De la începutul războiului din Ucraina, artileria a redevenit un element central al conflictului, fiind responsabilă pentru aproape 80 % din pierderile umane în ceea ce a fost descris ca un război centrat pe artilerie, care amintește de Primul Război Mondial. În acest context, obuzierul americane de 155 mm M777 a apărut ca unul dintre cele mai eficiente sisteme din arsenalul Ucrainei, jucând un rol-cheie în apărarea împotriva și contracararea superiorității numerice a Rusiei.

Vineri, 6 decembrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Forțele de Apărare ale Ucrainei au primit primul lot de rachete cu drone Peklo (trad. ”Iadul”).

Începând cu anul 2022, în ciuda cererii puternice generate de creșterea continuă a cheltuielilor militare, cifra de afaceri globală a primelor o sută de companii de armament din lume a scăzut cu 3,5% față de anul precedent, ajungând la 597 de miliarde de dolari. Potrivit Stockholm Internaţional Peace Research Institute (SIPRI), această scădere s-a datorat parțial obstacolelor întâmpinate de mai multe întreprinderi din sectorul militar în adaptarea producției lor la conflicte de mare intensitate.

Beijingul sancționează companii americane din industria de apărare.

Măsura e mai mult simbolică întrucât colaborarea dintre cele două state pe acest palier este aproape inexistentă. Singura relație dintre cele două industrii militare este una în care China fură tehnologie americană. ”Ăștia fură totul”, explica pentru DefenseRomania și Excelența Sa, ambasadorul Adrian Zuckerman, referindu-se la metodele folosite de China.

Compania General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) a primit un contract de la Marina SUA pentru dezvoltarea unui proiectil de artilerie (calibru 155 mm) manevrabil cu rază lungă de acțiune (Long Range Maneuvering Projectile - LRMP).

Ministerul ceh al Apărării și compania germană Rheinmetall Landsysteme au încheiat, pe 04.12.2024, un contract pentru achiziționarea a 14 tancuri de luptă Leopard 2A4, în valoare de 3,98 miliarde de coroane, fără TVA. Achiziția a fost discutată de Guvernul ceh în noiembrie, iar ministerul a informat despre semnarea contractului într-un comunicat de presă emis astăzi. Potrivit părții cehe, toate cele 14 tancuri vor fi livrate până la sfârșitul anului 2026.

Japonia a făcut un pas uriaș spre o premieră: Ar putea vinde un sistem de armament major unei alte țări. E vorba de fregatele multifuncționale din clasa Mogami.

Palianîția dezvoltat recent de Ucraina, un hibrid de armă rezultată în urma combinării între o rachetă şi o dronă, a intrat în producția de serie, a scris ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, într-un editorial de presa din 4 decembrie.

Războiul din Ucraina pare să marcheze trecerea la luptele viitorului. Vedem pe frontul ucrainean dronele aeriene deja clasice, drone terestre și navale, dar și experimente precum drone cu inteligență artificială care se adaptează la particularitățile fiecărei misiuni fără să primească comenzi de la un operator uman.

Anticipând faptul că viitorul avion de luptă de ultimă generație [NGF – New Generation Fighter] dezvoltat în cadrul programului „Sistem de luptă aerian al viitorului” [SCAF], în colaborare cu Germania și Spania, ar necesita o motorizare mult mai puternică decât cea a modelului Rafale, Direcția Generală a Armamentului [DGA] a încredințat încă din 2015 companiei Safran misiunea de a elabora un „concept inovator de turbină” la presiuni înalte, utilizând materiale mai performante. Dar nu e deloc exclus ca de noile motoare să beneficieze și Rafale în cea mai modernă versiune F5.

SUA va impune noi restricții asupra exporturilor către 140 de companii chineze, inclusiv companii producătoare de echipamente folosite la realizarea cipurilor avansate. Măsura vizează limitarea avântului Chinei în domeniul inteligenței artificiale cu aplicabilitate militară.

Ministrul de externe al Italiei a anunțat că mediatizatul parteneriat încheiat între Italia, Marea Britanie și Japonia pentru construirea unui avion de luptă avansat va fi foarte probabil extins pentru a include și Arabia Saudită.

Ucraina retrage de pe linia frontului un lot de proiectile de 120 mm pentru mortiere grele după ce soldații au raportat defecte.

Potrivit unui raport recent al revistei americane Newsweek, drona interceptoare HitchHiker, dezvoltată de companiile americane IronNet și Asterion Systems, este testată în prezent pe linia frontului ucrainean. Concepută pentru a contracara o gamă largă de vehicule aeriene fără pilot (UAV), această platformă de ultimă generație nu numai că îmbunătățește intelegerea situației de pe câmpul de luptă, dar oferă și un instrument eficient pentru neutralizarea amenințărilor aeriene. Implementarea sa evidențiază rolul din ce în ce mai important al tehnologiei de ultimă generație în războaiele moderne.

La începutul acestui an, adjunctul ministrului polonez al Apărării a dezvăluit că Ministerul intenționează să semneze peste 150 de contracte pentru achiziționarea de arme și echipamente militare.

Însă până la noi contracte, Polonia are de primit un arsenal imens: de la noi avioane de luptă, elicoptere de atac, drone, mai multe lansatoare de rachete, obuziere, vehicule blindate și cantități mari de tancuri. În total, MApN polonez derulează aproximativ 430 de contracte de achiziții.

Ați crezut că telenovela turcă s-a terminat? Ei bine, nu. Turcia tocmai a anunțat în aceste zile că renunță la modernizarea celor 79 de avioane F-16 Fighting Falcon, la versiunea Block 70 Viper, cea mai modernă versiune, modernizare pentru care turcii s-au bătut, aproape la propriu, pentru ca americanii să le dea undă verde.

Producătorul global de sisteme terestre OTOKAR și C.N. ROMTEHNICA S.A, ca reprezentant al Ministerului Apărării Naționale au semnat un contract multianual în valoare de 4,26 miliarde de lei (aproximativ 857 milioane de euro) pentru furnizarea a 1059 de autovehicule 4x4 tactice blindate de tip ușor COBRA II către Ministerul Apărării Naționale din România.

La 23 noiembrie 2024, la Vilnius, a fost semnat un memorandum între ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, și ministrul lituanian al apărării, Laurynas Kasčiūnas. Acest acord include o finanțare inițială de 10 milioane EUR din partea Lituaniei pentru a sprijini producția de arme cu rază lungă de acțiune în Ucraina, inclusiv dezvoltarea dronei „Palianîția”. În cadrul acestui acord, a fost aprobată o primă finanțare de 10 milioane EUR pentru dezvoltarea de arme cu rază lungă de acțiune, în special proiectul de dronă „Palianîția”. 

Aliații europeni ai Kievului se luptă să producă suficiente arme pentru Ucraina. Potrivit The Wall Street Journal, ei aplică așa-zis din ce în ce mai mult modelul danez, când oferă Ucrainei bani pentru a-l produce ea însăși.

Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat, pe 25 noiembrie, o rezoluție privind ajutorul acordat Ucrainei, în care solicită statelor Alianței să furnizeze armament Ucrainei, inclusiv ”rachete cu rază medie de acțiune”.

Statele Unite sunt aproape de un acord pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune JASSM. Însă Kievul va trebui să aștepte câteva luni pentru ca SUA să rezolve problemele tehnice înainte de orice livrare, relatează Reuters.

În septembrie 2024, ca parte a unuia dintre pachetele sale de ajutor militar, Suedia a oferit Ucrainei componente pentru avioanele JAS 39 Gripen, suficiente pentru deservirea a 14 aeronave de acest tip. Cu toate acestea, livrarea efectivă a Gripen către Forțele Armate Ucrainene urmează să aibă loc ceva mai târziu. Ministrul suedez al apărării, Paul Johnson, a declarat acest lucru în timpul conferinței sale de presă comune cu ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, la 22 noiembrie 2024, relatează publicaţia Janes.

