk către Ucraina. Lovirea Moscovei și St. Petersburgului e în pixul președintelui american
OFICIAL: Germania vrea rachete cu rază lungă de acţiune de la Statele Unite. Detaliile sistemului Typhon
Statele Unite schimbă jocul în Ucraina: Livrări masive de armament, posibil rachete GMLRS, și un termen limită de 50 de zile pentru Rusia
Analiză: România consolidează flancul NATO cu sistemul de apărare aeriană SPYDER din Israel, nu cu Iron Dome
Descriere foto: Trageri de luptă cu LAROM, la Smârdan. Sursă foto: Trustul de presă al MApN
EXCLUSIV
Colacul e la Bolojan, iar premierul trebuie doar să-l „arunce”. Cum riscă România să se înece la mal, într-un moment în care industria de apărare are o șansă mare de salvare
Rusia reactivează migrarea din nordul Africii ca armă împotriva unității UE
Viraj de 180 de grade în stilul lui Donald Trump: Promisiuni pentru sisteme Patriot acordate Ucrainei, dar nota de plată pentru Europa
Loviturile Rusiei cu Iskander și Kinjal i-au convins pe generalii occidentali: NATO are nevoie de mai multe rachete cu rază lungă de acțiune
Duș rece pentru Pentagon: În ajunul celor mai mari exerciții militare comune cu SUA, Canberra nu vrea să vorbească despre ”situații ipotetice” precum un conflict cu China
Contingentul francez de la Cincu / Armata Franței
EXCLUSIV
Sprijinul Franței pentru România înfurie Kremlinul. Cincu și Republica Moldova, doar două motive pentru activarea propagandei ruse din România
Franța și Marea Britanie vor mai multe Storm Shadow și încep pregătirile pentru o umbrelă nucleară pentru Europa
Sorin Encuțescu
EXCLUSIV
Cum pregătește România doctrina și strategia pentru războiul viitorului? | Armata, între T-55 și arme de ultimă generație | Sorin Encuțescu, la Obiectiv EuroAtlantic

Ştiri Recomandate

Polonia vrea să extindă „București 9”
O singură ambarcaţiune a Pazei de Coastă Filipineze a umilit Marina Chineză (FOTO/VIDEO): Două nave, dintre care un distrugător, s-au ciocnit extrem puternic
Portavionul Amiral Kuznțov nu „moare” singur. Ciudatul caz al unei nave ruse aflată în același șantier și care trebuia să devină fregată cu arme de ultimă generație
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Pacea cinică impusă Ucrainei: Sunt ucrainenii obosiți de război şi pregătiți pentru încheierea conflictului cu orice preț?
Senator american din aripa dură anti-Putin: Rusia și Ucraina ar trebui, probabil, să facă schimb de teritorii pentru a ajunge la încetarea focului
Rusia utilizează acum un „mini Storm Shadow”: O nouă rachetă de croazieră, similară conceptual cu modelul ucrainean „Peklo”
Distruse de drone ieftine? Cum salvează un blindaj vechi sovietic tancurile M1A1 Abrams de miliarde de dolari
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Soarta Ucrainei, decisă la Alaska peste capul Kievului. Planul lui Trump: Pace cu teritorii cedate și o notă de plată pentru Europa
Mark Rutte, secretarul general al NATO, despre controlul Rusiei asupra teritoriului ucrainean și viitoarele negocieri de pace
Armata SUA lansează competiția pentru lasere de luptă, dar încrederea militarilor și mentenanța pe front rămân principalele provocări
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
EXCLUSIV
Războaiele Americii și adevărata natură a adversarului ei
Și dacă F-55 deja „există”? SUA visează la un F-35 cu două motoare, dar soluția e în curtea lor: Avioanele F-22 Raptor transformate în generația a 6-a
Escadrila 48 Vânătoare a României. Foto: Forțele Aeriene Române
EXCLUSIV
România nu intră în război 2.0. Rusia trece de Armata română și „cucerește România în 3 ore”, exact cum a cucerit Ucraina în trei zile
JD Vance: Americanii au terminat cu finanţarea afacerii de război Ucraina. Dacă europenii doresc să cumpere arme americane, suntem de acord
Ce va face Polonia cu bătrânele tancuri T-72 pe care le retrage? Și care e soarta T-72 ale României, retrase de mult din Armată
Iranul amenință că va bloca coridorul dorit de SUA în Caucaz după înțelegerea dintre Armenia şi Azerbaidjan
Pace, dar cu ce garanții? Ucraina susține total poziția Europei înainte de summitul dintre SUA și Rusia privind războiul din Ucraina
Ordinul Lenin pentru fiul unui oficial al CIA, care a luptat pentru ruși și a murit în Ucraina. Gest de curtoazie diplomatică sau o tactică calculată a Rusiei?
Europa cere SUA ca orice discuție despre Ucraina să aibă loc cu ucrainenii la masă și vrea presiuni mai mari pe Rusia
Dronă rusă Geran 2 (Shahed)
EXCLUSIV
Experiment militar misterios al Rusiei: În premieră linia întâi ucraineană de pe frontul larg a fost lovită cu drone Shahed
Rușii intenționează blocarea sau capturarea simultană a patru grupuri de orașe din zona de război. Acțiunile pregătitoare au început în urmă cu doi ani
O nouă inovație a Ucrainei: Cum au ajuns avioanele agricole Z-137, integrate cu rachete aer-aer R-37 (Video). „Ajutor” pentru F-16 ca vânător de drone?
Decăderea aviației civile ruse după invadarea Ucrainei: Airbus A320neo și A321neo se canibalizează pentru piese în timp ce un aliat încearcă să facă trafic cu avioane din Africa
Rușii vor să impulsioneze acțiunile militare din regiunile Sumî și Harkov: La conducerea Grupării de trupe “Nord” a fost adus un nou comandant
Zelenski rămâne categoric: Ucraina nu va ceda teritorii ocupantului rus
Niciun centimetru înapoi. Gen. francez Loï Girard: Nu suntem în România doar să ne antrenăm. Suntem pregătiți să intervenim oricând într-o situație reală de luptă
Vladimir Putin, urmărit internațional pentru crime de război, va „călca” pe teritoriul SUA. Trump anunță Alaska ca loc de întâlnire, dar și „schimb de teritorii” între Rusia și Ucraina
SUA și Rusia discută despre o înțelegere privind teritoriile ucrainene ocupate de ruși. Zelenski refuză să cedeze teritorii fără referendum popular
Nici „invincibilul” S-500 nu a scăpat. Stația radar 98L6 Enisei a celui mai modern sistem antiaerian rus, trecută la „punct lovit” de o dronă ucraineană
În ziua expirării ultimatumului american, Putin a încins telefonul roșu, discutând cu aliații de la Minsk și până la Beijing
Și totuși, F-35. Prima țară care dă înapoi de la intenția de a renunța la achiziția de F-35, decizie luată de curând de Spania
Netanyahu acuză Germania că „recompensează” Hamas, după ce Berlinul a impus sancțiuni Israelului ca urmare a planului de a controla în totalitate Gaza
pixel