Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
Grupul chinez de telecomunicaţii Huawei a trimis o scrisoare vicepreşedintelui executiv al Comisiei Europene Margrethe Vestager, responsabilă de Politicile UE în domeniul digital, în care contestă măsurile aplicate de România şi Polonia. Scrisoarea a fost trimisă Comisiei Europene pe 11 septembrie, dar a fost obţinută de site-ul Politico.eu la sfârşitul lunii octombrie, după o solicitare privind accesul la documente oficiale.
„În perspectiva viitoarei noastre întâlniri, vă scriu în legătură cu recentele propuneri legislative din România şi Polonia în domeniul securităţii reţelelor 5G, care au scopul excluderii Huawei din cauza originii geografice. Atât România, cât şi Polonia au semnat cu SUA un acord comun sau un memorandum de înţelegere privind securitatea 5G, care are scopul excluderii furnizorilor pe baza unor criterii tendenţioase şi ambigue care vizează unii furnizori de echipamente 5G din cauza originii geografice", scrie filiala belgiană a Huawei în sesizarea transmisă vicepreşedintelui executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
Citeşte şi: Ambasadorul Adrian Zuckerman: Huawei rămâne alegerea greșită. Nu trebuie să încredințăm securitatea cetățenilor unui companii inculpate pentru furt
„Aceste propuneri legislative vor reduce competiţia, ceea ce va afecta industria europeană, economia europeană, slăbind rezistenţa digitală a Europei. Noi plănuim investiţii uriaşe în Europa, nu prin cumpărarea companiilor start-up europene, ci prin construirea unor unităţi de producţie, care vor avea rezultatul creării de locuri de muncă. Suntem prezenţi aici în Europa de 20 de ani şi suntem consideraţi o companie de încredere. Prin aceste măsuri şi prin altele, mulţi oameni ne consideră o companie europeană. Cu toate acestea, planurile noastre de investiţii în Europa sunt în pericol din cauza faptului că aceste propuneri legislative sunt concepute prin încălcarea reglementărilor UE. Huawei formulează obiecţii la aceste propuneri legislative care intră în contradicţie cu principiile fundamentale ale UE”, subliniază compania de telecomunicaţii chineză în scrisoarea trimisă Comisiei Europene.
Administraţia Donald Trump a impus limite privind colaborarea Huawei cu firme americane şi a îndemnat ţările aliate să adopte măsuri similare, invocând riscuri asupra siguranţei naţionale.
Tot astăzi, premierul Ludovic Orban a declarat, pentru prima dată oficial, în cadrul unui interviu acordat Radio Europa Liberă România, că este exclus ca Huawei să fie partenerul României pentru dezvoltarea rețelei 5G.
„În privința 5G, nu. Se știe foarte clar. Da, exclus cu Huawei. Se știe foarte clar. Legea în sine consfințește prevederile din Memorandum și nu pot să spun 100% că o să fie exclusă, că acum depinde cine vine la licitație. Din punctul nostru de vedere, nu respectă condițiile care vor fi stabilite prin lege”, a precizat Ludovic Orban, la Radio Europa Liberă România.
Licitația pentru licența 5G a fost amânată pentru 2021, iar premierul a explicat în ce condiții aceasta poate avea loc anul viitor.„Avem un proiect de lege care este aproape gata, așteptăm un nou Parlament, nu avem încredere că actualul Parlament poate să adopte proiectul de lege. Va stabili câteva reguli legate de licitația 5G, proiectul de lege ține cont de Memorandumul care a fost convenit cu SUA și care ne oferă garanții că în urma licitației cu 5G poate să fie selectată o firmă care să nu ne creeze probleme de siguranță națională sau care să nu ne afecteze diferite domenii de activitate”, a spus Orban.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Armata SUA trebuie să se adapteze, a declarat șeful Statului Major al U.S. Army, generalul Randy George, într-un discurs în care a făcut referire la cum va arăta viitorul câmp de luptă în care dronele, senzorii și sateliții vor urmări fiecare mișcare pe care militarii o fac. Printre cele mai importante obiective ale generalului Randy George se numără reformarea posturilor de comandă. În viziunea acestuia centrele de comandă complexe trebuie transformate acum în mici centre mobile pentru a fi cu uşurinţă realocate şi pentru a nu fi ţintele uşoare pentru rachetele inamice.
Washingtonul a acuzat șapte hackeri chinezi de conspirație și fraudă cibernetică, ca parte a unei operațiuni cibernetice de 14 ani, condusă de la Beijing.