Presa de specialitate din Ucraina amintește că adaptarea unei rachete balistice pentru integrare pe un avion de luptă este o soluție pragmatică, care crește semnificativ raza de acțiune pentru lovirea țintelor și dă exemplul rachetelor Lora integrate pe F-16 israeliene.

Presa rusă a informat, pe 24.11.2024, că noile drone rusești de tip Kolibri cu protecție împotriva sistemelor de război electronic vor ajunge în curând în zona operației militare speciale pentru testare în condiții de luptă. Dronele au fost dezvoltate la Institutul de cercetare pentru sisteme de calcul M.A. Kartsev.

Ministerul francez de Externe a confirmat capacitatea Ucrainei de a lansa rachete franceze către teritoriul rus. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a declarat pentru BBC că nu există „linii roșii” în sprijinirea Ucrainei.

Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.

Ministerul croat al Apărării a semnat un acord cu producătorul turc de drone Baykar pentru achiziționarea de drone de luptă Bayraktar TB2.Croația achiziționează Bayraktar TB2. Dronele vor fi și în dotarea Forțelor Aeriene ale României

Un atac masiv cu drone efectuat pe teritoriul Rusiei, în noaptea de 13-14 ianuarie, a vizat rafinăria de petrol din Saratov, imaginile din satelit confirmând deteriorarea rezervoarelor instalațiilor de stocare. După cum reiese din imaginile realizate din satelit, dronele ucrainene au lovit cel puțin două rezervoare de la rafinăria Saratov.

Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial. Jurnalul oficial al Ministerului rus al Apărării, „Colecția Armatei”, a publicat, pe 13 ianuarie, un articol prin care propune acordarea soldaților ruși, care participă la asalturile împotriva pozițiilor inamice, a unei insigne speciale, după modelul Forțelor Armate ale Germaniei naziste, potrivit publicației rusești de opoziție Meduza.

Deși se luptă de trei ani să controleze o parte dintr-o țară pe care o considerau posibil de ocupat integral în trei zile, iar în prezent sunt departe de o victorie în teren, rușilor nu le-a dispărut apetitul propagandist de intimidare, prin care încearcă să mai compenseze din lipsurile severe de putință.

Creșterea atacurilor cibernetice din partea Chinei evidențiază diferențele de abordare între președinții Biden și Trump. În timp ce Biden pune accent pe cooperarea internațională și stabilirea de reguli globale pentru a contracara aceste amenințări, Trump a promovat o abordare mai unilaterale, concentrându-se pe sancțiuni și conflicte directe. Aceste divergențe reflectă perspectivele distincte asupra securității cibernetice și a relațiilor internaționale în contextul unei amenințări din ce în ce mai mari din partea Chinei.

Rusia și Belarus se pregătesc pentru exercițiile militare strategice West 2025, care vor avea loc pe teritoriul Belarusului în acest an. În dimineața zilei de 14 ianuarie, serviciul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Belarus a raportat despre instruirea personalului Comandamentului comun al Grupului regional de trupe al Federației Ruse și Belarus. Se menționează că scopul instruirii este de a „spori capacitatea de apărare” a statului Uniunii Statale Rusia-Belarus. Exercițiile West-2025 vor fi una dintre cele mai mari din ultimii ani. Peste 13 000 de militari ai forțelor armate belaruse și ai forțelor armate ruse vor fi implicați în manevre.

Ucraina își lansează din ce în ce mai des dronele în adâncimea teritoriului rusesc, distrugând facilități militare și rafinării de petrol, au relatat surse occidentale la 14 ianuarie, după ce forțele armate ucrainene au lansat ceea ce au numit un atac „masiv” cu drone în mai multe regiuni din Rusia. Experții occidentali subliniază că ucrainenii au făcut progrese semnificative în ceea ce privește tehnologia sa și se află în prezent în fruntea producției de drone unice, care se disting prin raza lor de acțiune, precizie și ieftinire.

