O aernavă a Armatei Române efectuează astăzi o misiune umanitară.
MAPN, misiune umanitară pentru prelevare de organe
Pe 5 octombrie a.c., Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care a condamnat acțiunile Azerbaidjanului în Nagorno-Karabakh.
Într-adevăr Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără precedent din punctul de vedere al durității în care este subliniat că: ”acest atac reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului și o încălcare clară și a angajamentelor pe care Azerbaidjanul și le-a asumat în negocierile mediate de UE; se reamintește că atacul a avut loc în contextul unei crize umanitare majore în Nagorno-Karabakh, ca urmare a blocării de către Azerbaidjan a coridorului Lachin în ultimele nouă luni, fiind încălcate angajamentele asumate de Baku și ordinele obligatorii din punct de vedere juridic ale Curții Internaționale de Justiție”.
Trebuie menționat, în mod special și faptul că Parlamentul European reamintește Azerbaidjanului că utilizarea unor practici coercitive pentru a îndepărta o populație civilă dintr-un teritoriu poate constitui o crimă împotriva umanității și ar putea intra sub incidența Convenției ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
De asemenea, având în vedere că situația actuală echivalează cu o epurare etnică și sunt condamnate ferm amenințările și actele de violență comise de trupele azere împotriva populației din Nagorno-Karabakh, Parlamentul European solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să adopte sancțiuni specifice împotriva persoanelor din guvernul azer care se fac responsabile de multiplele încălcări ale acordului de încetare a focului și încălcări ale drepturilor omului în Nagorno-Karabakh, solicitând totodată investigarea abuzurilor comise de forțele azere care ar putea constitui crime de război.
În egală măsură, P.E. solicită protejarea proprietăților acelor membri ai comunității armene care au fost forțați să plece și solicită Azerbaidjanului să elibereze și să se angajeze la o amnistie amplă grațiind toți locuitorii din Nagorno-Karabakh, care au fost arestați din 19 septembrie 2023, inclusiv foștii oficiali din regiune și toți ceilalți care au fost arestați înainte și după 19 septembrie 2023.
Până la 6 octombrie a.c., din cauza acțiunilor militare ale Azerbaidjanului împotriva populației din Nagorno-Karabakh, sute de civili și-au pierdut viața sau au dispărut fără urmă. Mai bine de o sută de mii de refugiați, din nevoia de a se slava de la distrugere fizică, au fost forțați să-și părăsească locul de baștină, populat de armeni de-a lungul istoriei și să se adăpostească în Armenia, lăsându-și în urmă locuințele, toate bunurile, rămânând fără hrană și resurse minime pentru supraviețuire.
De facto, în fața întregii lumi civilizate are loc o catastrofă umanitară, care în termenii dreptului internațional poate fi definită ca epurare etnică și dislocare forțată.
În cadrul întâlnirilor pe care le-am avut în ultima vreme cu autoritățile române, dar și cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost mereu evocată îngrijorarea pentru soarta patrimoniului istoric, cultural și religios armean, care a ajuns acum sub controlul Azerbaidjanului. Fiind o țară cu principii religioase și spirirtuale profunde, România nu poate rămâne indiferentă față de soarta locuitorilor regiunii Nagorno-Karabakh – reprezentanți ai primului popor care a adoptat creștinismul ca religie de stat în anul 301, dar și al sutelor de monumente istorice ce se află pe teritoriul Nagorno-Karabakhului și care au fost construite cu secole în urmă. De altfel și în rezoluția adoptată pe 5 octombrie a.c., P.E. își exprimă profunda îngrijorare pentru conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric din Nagorno-Karabakh după exodul masiv al armenilor din Nagorno-Karabakh și îndeamnă Azerbaidjanul să se abțină de la distrugerea, neglijarea sau modificarea în continuare a originilor patrimoniului cultural, religios sau istoric din regiune.
Ne exprimăm speranța că și România va avea o reacție corespunzătoare în această chestiune prin pașii și acțiunile întreprinse pe arena internațională. La fel de importantă este și poziția României vizavi de acțiunile Azerbaidjanului, condamnat deja de mai multe state și instituții europene.
Înțelegem că în România există formatul unui parteneriat strategic cu Azerbaidjan și Turcia, dar și un format al cooperării energetice active cu aceste state. Totuși ar trebui înțeles și faptul că după epurările etnice săvârșite de Azerbaidjan în Nagorno-Karabakh, chestiunea păstrării acestui format nu este doar o problemă de moralitate.
În această privinţă, ar trebui menționată și o altă prevedere a rezoluției în care Parlamentul European: ”solicită reducerea dependenței UE de exporturile de gaze din Azerbaidjan; este profund îngrijorat de importul de gaz rusesc de către Azerbaidjan și de cota notabilă a Rusiei în producția și transportul de gaz azer pentru UE; îndeamnă Comisia să investigheze suspiciunile conform cărora Azerbaidjanul exportă efectiv gaze rusești în UE; solicită, în lumina recentei invazii a Nagorno-Kabarakhului săvârșite de Azerbaidjan, suspendarea Memorandumului de înțelegere privind Parteneriat strategic în domeniul energiei între Uniunea Europeană și Azerbaidjan”.
În acest context, trebuie subliniată declarația președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola: „Nu putem înlocui un partener nesigur cu altul, în sectorul energetic. Și continuăm să adoptam această poziție.
Totodată, rezoluția îl condamnă pe președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan pentru exploatarea conflictului armat din Nagorno-Karabah în vederea promovării unei agende imperialiste și pentru că a încurajat noi atacuri împotriva suveranității Armeniei și îndeamnă Turcia să adopte o abordare constructivă și responsabilă cu privire la integritatea teritorială a Armeniei și să promoveze pacea în regiune.
Referindu-mă la sprijinul României, aș dori să menționez că apreciem foarte mult ajutorul venit din partea Guvernului României și abordarea umanitară de care a dat mereu dovadă societatea românească. În prezent, Guvernul României a decis să aloce ajutor umanitar pe filiera Departamentului pentru Situații de Urgență, dar și al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), prin intermediul instituțiilor Crucii Roșii Internaționale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O aernavă a Armatei Române efectuează astăzi o misiune umanitară.
România, prin Jandarmeria Română, va semna textul declarației comune a Comandanţilor şi Directorilor Generali ai Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene.
Un avion al SUA s-a prăbușit în timpul unui exercițiu.
Milițiile rivale angajate în lupte aproape de Tripoli ar putea înceta focul în urma unui acord.
SUA sunt îngrijorate de decizia Rusiei de a furniza Siriei sisteme de rachete S-300, măsura fiind considerată a fi o "escaladare semnificativă" din partea Moscovei, potrivit lui John Bolton, consilier prezidenţial american pentru securitate naţională.
Zeci de biciclişti i-au adus sâmbătă un omagiu 'fotografului Unirii', Samoilă Mârza, reconstituind traseul parcurs de acesta, pe bicicletă, în ziua de 1 Decembrie 1918 din satul său natal, Galtiu, până la Alba Iulia.
Festivalul 'AeroNautic Show 2018 - