Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Gazul European: provocări europene și riscuri naționale (I) Drumul spre viitor
Strategica
Data publicării:
Interacția dintre energie și geopolitică sunt complexe de analizat. În plus, pandemia Covid19 din 2020 a provocat un șoc major și fără precedent pe piețele globale de energie, ale căror efecte pe termen lung sunt încă dificil de evaluat pentru moment.

Chiar și înainte de acest șoc, panorama energetică mondială înregistra deja transformări profunde și rapide cu extensii geopolitice evidente. Acesta a fost cazul cu așa-numita revoluție a petrolului și gazului de șist din Statele Unite promovată de către administrația Obama și Trump (printr-un model economic atat de expansionist încât a produs seisme severe în echilibrul mondial), escaladarea tensiunilor comerciale  dintre Statele Unite și China (aproape de a deveni kinetice și oricand transferabile în plan militar real), noul război rece dintre Washington și Moscova (cu extensia sa ideologică internă americană și imersiunea în pacea inter-europeană), luarea în considerare a tranziției energetice la locul de muncă în multe țări, inclusiv Orientul Mijlociu și, desigur, provocarea provocată de schimbările climatice. Atâtea planuri se intersectează, atât de multe interese atinse și provocări create, încât secolul XXI pare a fi secolul unei permanente tranziții spre o civilizație

Energia este, prin natura sa, unul dintre elementele fundamentale ale suveranității unui stat național, că este unitar sau federal. Din acest motiv, problemele energetice și geopolitice sunt intrinsec legate. Acest lucru a fost clar dezvăluit de secolul XX, atunci cand petrolul a devenit cel mai important factor energetic. Alături de petrol, tot secolul trecut a definit importanța hidroelectricității create de către baraje (devenite din ce în ce mai mari, mai complexe, culminînd cu celebrul complex de baraje și lacuri de acumulare din Hudson Bay (Canada) și desigur cel mai mare complex, cu cel mai greu lac de acumulare din lume si cel mai mai baraj The Three Gorges Dam cu o putere instalată de 2e 500 MW. Acest fapt a dus la împărțirea apelor bazinelor hidrografice între țări și creerea unor noi geo politice care provoacă și astăzi immense frisoane marilor sau micilor puteri regionale și globale. Identid s-a întâmplat în domeniul nuclear, cu dezvoltarea reactoarelor nucleare cu utilizare civilă fiind un fenomen care a produs enorme situatii geopolitice și de echilibru planetar, problemele neproliferării nucleare civile și militare fiind una dintre cele mai sensibile subiecte de astăzi.

Pe măsură ce producția și consumul global de gaze naturale crește, acesta la rândul său face obiectul unor probleme geopolitice importante. Dezvoltarea puternică a gazului natural lichefiat (LNG) permite diversificarea comerțului prin înmulțirea numărului de țări de destinație, ceea ce ar trebui, teoretic, să reducă tensiunile din jurul acestei surse de energie. Dar fluxurile de GNL pot include, de asemenea, schimburi de conducte de gaz, o componentă geopolitică foarte importantă, șantaj direct la țările recalcitrante sau simplu scoaterea lor din fluzul energetic civilizator. JP Morgan a impus, prin Edison, becul și curentul electric atunci cand cel mai mare producator de petrol din SUA, Rothschild și a lui Standard Oil, susțineau violent că tehnologia curentului electric este extrem de periculoasă pentru populație. La scară mondială, astăzi, acelasi fenomen, de impunere dinamică a LNG ca armă geopolitică de către SUA, prin eliminarea elementelor tradiționale de producere a energiei, devine nu numai armă dar înlocuiește efficient armate și bombe nucleare. Statele naționale suverane devin astfel subiectul geopoliticii și nu numai simple consumatoare/producătoare de energie. Energia este sub acest aspect nu numai simbol al civilizatiei dar devine geopolitică pură.

Pentru a defini cadrul acestor provocări geopolitice create de către politica gazelor în Europa, vom publica câteva date, dedicate tocmai înțelegerii locului gazului natural în consumul de energie primară în lume și în Europa. Vom vedea că acest consum a crescut constant în întreaga lume în ultimii ani și că, dimpotrivă, cererea sa a stagnat în Europa. Mai multe aspecte complementare privind securitatea energetică a Uniunii Europene (UE) vor fi luate în considerare în paralel.