În dimineața zilei de 15.01.2025, trupele ruse au declanșat un atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, după ce pe timpul nopții au fost întrebuințate preponderent drone kamikaze. La loviturile aeriene au participat bombardiere cu rază lungă de acțiune, dar și alte tipuri de avioane dotate cu rachete hipersonice și de croazieră.

Apărarea Teritorială a Germaniei va fi însărcinată exclusiv cu lupta împotriva actelor de sabotaj rusesc împotriva infrastructurii critice a țării.

Pe 14 ianuarie, la Helsinki, a avut loc un summit al reprezentanților țărilor baltice membre NATO, respectiv Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia și Estonia, pentru a discuta despre siguranța infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.

Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.

După ce la prezidențialele din 24 noiembrie, aproape 60% dintre românii din Germania și-au dorit suveranism, iată că aceștia ar putea gusta din propriul medicament: migranții in Germania, inclusiv românii, ar putea fi chiar obligați să-și facă bagajele dacă AfD își va pune în aplicare ”planul de țară”.

Poliția germană a început să analizeze campania electorală a Alternativei pentru Germania (AfD) la Karlsruhe. Membrii organizației locale a acestui partid anti-imigrație au pus în cutiile poștale pliante care semănau cu bilete de avion și aveau imprimate cuvintele „bilet de deportare”.

Surse ruse și ucrainene raportează că a avut loc un atac cu rachete și drone asupra Uzinei chimice Bryansk din Rusia. Potrivit diferitelor surse, atacul a implicat utilizarea sistemul de rachete tactice ATACMS livrat de SUA.

Toți pentru unu, unul pentru toți. România își extinde prezenţa, cu efective şi tehnică militară, la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcţionează în ţările aliate de pe Flancul estic.

Următoarele două portavioane ale Marinei SUA se vor numi USS William J. Clinton (CVN 82)  și USS George W. Bush (CVN 83).

În Statele Unite, portavioanele sunt de obicei numite după foști președinți. Excepțiile au fost portavionul USS Nimitz (CVN-68) numit în onoarea amiralului de flotă Chester Nimitz, viitorul portavion USS Doris Miller (CVN-81), numit în onoarea lui Doris Miller, eroul de la Pearl Harbor, și viitorul portavion din clasa Ford, USS Enterprise (CVN-80).

Armata rusă a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în Crimeea pentru a proteja obiective militare cheie, expunând astfel alte părți ale frontului, potrivit agenților mișcării de partizani ucraineni „Atesh”. Luni, într-o postare pe rețelele de socializare, partizanii au declarat că au efectuat o recunoaștere a aerodromului militar „Hvardeyskoye” de lângă Simferopol, pe care rușii îl folosesc acum intens pentru operațiuni ale aviației de luptă, dar și pentru logistică în Crimeea.

La sfârșitul lunii aprilie, Bulgaria va primi primele două avioane de vânătoare F-16 Block 70, iar al treilea va rămâne în Statele Unite pentru antrenament. Aceste aeronave fac parte dintr-un acord pentru 16 avioane de luptă, care vor fi livrate în etape în următorii ani. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zapryanov, a anunțat că primul avion va fi livrat oficial pe 31 ianuarie în Greenville, Florida.

Programul Next Generation Air Dominance (NGAD) reprezintă una dintre cele mai ambitioase și strategice inițiative pentru viitorul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. Scopul principal al acestui proiect este dezvoltarea unui nou avion de vânătoare de generație a șasea care să înlocuiască avioanele de generație a cincea, cum ar fi F-35 și F-22.

În 2024, numărul interceptărilor efectuate de avioanele de vânătoare NATO pentru a opri aeronavele militare ruse care se apropie de spațiul aerian al statelor membre din Europa a rămas constant comparativ cu 2023, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari din partea liderilor occidentali cu privire la agresiunea Rusiei și la războiul hibrid. 

Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.

Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți desfășurați în lupta împotriva Ucrainei este probabil să depășească 3.000, din care peste 300 morți și 2.700 răniți. Potrivit Reuters, acest lucru a fost declarat astăzi de un parlamentar sud-coreean, referindu-se la informațiile furnizate de serviciul secret sud-coreean NIS.

Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a numit inteligența artificială drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a SUA. Sullivan a declarat acest lucru în timpul ultimei sale ședințe de informare de la Casa Albă din 13 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor.

Generalul-maior Abdul Rahim Mousavi, comandantul șef al armatei iraniene, a anunțat că armata are în prezent o unitate separată care desfășoară misiuni cu drone, indicând posibilitatea formării unei forțe independente dedicate dronelor în viitor, dar această chestiune nu face parte în prezent din planurile pe termen scurt.

Deși pentru România nu pare a fi o prioritate achiziția de elicoptere, sunt state europene care mizează în continuare pe cartea elicopterelor.

Interoperabilitatea e unul din obiectivele Forțelor Armate ale Franței care fac pași etapizați pentru a se conecta cu toate rețelele logistice militare ale Europei. Astfel, pentru prima dată, tehnicieni de sol ai avioanelor franceze Rafale, vor deservi avioane de tip Eurofighter.

Forțele speciale ucrainene au distrus un tanc M1A1 Abrams pentru a preveni capturarea acestuia de către ruși, în contextul unui atac rusesc asupra liniilor ucrainene de aparare. Această ofensivă rusă, care a implicat aproximativ 50 de vehicule blindate, a fost probabil o încercare de a perturba o contraofensivă ucraineană desfășurată în aceeași perioadă. Atacul trupelor ruse s-a soldat cu pierderi semnificative, ucrainenii raportând 45 de soldați ruși uciși și 53 răniți. În timpul acțiunilor de distrugere a coloanei ruse de blindate, o echipă de drone ucrainene a lovit accidental unul dintre tancurile M1A1 Abrams ale Brigăzii 47 Mecanizate, incidentul fiind surprins și distribuit pe rețelele sociale.

Polonia sprijină cererea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, ca membrii NATO să îşi crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, transmit Agerpres și DPA, citând o declaraţie a ministrului apărării de la Varşovia.

Ucraina a primit de la Franța bomba ghidată AASM Hammer, care a fost integrată cu succes pe avioanele de vânătoare de origine sovietică. Există dovezi că această muniție a fost deja instalată la bordul aeronavelor ucrainene. O fotografie rară surprinde momentul în care un pilot ucrainean de MiG-29 a lansat o astfel de bombă, aceasta desfășurându-și aripile pentru a se îndrepta spre țintă. Imaginea este considerată valoroasă, arătând momentul în care pilotul avionului MiG-29 verifică dacă bomba ghidată AASM Hammer îşi urmează traiectoria. 

Canalele mass-media ruse au publicat recent un videoclip despre care se credea inițial că arată o lovitură aeriană rusă reușită asupra unui „sistem radar de fabricație occidentală” operat de forțele ucrainene.

Kremlinul a avertizat luni că cele mai recente sancțiuni anunțate de Washington împotriva sectorului energetic din Rusia riscă să destabilizeze piețele globale ale petrolului și energiei și a promis că Moscova va face tot posibilul pentru a minimiza impactul respectivelor măsuri, transmit Agerpres, Reuters și AFP.

Agenția de presă rusă Tass a publicat, pe 13.01.2025, o statistică privind atacurile ucrainene asupra teritoriului rus în anul 2024, bazată pe datele furnizate de Ministerul Apărării. Din aceasta rezultă că, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2024, sistemele rusești de apărare antiaeriană au interceptat și distrus peste 7.300 de drone ucrainene.

Algerul a găzduit săptămâna aceasta membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în Siria și ai Unităților de Protecție a Poporului Kurd (YPG) care au participat la o conferință organizată de Frontul Polisario în tabăra Tinduf în sud-vestul Algeriei, într-o mișcare care este puțin probabil să treacă fără un răspuns din partea Ankarei, mai ales că instituțiile de presă turcești au considerat regimul algerian responsabil pentru “sprijinul separatiștilor kurzi”.