Rusia și-a intensificat semnificativ activitățile care perturbă sau chiar blochează comunicațiile prin satelit în regiunea Baltică. În ultimele zile, Polonia și statele baltice au fost victimele celui mai lung bruiaj din istorie.
Federația Rusă a atacat electronic un avion al Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) în care se afla secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps.
Camera Reprezentanților a SUA a adoptat miercuri în majoritate covârșitoare un proiect de lege care obligă compania chineză ByteDance, care deține TikTok, să își vândă platforma în aproximativ șase luni sau se va confruntă cu o interdicție.
În cazarma "Adem Jashari" din Priștina, în fostul Centru de Studii Universitare al Forței de Securitate din Kosovo (FSK), s-a inaugurat, pe 12 martie, Centrul de Formare de Stat pentru Securitate Cibernetică.
La sfârșitul lunii ianuarie, hackerii ucraineni din cadrul grupului ''Cyber Resistance'' au transmis către analiştii OSINT ai InformNapalm un nou lot de informații obținute în timpul spargerii mai multor e-mailuri care conțineau documente ale Centrului rus pentru Tehnologii Speciale. Aceste informații dezvăluie noi detalii despre procesul de achiziție de componente străine pentru producția de arme și echipamente de către ruși în scopul eludării sancțiunilor occidentale.
Grupul de hackeri Head Mare a publicat pe reţele de socializare mai multe documente pe care le-ar fi sustras din baza de date a ONG-ului rusesc High-Precision Systems and Technologies. Toate aceste documente au fost publicate pe pagina oficială de Twitter a grupului de hackeri Head Mare.
Invazia rusă în Ucraina a dus, de asemenea, la primul război cibernetic din istorie. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale Forumului internațional de reziliență cibernetică de la Kiev, care a avut loc la 7-8 februarie în capitala ucraineană și a reunit reprezentanți ai agențiilor de securitate cibernetică din Ucraina, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește sistemele de apărare pentru rețelele lor digitale. Sesiunile au scos la iveală o concluzie importantă: Kremlinul își exploatează relația cu China pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva Ucrainei.
Irlanda ar putea fi veriga slabă în securitatea Europei. Statul neutru prezintă un risc de securitate pentru securitatea Marii Britanii și a Europei, avertizează ONG-ul britanic Policy Exchange.
Omul de afaceri american Elon Musk a negat informațiile venite din partea armatei ucrainene potrivit cărora compania sa SpaceX ar fi furnizat Rusiei terminale de acces la internet prin sateliții Starlink. Într-un mesaj postat pe platforma X în seara zilei de joi, 11 februarie, Elon Musk a numit astfel de informații „știri false”.
Uniunea Europeană și-a exprimat temerile cu privire la posibile represalii și atacuri cibernetice din partea Moscovei după confiscarea activelor rusești, potrivit surselor Politico.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat, marţi, că s-a confirmat atacul cibernetic de la Camera Deputaţilor, relatează Agerpres.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat despre breşa de securitate produsă de la Camera Deputaţilor, iar în acest moment experţii colaborează cu alte autorităţi în domeniul cyber la investigarea incidentului, a precizat, marţi, pentru Agerpres, Mihai Rotariu, coordonatorul Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media al DNSC.
În timp ce Departamentul american al Apărării (DoD) elaborează o strategie pentru utilizarea in mod responsabil și etic a inteligenței artificiale și a sistemelor autonome, un oficial militar de rang înalt a confirmat că Pentagonul dorește să consolideze cooperarea la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea militară a acestor tehnologii și ar putea convoca în următoarele luni zeci de țări în vederea realizării acestui obiectiv.
De la sfârșitul anilor 1990, pe măsură ce rețelele tradiționale de telecomunicații au început să evolueze în internetul modern de astăzi, SUA au urmărit o agendă de interconectare globală nerestricționată. Politica a promovat afacerile americane și inovația, a sprijinit libera exprimare, drepturile omului și proliferarea valorilor democratice.
Hackeri, care se revendică a fi de naționalitate iordaniană, au spart și afișat un mesaj cu steagul palestinian pe site-ul oficial al armatei israeliene.Hackeri iordanieni au serverele armatei israeliene și au afișat un mesaj cu steagul palestinian
Pentru a patra zi consecutivă, Rusia se străduiește să-și restabilească sistemul fiscal după un puternic atac cibernetic. Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (GUR), atacul va paraliza Serviciul Fiscal Federal al Rusiei pentru cel puțin o lună, dacă nu mai mult. Atacul cibernetic a constat in penetrarea tuturor serverelor cu un software malițios, distrugând efectiv întreaga bază de date și copiile de rezervă ale acesteia, făcând imposibilă restaurarea completă. Cel mai mare operator de telecomunicații din Ucraina a fost vizat marți de un atac cibernetic care a afectat grav serviciile de internet în anumite zone ale țării, agențiile guvernamentale ucrainene dând vina pe Rusia.