Gazul natural reprezintă în prezent puțin peste 24% din consumul total de energie primară al UE. În 2019, cererea de gaze din UE28 a fost de aproximativ 485 bcm, din care 26% a fost utilizată în centralele electrice pentru generarea de energie electrică și aproximativ 23% în industrie. Restul, aproximativ jumătate, este utilizat în sectoarele rezidențial, comercial și de servicii, în principal pentru încălzire. Vârful producției de gaze în Europa a fost atins în 2004, cu 318 bcm. Această cifră a inclus Regatul Unit - 100 bcm și Norvegia - 78 bcm. La acea vreme deci, producția UE27 era, deja de doar 140 bcm. În anul 2020, abia depășește 60 bcm.

În 2019, conform statisticilor Comisiei Europene, UE28, inclusiv Regatul Unit, a produs mai puțin de 25% din consumul său de gaze. Dependența externă a UE28 reprezenta deja 75% din consumul său intern. O cifra absolut enormă care punea o presiune uriașă pe politicile energetice transeuropene. Odată cu ieșirea din UE a Regatului Unit, dependența externă a UE-27 în 2020 ar putea depăși 80%, cu excepția cazului în care scăderea cererii, legată de Covid19, estompează această perspectivă pentru moment. Dar aceasta scădere poate fi doar pe durata a unui an, mazim doi, căci relansarea economică și competiția mondială vor fi extrem de virulente. În 2019, 74% din gazul importat în UE a fost transportat prin conducte, în principal din Rusia (31%), Norvegia (28%) și Algeria (5%). În același an, GNL a reprezentat puțin peste 25% din gazul importat în UE, în special din Qatar (28%), Rusia (20%), Statele Unite (16%) și Nigeria (12%). De asemenea, în 2019, 14 din cele 28 de țări ale UE au importat LNG pentru un volum total echivalent cu 108 bcm de gaz, adică cu 75% mai mult decât în ​​2018. Principalii importatori au fost, în ordine descrescătoare: Spania (22, 4 bcm); Franța (22,1 bcm); Regatul Unit (18 bcm); Italia (13,5 bcm); Belgia și Țările de Jos cu 8,8 și respectiv 8,6 bcm.

Problema mizelor geopolitice din jurul gazului în UE va fi analizată în lumina a două studii de caz ale conductelor de gaz: unul în nordul Europei, sub Marea Baltică, Norsdteam2 (NS2); cealaltă, sub Marea Mediterană, bazată pe noi descoperiri de gaze în estul Mediteranei, proiectul gazoductului EastMed. Problemele legate de creșterea puternică a comerțului global cu LNG vor fi, de asemenea, abordate în paralel. Din aceste două proiecte de conducte care vizează furnizarea de gaz către UE, vom vedea cum viziunile și interesele geopolitice ale câtorva țări ale UE, dar mai ales ale actorilor statali non-europeni, au prevalat asupra oricărei alte considerații, în special a unei politici economice comune europene. De asemenea, trebuie remarcat faptul că aceste interese externe au fost acceptate, sau chiar favorizate, cu o anumită satisfacție, prin măsuri de reglementare adoptate la nivel intracomunitar, toate în contradicție cu diverse discursuri privind independența energetică națională. Acest exercițiu de analiză va examina, de asemenea, ca o extensie a acestor probleme energetice, mai multe aspecte ale relației dintre UE și unele dintre țările sale membre cu politica externă a SUA sub administrațiile Obama și Trump.

