Pe 5 octombrie a.c., Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care a condamnat acțiunile Azerbaidjanului în Nagorno-Karabakh.
Într-adevăr Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără precedent din punctul de vedere al durității în care este subliniat că: ”acest atac reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului și o încălcare clară și a angajamentelor pe care Azerbaidjanul și le-a asumat în negocierile mediate de UE; se reamintește că atacul a avut loc în contextul unei crize umanitare majore în Nagorno-Karabakh, ca urmare a blocării de către Azerbaidjan a coridorului Lachin în ultimele nouă luni, fiind încălcate angajamentele asumate de Baku și ordinele obligatorii din punct de vedere juridic ale Curții Internaționale de Justiție”.
Trebuie menționat, în mod special și faptul că Parlamentul European reamintește Azerbaidjanului că utilizarea unor practici coercitive pentru a îndepărta o populație civilă dintr-un teritoriu poate constitui o crimă împotriva umanității și ar putea intra sub incidența Convenției ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
De asemenea, având în vedere că situația actuală echivalează cu o epurare etnică și sunt condamnate ferm amenințările și actele de violență comise de trupele azere împotriva populației din Nagorno-Karabakh, Parlamentul European solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să adopte sancțiuni specifice împotriva persoanelor din guvernul azer care se fac responsabile de multiplele încălcări ale acordului de încetare a focului și încălcări ale drepturilor omului în Nagorno-Karabakh, solicitând totodată investigarea abuzurilor comise de forțele azere care ar putea constitui crime de război.
În egală măsură, P.E. solicită protejarea proprietăților acelor membri ai comunității armene care au fost forțați să plece și solicită Azerbaidjanului să elibereze și să se angajeze la o amnistie amplă grațiind toți locuitorii din Nagorno-Karabakh, care au fost arestați din 19 septembrie 2023, inclusiv foștii oficiali din regiune și toți ceilalți care au fost arestați înainte și după 19 septembrie 2023.
Până la 6 octombrie a.c., din cauza acțiunilor militare ale Azerbaidjanului împotriva populației din Nagorno-Karabakh, sute de civili și-au pierdut viața sau au dispărut fără urmă. Mai bine de o sută de mii de refugiați, din nevoia de a se slava de la distrugere fizică, au fost forțați să-și părăsească locul de baștină, populat de armeni de-a lungul istoriei și să se adăpostească în Armenia, lăsându-și în urmă locuințele, toate bunurile, rămânând fără hrană și resurse minime pentru supraviețuire.
De facto, în fața întregii lumi civilizate are loc o catastrofă umanitară, care în termenii dreptului internațional poate fi definită ca epurare etnică și dislocare forțată.
În cadrul întâlnirilor pe care le-am avut în ultima vreme cu autoritățile române, dar și cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost mereu evocată îngrijorarea pentru soarta patrimoniului istoric, cultural și religios armean, care a ajuns acum sub controlul Azerbaidjanului. Fiind o țară cu principii religioase și spirirtuale profunde, România nu poate rămâne indiferentă față de soarta locuitorilor regiunii Nagorno-Karabakh – reprezentanți ai primului popor care a adoptat creștinismul ca religie de stat în anul 301, dar și al sutelor de monumente istorice ce se află pe teritoriul Nagorno-Karabakhului și care au fost construite cu secole în urmă. De altfel și în rezoluția adoptată pe 5 octombrie a.c., P.E. își exprimă profunda îngrijorare pentru conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric din Nagorno-Karabakh după exodul masiv al armenilor din Nagorno-Karabakh și îndeamnă Azerbaidjanul să se abțină de la distrugerea, neglijarea sau modificarea în continuare a originilor patrimoniului cultural, religios sau istoric din regiune.
Ne exprimăm speranța că și România va avea o reacție corespunzătoare în această chestiune prin pașii și acțiunile întreprinse pe arena internațională. La fel de importantă este și poziția României vizavi de acțiunile Azerbaidjanului, condamnat deja de mai multe state și instituții europene.
Înțelegem că în România există formatul unui parteneriat strategic cu Azerbaidjan și Turcia, dar și un format al cooperării energetice active cu aceste state. Totuși ar trebui înțeles și faptul că după epurările etnice săvârșite de Azerbaidjan în Nagorno-Karabakh, chestiunea păstrării acestui format nu este doar o problemă de moralitate.
În această privinţă, ar trebui menționată și o altă prevedere a rezoluției în care Parlamentul European: ”solicită reducerea dependenței UE de exporturile de gaze din Azerbaidjan; este profund îngrijorat de importul de gaz rusesc de către Azerbaidjan și de cota notabilă a Rusiei în producția și transportul de gaz azer pentru UE; îndeamnă Comisia să investigheze suspiciunile conform cărora Azerbaidjanul exportă efectiv gaze rusești în UE; solicită, în lumina recentei invazii a Nagorno-Kabarakhului săvârșite de Azerbaidjan, suspendarea Memorandumului de înțelegere privind Parteneriat strategic în domeniul energiei între Uniunea Europeană și Azerbaidjan”.
În acest context, trebuie subliniată declarația președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola: „Nu putem înlocui un partener nesigur cu altul, în sectorul energetic. Și continuăm să adoptam această poziție.
Totodată, rezoluția îl condamnă pe președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan pentru exploatarea conflictului armat din Nagorno-Karabah în vederea promovării unei agende imperialiste și pentru că a încurajat noi atacuri împotriva suveranității Armeniei și îndeamnă Turcia să adopte o abordare constructivă și responsabilă cu privire la integritatea teritorială a Armeniei și să promoveze pacea în regiune.
Referindu-mă la sprijinul României, aș dori să menționez că apreciem foarte mult ajutorul venit din partea Guvernului României și abordarea umanitară de care a dat mereu dovadă societatea românească. În prezent, Guvernul României a decis să aloce ajutor umanitar pe filiera Departamentului pentru Situații de Urgență, dar și al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), prin intermediul instituțiilor Crucii Roșii Internaționale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
SUA sunt îngrijorate de decizia Rusiei de a furniza Siriei sisteme de rachete S-300, măsura fiind considerată a fi o "escaladare semnificativă" din partea Moscovei, potrivit lui John Bolton, consilier prezidenţial american pentru securitate naţională.
Zeci de biciclişti i-au adus sâmbătă un omagiu 'fotografului Unirii', Samoilă Mârza, reconstituind traseul parcurs de acesta, pe bicicletă, în ziua de 1 Decembrie 1918 din satul său natal, Galtiu, până la Alba Iulia.
Festivalul 'AeroNautic Show 2018 - Lacul Morii Bucureşti', ediţia a IX-a, care combină acrobaţiile aeriene cu cele nautice, va avea loc sâmbătă, începând cu ora 10,00, pe Lacul Morii din Capitală.
Mihai Fifor participă, vineri, la deschiderea simpozionului dedicat celebrării Marii Uniri şi a împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului.
Vă invităm pe data de 15 Septembrie să petreceți o zi în natură și să aflați mai multe despre domeniile aerian și nautic la deja tradiționalul festival AeroNautic Show ce are loc fiecare an în prima sâmbătă dupa începerea școlii.
Victimele atentatelor de la 11 septembrie 2001 au fost comemorate, marţi, la Baza Militară Deveselu, în cadrul unei ceremonii la care au participat ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm.
Libia este în stare de urgență după ce a început conflictul între cele două miliții rivale.
Avioanele de vânătoare Typhoon ale Forţele Regale Aeriene Britanice, aflate în la baza Mihai Kogălniceanu au interceptat două avioane de luptă ruseşti, care s-au apropiat de spaţiul aerian al NATO, deasupra Mării Negre.
Ziua Marinei Române este marcată anul acesta, în premieră, în şapte oraşe din ţară - Constanţa, Galaţi, Mangalia, Tulcea, Brăila, Bucureşti şi Cernavodă, manifestările încheindu-se miercuri, la Constanţa, cu cel mai mare spectacol naval al anului.
Pe 14 august, de Ziua Recunoştinţei, marinarii militari vor participa la ceremonia militară şi religioasă organizată în memoria eroilor militari la Monumentul Marinarilor de pe faleza din Constanţa.
Criza din Siria este subiectul unui summit care va avea loc între Turcia și Rusia.
Mii de marinari militari, zeci de nave și numeroase aparate de zbor sunt prezente la evenimentele organizate de Statul Major al Forțelor Navale pentru aniversarea Zilei Marinei Române.
Mii de marinari militari, zeci de nave și numeroase aparate de zbor vor fi la evenimentele organizate de Statul Major al Forțelor Navale pentru aniversarea Zilei Marinei Române.
Aeroportul Internaţional 'Ştefan cel Mare' Suceava găzduieşte sâmbătă cea de-a şaptea ediţie a spectacolului aviatic 'Suceava Air Show', organizat în colaborare cu Consiliul Judeţean (CJ).
Clip deopotrivă emoţionant cât şi spectaculos publicat de Ministerul Apărării de Ziua Imnului Naţional.
BIAS 2018 aduce pe cerul Capitalei peste o sută de aeronave. Sunt așteptați la eveniment aproximativ o sută de mii de oameni.
29 iulie, Ziua Imnului Național. Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită duminică, 29 iulie, în toate garnizoanele din țară, anunță MApN.
Cel mai mare show aerian din România - Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition are loc sâmbătă, 28 iulie 2018, pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa–„Aurel Vlaicu" și Romaero şi este organizat de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Aeroclubul României, Forțele Aeriene Române, ROMATSA, ROMAERO și Clubul Sportiv AIBO.
Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a transmis un mesaj cu prilejul sărbătoririi, în data de 20 iulie, a Zilei Aviaţiei Române.