The Guardian a raportat că Sellafield, depozit critic care efectuează reprocesarea combustibilului nuclear, depozitarea și dezafectarea deșeurilor nucleare, a fost piratat de grupuri cibernetice strâns legate de Rusia și China.
Războiul electronic rusesc în Crimeea implică atât măsuri active, cât și pasive, inclusiv suprimarea comunicațiilor radio. În Ucraina, forțele ruse utilizează mijloace de război electronic pentru a bruia comunicațiile radio tactice, precum și sistemele radar. Imagini recente din satelit publicate pe rețeaua de socializare Twitter par să dezvăluie ca Rusia a început utilizarea unui puternic sistem de război electronic de-a lungul coastei Crimeii, mai exact în regiunea Sevastopol, a relatat Obektivno.bg.
”Dacă prima ta reacție când vezi ceva este una emoțională, ești manipulat”. Afirmația a fost făcută, recent, de generalul-locotenent Kevin B. Kennedy Jr., responsabilul pentru război informațional al Forțelor Aeriene ale SUA și descrie, pe scurt, problemele de manipulare informațională cu care se confruntă în prezent societatea occidentală.
Conflictul armat ruso-ucrainean a demonstrat că războiul electronic (EW) a devenit indispensabil pentru a supraviețui pe câmpul de luptă în secolul 21. Deși EW nu ucide efectiv, fără el rachetele și dronele nu-și ating țintele, iar comandanții nu pot transmite ordinele. Există o tentație de a asocia EW în special cu bruiajul asupra sistemelor electronice ale adversarului, dar la fel de importantă este apărarea împotriva acestor perturbații electromagnetice atunci când inamicul atacă electronic.
Soldaților taiwanezi li se va permite în curând să se antreneze și să participe la pregătiri pe teritoriul american pentru a se pregăti în vederea unui posibil conflict armat cu China, potrivit informațiilor furnizate de The Defense Post.
Cea de-a 12 a ediție a Forumului Aspen – GMF Bucharest, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States (GMF) a abordat și impactul Inteligenței Artificiale asupra societății moderne.
Pe 01.10.2023, într-un discurs susținut la CNews FORUM 2023 de la Moscova, ministrul dezvoltării digitale din Federația Rusă, Maksut Shadayev, a sprijinit ideea înființării Trupelor Cibernetice în armata rusă.
Compania IBM a gândit ”în afara cutiei” și a realizat un microprocesor complet diferit de tot ceea s-a făcut până acum, deschizând noi posibilități și accelerând dezvoltarea inteligenței artificiale.
O investigație a Serviciului Militar de informații al Ucrainei (GUR) a scos la iveală o rețea complexă prin care Rusia reușește să-și modernizeze și să-și susțină producția de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Documentele publicate de ucraineni arată că peste 260 de unități de echipamente de înaltă tehnologie, provenite din țări NATO și din alte state europene și asiatice, sunt folosite de Uralvagonzavod, principalul producător de tancuri al Rusiei.
Industria de apărare a Ucrainei a ridicat în sfârșit vălul de pe una dintre cele mai așteptate arme cu rază lungă de acțiune. La expoziția de armament MSPO 2025 din Polonia, JSC Ukrainian Defense Industry (UDI) a dezvăluit oficial specificațiile rachetei Palianîtsia, o "rachetă-dronă" dezvoltată de ucraineni, proiectată pentru a lovi adânc în teritoriul inamic.
Într-o Europă care se clatină sub amenințarea unui război prelungit, Germania pare să joace un joc dublu, navigând cu prudență între solidaritatea declarată cu Ucraina și propriile interese, sau cel puțin, propriile temeri. Recentele declarații ale oficialilor de la Berlin ridică semne de întrebare serioase cu privire la coerența strategică a Europei și la angajamentul său pe termen lung.
În contextul unei agitații tot mai mari la granița estică a NATO, Polonia, una dintre țările europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, a dezvăluit un nou proiect ambițios. Este vorba despre o rachetă de croazieră, supranumită Lanca (Sulița), o armă care se dorește a fi un pas major spre independența strategică a Varșoviei.