Gazul natural reprezintă aproape un sfert din consumul de energie primară la nivel mondial în 2019 (24,2%). În 2019, din cei 3.989 bcm [2] de gaze naturale produse, comerțul mondial a reprezentat 984 bcm, sau aproximativ un sfert din producția mondială [3]. Aceste fluxuri internaționale de gaze naturale sunt defalcate după cum urmează: 500 bcm (51%) pe conducte; 485 bcm (49%) sub formă de GNL, inclusiv reexporturile. Odată cu creșterea bruscă a exporturilor mondiale de gaze, ponderea LNG în comerțul internațional a crescut constant, în special în ultimul deceniu. În 2009, pentru 670 bcm de gaz exportat în întreaga lume, ponderea GNL a fost de doar 37,1%, față de 62,9% pentru transportul prin conducte. Această creștere a fluxurilor globale de GNL s-a consolidat și mai mult în ultimii ani, cu o creștere de 13% în 2019 comparativ cu 2018. Odată cu LNG, comerțul global cu gaze naturale intră, așadar, într-o nouă paradigmă. Acest lucru poate fi explicat în special prin apariția unor noi țări mari exportatoare de gaze (Statele Unite, Australia) sau potențiale (Turkmenistan) care se adaugă marii exportatori globali tradiționali (Rusia, Qatar, Canada, Norvegia, Algeria) indiferent dacă este LNG sau export de gaze prin conducte. Anumite țări producătoare dintre acești exportatori tradiționali au iîncercat politica clasică a scăderii producției, dar au esuat în noul ecosystem creat de apariția unor noi țări producătoare și viitori exportatori, în special în Africa, sau a altor state care își confirmă potențialul în alte regiuni ale lumii apropiate de granițele lor cum ar fi Grecia sau Turcia.

În ceea ce privește conductele de gaz, este relația de dependență structurală pe care țările clienți o mențin pe termen lung cu țările lor furnizoare care face obiectul îngrijorării, chiar dacă este de fapt mai mult o interdependență asumată între actori. Acest punct explică, de asemenea, de ce întreruperile voluntare ale fluxurilor de gaze prin conducte sunt extrem de rare, inclusiv între țări cu sisteme politice diferite și interese strategice uneori antagonice. Situația este diferită cu presiunile geopolitice create de către LNG.  Comerțul cu LNG creează doar o legătură comercială, între companii și state furnizoare, pe de o parte, și companii importatoare și state, pe de altă parte. Dar, spre deosebire de conductele de gaz care creează o legătură fixă, fluxurile de LNG pot fi mai flexibile și scalabile multy mi ușor, fiind extrem de simoplu de utilizat ca elemente de presiune asupra cumpărătorului. Cu toate acestea, pe măsură ce ponderea LNG crește, nu este imposibil ca, în funcție de criteriile economice și/sau politice legate de tensiuni în viitor, livrările către anumite țări să fie reduse sau chiar întrerupte, redirecționat către alte destinații. Într-un fel, securitatea promisă de GNL datorită flexibilității și fluidității sale nu este garantată în toate circumstanțele, cum se întâmplă în cazul conductelor de gaz, chiar dacă unele state client susțin că ar putea înlocui furnizorii. Nu este chiar așa, iar presiuniule geopolitice se văd deja masiv în spații altădate sigure, cum ar fi Ucraina, Belarus sau spațiul France Afrique.

Acest interes global reînnoit față de gazele naturale poate fi explicat și de factori ciclici legați în special de tranziția energetică și de necesitatea de a reduce consumul de cărbune la nivel global. Cărbunele reprezintă doar 30% din emisiile globale de CO2. Dintre cei trei combustibili fosili, cărbunele emite cele mai multe gaze cu efect de seră (GES), în timp ce gazul natural este de departe cel mai puțin poluant, atât timp cât se depune un efort tehnic pentru a reduce emisiile de metan cât mai mult posibil. Principala critică a gazelor naturale se referă la emisiile sale de metan în atmosferă, a căror intensitate în termeni de GES este mult mai mare decât cea de CO2. Din păcate, majoritatea emisiilor de metan sunt naturale. În calculul originilor acestor emisii, sectorul petrolului și gazelor reprezintă 30% din 60% din metanul antropogen, dar „doar” 18% din totalul emisiilor de metan din lume, deoarece 40% din acestea emisiile sunt de origine naturală (zone umede, dezgheț permafrost etc.). Important, majoritatea emisiilor de metan de 18% sunt legate de producția de petrol și de arderea gazelor asociate, emisiile de metan în producția convențională de gaz stricto sensu fiind mai mici.