România va participa la Jocurile Invictus ce se vor desfășura, între 20 și 27 octombrie 2018, în Australia, la Sydney, cu o echipă formată din 15 militari răniți ca urmare a participării la acțiuni militare.
În acest weekend are loc cel mai îndrăgit show aviatic de pe litoral, AEROMANIA.
Mai sunt doar două săptămâni până la cel mai mare show aerian - BIAS 2018.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi la Summitul Alianţei Nord-Atlantice, care va avea loc la Bruxelles.
Liderii statelor din NATO se reunesc miercuri şi joi, la Bruxelles, în cadrul unui nou summit, într-un moment tensionat în tabăra statelor occidentale, divizată de problema iraniană și de intenția administrației Trump de amări taxele vamale pentru țările UE.
Mircea Duşa, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, a subliniat beneficiul prezenţei forţelor armate SUA în România.
Mircea Dușa, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, a participat luni, 25 iunie, la Luxemburg, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe, în format comun al miniștrilor apărării şi de externe din statele membre ale UE.
Ziua Drapelului Național - 26 iunie. Ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, va participa marți, 26 iunie, începând cu ora 9.30, la ceremonia publică de înălțare a Drapelului Național al României.
Aeroportul Internaţional 'Traian Vuia' din Timişoara oferă, sâmbătă, cel mai mare spectacol aerian din vestul ţării, Air Show, surpriza ediţiei fiind formaţia letoniană Baltic Bees, care revin la Timişoara.
Joi, la ora 09:00, începe Conferinţa Internaţională a Studenţilor CERC 2018, ajunsă la a douăsprezecea ediție.
Mircea Dușa a avut o întrevedere importantă cu omologul său din Republica Macedonia, în care s-a discutat despre interesul strategic pentru spațiun Balcanilor de Vest.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Epoca de aur a Americii începe acum, a declarat luni, în discursul său de învestire, Donald Trump, care a devenit cel de-al 47-lea preşedinte al SUA.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis dialogului cu administrația președintelui american Donald Trump, care va prelua din nou puterea astăzi, potrivit agenției de știri de stat TASS. CNN a raportat în weekend că Trump și-a instruit echipa să organizeze o convorbire telefonică cu șeful Kremlinului în primele zile după inaugurare.
Au început ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcția de cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. La finalul ceremoniei Trump preia oficial puterea la Casa Albă pentru al doilea mandat, la patru ani după ce prima sa candidatură la realegere s-a soldat cu o înfrângere.
În timp ce autoritățile ucrainene își pun speranțele în puterea și asertivitatea președintelui ales al SUA, Donald Trump, trei orașe din estul țării sunt la câteva zile sau săptămâni distanță de cădere, potrivit editorialistului militar al publicației germane Bild, Julian Repke. În opinia sa, armata ucraineană duce o bătălie fără speranță în aceste așezări.
Armata României urmează să demareze mai multe programe de înzestrare și de modernizare anul acesta, iar printre ele se numără, în sfârșit, o veste bună pentru cea mai văduvită structură de forță din cadrul Armatei: Forțele Navale Române.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a fost dictat atât de luptele aeriene, cât și de câștigurile teritoriale de pe linia frontului. În timp ce ambele părți se bazează din ce în ce mai mult pe dronele de luptă, rachetele de croazieră și rachetele balistice rămân instrumente importante pentru lansarea de atacuri puternice. Pusă în faţa unor astfel de provocări strategice, Ucraina a făcut presiuni asupra partenerilor internaționali pentru a obține mai multe capacități de apărare aeriană, ca urmare a intensificării atacurilor ruse care vizează infrastructura energetică.
Uniunea Europeană și-a arătat în multe rânduri slăbiciunile atunci când s-a pus problema unității de acțiune. “Uniți în diversitate” este o deviză pe cât de frumoasă pe atât de greu de pus în practică, cei doi termeni aproape antonimi fiind cel mai adesea interpretați conjuctural de statele UE, țări care nu au scăpat încă de deprinderile formate în sutele de ani de naționalism rigid sau, în cazul celor mai puternice, de imperialism.
Au fost reținuți foști comandanți - doi generali și un colonel în Armata Ucrainei. Anchetatorii consideră că ofițerii de rang înalt nu au pregătit apărarea zonelor de frontieră și au pierdut controlul bătăliei din regiunea Harkiv. Acest lucru a dus la pierderi în rândul armatei ucrainene și la capturarea zonelor populate de către inamic.
Mike Waltz, pe care președintele ales al SUA, Donald Trump, intenționează să îl numească în funcția de consilier pentru securitate națională, a asigurat că președintele ales este „hotărât” să pună capăt războiului purtat de Rusia în Ucraina. Waltz a declarat acest lucru în cadrul emisiunii Face the Nation de pe CBS din 19 ianuarie.
Compania Tiraspolgaz din regiunea transnistreană a acceptat să primească gaze prin intermediul companiei moldovenești Moldovagaz.