Săptămâna trecută Federația Rusă a folosit pentru prima oară drone maritime pe Dunăre, unde au lovit nava de cercetare ucraineană Simferopol, chiar la gurile de vărsare a Dunării, în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Incidentul nu doar că marchează o premieră în acest sens, dar ridică serioase îngrijorări cu privire la capacitatea Rusiei de a-și adapta capabilitățile și de a periclita securitatea și interesele României în regiune, inclusiv prin viitoare acte de sabotaj și operațiuni hibride.
Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.
La sfârșitul lunii august, un vehicul aerian fără pilot (UAV) de tipul RQ-4B Global Hawk a devenit o siluetă recurentă deasupra Mării Negre, un spațiu strategic unde rivalitatea dintre marile puteri se desfășoară cu o intensitate sporită. Aparent un simplu zbor de recunoaștere, această misiune scoate la iveală o strategie complexă și riscantă a Statelor Unite, care continuă să manevreze între nevoia de a-și susține aliații și pericolele unei confruntări directe.
Chiar și după summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump din Alaska, Moscova pare să nu fie mai aproape de a pune capăt invaziei sale în Ucraina.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Potrivit Statului Major General al Apărării Naționale Elene, avioanele turcești F-16, înarmate cu rachete aer-aer, au încălcat reglementările de trafic aerian intrând în spațiul de informare a zborurilor (FIR)al Greciei, fără plan de zbor, dar nu au pătruns în spațiul aerian național grec. În plus, un avion turc ATR-72 și un elicopter militar au intrat, de asemenea, în aceeași zi în FIR fără autorizație. Nu au fost raportate exerciții militare turcești programate în zonă, astfel că Atena acuză Ankara de noi provocări în Mediterană.
Există tensiuni între China, Iran și India, membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), scrie jurnalistul Robert Spencer de la The Times în articolul „Sub demonstrația de fraternitate la summitul SCO, tensiunile dintre autocrați cresc”.
În noaptea de 1 spre 2 septembrie, în jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea.
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.
Republica Cehă va închiria 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen din Suedia după anul 2027. Ministerul Apărării a semnat astăzi (01.09.2025) un acord de prelungire a contractului de închiriere până în 2035 pentru 16,695 miliarde de coroane cehe (670 de milioane de euro), inclusiv TVA. Ministerul a informat despre acest lucru pe site-ul său. Guvernul a discutat oferta la sfârșitul lunii iunie.
Balticii își continuă tradiția de pragmatism, concret și fezabil privind Ucraina. Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a declarat, luni – 1 septembrie, că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este atât o necesitate strategică, cât și o obligație morală, precum și o parte a viitoarelor garanții de securitate ale țării.
Într-un război modern, chiar și o simplă dronă doborâtă poate deveni o dovadă crucială a implicării unui stat în susţinerea eforturilor de război ale altui stat. Este cazul unei drone rusești de tip „Gerbera”, doborâtă recent de forțele ucrainene, în interiorul căreia a fost descoperită o cameră video cu un secret neașteptat. Înregistrarea video, recuperată de specialistul ucrainean în război electronic, Serhii Beskrestnov (cunoscut și ca „Flash”), nu arăta frontul din Ucraina, ci un drum intens circulat dintr-un oraș chinezesc, Shenzhen.
Peste doi ani de la livrarea lor, cele 14 tancuri Challenger 2, trimise de Marea Britanie, rămân o forță de elită în serviciul armatei ucrainene. Unice prin tunul lor ghintuit și prin caracteristicile de design, aceste vehicule de luptă s-au dovedit a fi „lunetiști” formidabili pe front. O echipă de la Army TV a stat de vorbă cu unul dintre echipajele care le operează, pentru a afla cum se comportă aceste tancuri pe câmpul de luptă, dominat de drone.
O ceremonie oficială în Suedia a marcat un moment crucial pentru armata cehă: livrarea primului vehicul de luptă pentru infanterie CV9030 MkIV. Un simbol al modernizării și al angajamentului ferm față de NATO, acest vehicul blindat de ultimă generație, supranumit „oțelul de pe front”, reprezintă mult mai mult decât o simplă achiziție militară. El este rezultatul unor negocieri intense, al unei cooperări industriale strategice și al unei viziuni pe termen lung pentru securitatea Europei. La eveniment au participat atât ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, cât și omologul său ceh, Jana Cernochova, o prezență ce subliniază importanța parteneriatului strategic dintre cele două țări.