Gazul natural este, de asemenea, foarte ușor de înlocuit cu cărbunele din centralele termice pentru a produce electricitate. În plus, în centralele electrice cu ciclu combinat, câștigul în productivitatea energetică este foarte semnificativ. Ușor de pus în producție, centralele termice pe gaz pot servi și ca o rezervă pentru energiile regenerabile intermitente și necontrolabile, cum ar fi eoliene și solare, atunci când capacitățile lor de producție sunt insuficiente pentru a menține tensiunea necesară în rețelele electrice, evitarea pierderile de sarcină sau, mai rău, întreruperile de masa pe teritorii gigant (cum am văzut în SUA, Australia sau China). Această rezervă insuficientă se află la originea întreruperilor majore din California în vara anului 2020, când producția de energie electrică, în principal de origine solară și eoliană, nu mai putea răspunde suficient la cererea puternică din partea companiilor și a utilizatorilor, stimulată de utilizarea aparatelor de aer condiționat. Acesta este și cazul uneori în sudul Germaniei. Fără a ne referi la nesiguranța sistemelor eoliene și solare din Australia, unde a devenit un coșmar să ai frigider, știut fiind că aceasta țară este locul preferat de experiment a diverselor module economice imposibil de testat în Europa, Asia sau America de Nord, datorită densității populației. Prin urmare, este necesară o anumită precauție atunci cand vorbim de disparitia gazului ca sursă energetică fiabilă.

În Europa, un alt factor ar putea favoriza același scenariu, în absența unui acces mai echitabil și gratuit la rețeaua electrică pentru toate sursele de producere a energiei electrice din UE. Regula accesului prioritar rezervat energiei electrice de origine regenerabilă, care este subvenționată, distorsionează semnalul de preț și torpilează alte forme de aprovizionare cu energie făcute necompetitive, inclusiv pentru centralele electrice pe gaz cu cicluri combinate de ultima generație. Prioritatea acordată în trecut dogmei concurenței de către Comisia Europeană, în special împotriva operatorilor publici naționali în funcție, amenințați cu abuzul de poziție dominantă în sectorul energetic, a favorizat în special apariția companiilor adesea filiale ale unor grupuri mari din sectorul de distribuție a energiei electrice, dar relativ puțini jucători noi de dimensiuni semnificative din partea producției.

(va urma)


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Turcia a „deconectat” sistemul de producție rusă S-400 din rețeaua sa de radare. De la început ar fi putut fi o simplă eroare a echipei de proiectare
Avertisment din partea celor trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia: Europa nu este pregătită de o confruntare fără ajutorul SUA
Cinci scenarii ale războiului din Ucraina, iar renunțarea la teritorii e doar în unul, cel mai „umanist”. Un pont: Nu pariați niciodată împotriva SUA
SUA pregătesc războiul viitorului: Coordonarea trupelor de la sol se va face din spațiu de către „armata de mici sateliți” aflată pe orbite
Avioane britanice Eurofighter Typhoon, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din România. Foto: Royal Air Force
EXCLUSIV
O ofensivă a SUA de la Kogălniceanu în teritoriile Rusiei nu e posibilă nici într-un scenariu de Spielberg. Georgescu e la al doilea delir major în doar câteva zile
O navă din „flota din umbră” a Rusiei a rămas în offside și în întuneric, la propriu. Nava a eșuat lângă coasta Germaniei
Trei ani de război sunt suficienți. Elita politică din Rusia începe să dea semne de oboseală: Starea dominantă de spirit este dezamăgirea.
Eșecurile înregistrate cu brigada ucraineană antrenată în Franța își au rădăcinile în trecutul sovietic al Forțelor Armate ale Ucrainei
Gen. (r.) Dănilă: Renunțarea la Războiul Întregului Popor a dus România în cea mai puternică alianță militară din istorie. Alternativa „morții pentru țară”
Rusia, gata să profite de contextul tensionat cu privire la situația Groenlandei, iar Europa este prudentă în legătură cu declarațiile lui Trump
„Supraviețuirea Ucrainei este în joc”. Lloyd Austin îndeamnă să nu se oprească „coaliția istorică” de la Ramstein
Izolarea Kaliningradului, motiv de război total. Rusia amenință un stat Aliat cu „eliberarea” în cazul în care îi este tăiat accesul la Kaliningrad
Așa arată războiului modern: Ucraina a distrus cu drone navale MAGURA V5 sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1 (Foto/Video)
Rusia încearcă să se repoziţioneze după căderea regimului Assad din Siria: Libia, luată în calcul pentru desfăşurarea mai multor sisteme S-400
„Agresiune din partea unui stat răuvoitor”. Finlanda prezintă rapoarte cu privire la investigarea unui sabotaj în Marea Baltică
Sub presiunea sancțiunilor internaționale, Serbia a renunțat la o parte dintre contractele militare încheiate anterior cu Rusia
SUA vor anunța un ajutor de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina: Până la plecarea lui Joe Biden din funcție, aproximativ 80-90% din toate echipamentele promise Kievului vor fi livrate
Simple declaraţii sau un angajament direct? Trump refuză să excludă utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Groenlandei și Canalului Panama
Israelul trebuie să se pregătească pentru o posibilă „confruntare directă cu Turcia”: Erdogan a avertizat ca este împotriva oricărei împărțiri a Siriei
U.S. Air Force a primit toate bombele nucleare B61-12 comandate: Tot procesul a durat 17 ani și a costat 9 miliarde de dolari
Ofensiva de la Kurshchina, prin ochii generalului Ben Hodges: Ne arată că Ucraina nu va pierde, că Rusia este mult mai slabă decât acum un an
Ucrainenii au paralizat Brigada 810 Infanterie Marină a Rusiei, a cărui PC a fost lovit chiar pe teritoriul rus. Sunt încă multe semne de întrebare asupra noii ofensive din Kursk
Noua axă a stabilității europene trece prin Polonia, dar nu și prin România. Radu Carp: Țările cu cap compas clar, Rusia agresor și Ucraina victimă, culeg roadele
Armata rusă are o listă de ținte din Japonia și Coreea. Planurile sunt foarte detaliate
Baze permanente SUA în Europa, scenariu ideal pentru România. Prezența militară rotațională costă în plus Pentagonul sute de milioane de dolari
Lavrov, nemulțumit de semnalele date de administrația Trump. Moscova nu dorește trupe europene de menținere a păcii în Ucraina
Sabotajele din Baltica, avanpremieră pentru proiectele României din Marea Neagră? NATO intensifică patrulele, iar UE promite ”măsuri mai puternice”
NATO consideră real riscul unui atac neconvențional al Rusiei asupra Alianței, care să provoace pierderi „substanțiale”
Sistemul polonez de apărare antiaeriană Wisla atinge gradul de pregătire operațională: Niciun sistem modern nu poate funcționa fără personal bine pregătit, iar noi avem astfel de oameni
Summit NATO 2025. Conducerea Alianței se arată mai unită și determinată chiar înainte de instalarea lui Trump la Casa Albă