De-a lungul ultimelor săptămâni, forțele ucrainene au intensificat loviturile asupra unor ținte militare strategice rusești din Crimeea, semnalând o schimbare de abordare cu privire la țintele vizate. Nu mai e vorba doar de atacuri izolate. Recent, o unitate specială a GUR (Direcția Principală de Informații) a Ucrainei, numită "Prymary" (Fantomele), a executat o operațiune complexă, vizând noduri critice de apărare aeriană și navigație rusească, obiective a căror distrugere ar putea avea un impact profund asupra capacității Moscovei de a opera în regiune.
Planul de a crea o unitate militară de reacție rapidă, capabilă să neutralizeze amenințările nucleare globale, prinde contur la Washington. O idee care, până de curând, ar fi putut părea desprinsă din filmele de acțiune, devine o propunere strategică, alimentată de un context internațional volatil și de o istorie de neproliferare marcată de ambiguități. Henry Sokolski, director executiv al Centrului de Politici de Neproliferare, propune o abordare sistemică, un „comandament cu pumn de oțel” pentru o problemă ce a fost tratată, până acum, ad-hoc.
Forțele speciale ucrainene au reușit o operațiune spectaculoasă în care au distrus două elicoptere rusești Mi-8. Însă mai interesant decât acest lucru e că dronele ucrainene au reușit să lovească baza militară Hvardiiske, chiar în inima Crimeei, considerată de ruși impenetrabilă, aceasta fiind unul din obiectivele militare cele mai protejate de ocupant în Crimeea anexată ilegal în martie 2014. Totul a fost surprins video.
Avionul care o ducea pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost vizat de interferențe care au dus la blocarea semnalului GPS în timp ce aeronava încerca să aterizeze ieri în Bulgaria.
În anul electoral 2025, propaganda rusă își intensifică eforturile în Republica Moldova, reluând vechiul arsenal de mituri istorice și identitare menite să fractureze unitatea de neam dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Tactica Moscovei rămâne aceeași: transformarea ocupațiilor în „eliberări” și cultivarea unei identități moldovenești artificiale, distincte de cea românească.
Aviația militară a României trece printr-o perioadă de tranziție și de modernizare, urmând ca în scurt timp să dețină trei escadrile formate din 49 de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon ce vor asigura trecerea la generația a 5-a, F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune Block 4. Dar chiar și așa, de ani de zile mulți critică, nedrept am spune, achiziția de F-16 în contextul în care România a ales să cumpere avioane în uz. Însă să facem un arc peste timp și să revenim de unde am plecat și cum s-a ajuns aici.
Coreea de Nord a glorificat la televiziunea de stat tacticile sinucigaşe ale trupelor sale trimise să lupte împotriva Ucrainei, cu câteva zile înainte ca liderul nord-coreean Kim Jong-un să călătorească la Beijing pentru a participa la o paradă militară unde se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce Moscova ia în considerare posibilitatea unui summit bilateral, informează Agerpres și EFE.
La forumul internațional “Războiul informațional: de la rezistență la reziliență”, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kyrylo Budanov, a avertizat că viitorul exercițiu militar strategic comun ruso-belarus Vest-2025 (Zapad) va declanșa un val major de dezinformare și presiune cognitivă împotriva Ucrainei și a țărilor europene.
Portavionul Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află în lucrări de mentenanță din 2017. Lucrări care tocmai au fost sistate pe termen nemenționat de industria rusă, ceea ce coincide practic cu „finalul de drum” al navei ruse. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil faptul ca lucrări de mentenanță planificate să dureze doi ani s-au întins pe o perioadă atât de lungă? Sancțiunile impuse industriei ruse după invadarea Ucrainei, dar și sistemele foarte vechi și depășite tehnologic ale navei sunt doar câteva dintre răspunsuri. Ceea ce a pus „capac” portavionului Amiral Kuznețov sunt câteva incidente deosebit de grave petrecute în perioada lucrărilor de modernizare. Să le trecem în revistă.
Planul SUA pentru Fâşia Gaza după război prevede strămutarea întregii populaţii a acestui teritoriu palestinian, care ar urma să fie plasat sub administraţie americană timp de zece ani pentru a fi transformat într-un centru turistic şi tehnologic, a relatat duminică Washington Post, citat de Agerpres și AFP.
Președintele rus Vladimir Putin a sosit în China într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui RPC Xi Jinping.
Armata ucraineană a înconjurat forțele ruse de ocupație în apropierea orașului Dobropillya din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Acest lucru a fost declarat sâmbătă (30.08.2025) de purtătorul de cuvânt militar al armatei ucrainene, Viktor Trehubov, pentru Radio NV.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.