Ştiri Recomandate

EXCLUSIV
Are nevoie România de elicoptere de atac noi sau rămânem la IAR-300? Gen. Tomescu: Pumele noastre sunt mai mari decât autobuzele
Mai multe figuri cheie ale ISIS au fost lichidate în loviturile americane din Somalia
Harta Ucrainei, ciuntită de propaganda Rusă, cu care sunt hrănite ideile naționaliste distructive ale țărilor din estul Europei
EXCLUSIV
Extremism în blană de oaie. Pe principiul statelor inventate, cineva ar putea să nu recunoască Unirea românilor din 1859 și 1918. Unde se oprește toată nebunia?
Ucraina prezintă dovezi că rușii au lovit cămin social din Sudja, Kursk. Rușii neagă și susțin că ucrainenii și-au bombardat propriile poziții
Un nou atac criminal al milițiilor sudaneze, soldat cu zeci de morți și sute de răniți, agravează și mai mult situația critică din țară
Crin Antonescu, discurs de acceptare a susținerii PSD la prezidențiale: Națiunea nu e de stânga sau de dreapta. Identitatea nu e o fantasmă povestită de un fals Mesia
Iranul face paradă cu noua rachetă balistică Etemad, dar şi cu ultima generaţie a sistemului antiaerian Bavar 373, considerat de Teheran mai capabil decât S-400
Sursă foto: Forțele Aeriene Române - ROAF
EXCLUSIV
Cum ar trebui să reacționeze România dacă SUA retrag brigada Stryker de la Kogălniceanu? „Un singur soldat american e azi mai important decât miile de soldați europeni”
Rușii folosesc în Ucraina un nou tip de rachetă balistică: Sistemul Iskander-M folosește rachete cu focos penetrant
Burduja nu se dezice de tranziția verde, dar cere renegocierea planului de eliminare a cărbunelui. Altfel, „ce va face România fără 2.000 MW producţie în bandă din 2026?”
Trump majorează taxele vamale mari pentru Canada, Mexic și China. Țările vizate reacționează
Grecia e foc și pară pe Franța: Turcia primește rachete aer-aer Meteor la „pachet” cu Eurofighter. Avantajul, avioanelor Rafale ale Greciei, anulat?
Pe un scenariu similar cu cel din România, avioane de luptă poloneze și aliate au fost ridicate în aer din cauza atacurilor rusești cu drone și rachete în vestul Ucrainei
Rusia primește o lovitură în Transnistria: Banii europeni, folosiți pentru achiziția de energie pe ambele maluri ale Nistrului. Cu cât s-au scumpit gazele și electricitatea la vecinii moldoveni
Mexicul a intrat într-un conflict economic deschis cu SUA și a anunțat că impune Americii taxe vamale ca răspuns la o măsură similară
Suedezii au anunțat că au trimis primul lor satelit de comunicații militare în spațiu, anul trecut
UE investește peste 1,2 miliarde euro în infrastructura energetică transfrontalieră. România nu are niciun proiect eligibil
Sfârșitul războiului din Ucraina e la o distanță de luni, nu de ani. Reprezentantul special al SUA, Keith Kellogg: Nu va fi ca în Afganistan
Dacă rușii au pus aripi bombelor aeriene sovietice, ucrainenii folosesc altă soluție: FAB-urile de 250 de kilograme sunt lansate de pe drone
Moment istoric pentru estul Mării Mediterane: Navele de luptă rusești au plecat din Siria
Echipa Musk blochează terminalele unor funcționari din aparatul de stat. Departamentul de Justiție va concedia procurori și agenți FBI
Trump anunță turbulențe pentru Europa, care nu scapă de ce îi era frică: SUA vor impune taxe vamale produselor europene
„Situația este în general dificilă”. Rușii atacă puternic în direcția Pokrovsk
Ucraina are „ochi de rechin” în cer. Dronele și artileria ucrainene vor deveni și mai letale, fiind coordonate de noile UAV-uri SHARK-M cu rază de 180 km
Dacă țările BRICS își creează propria monedă, le voi impune tarife 100%, a promis Trump
China furnizează Rusiei materii prime critice pentru producția de microcipuri și senzori folosite inclusiv de dronele Orlan
Trupele nord-coreene au fost retrase din prima linie în Kursk. Care ar putea fi motivul
”Îngrijorări privind securitatea”. Marina SUA interzice utilizarea aplicației chineze DeepSeek. Italia a blocat descărcarea, iar alte state pregătesc măsuri similare
Înainte de „bătălia pentru România”, mașina de luptă a infanteriei ASCOD câștigă un contract important în Europa. Licitația la noi va fi foarte strânsă
Armata rusă
EXCLUSIV
Cum ar putea arăta viitoarea strategie a Occidentului în raport cu Rusia: Aceasta trebui descurajată militar pentru încă 40 de ani, iar Ucraina trebuie consolidată
China își etalează iar puterea militară: Simularea unei blocade a Taiwanului urmărește să descurajeze o intervenție a SUA?
Pentagonul chinez. Chinar ar putea construi un centru de comandă militară de 10 ori mai mare decât Pentagonul american
pixel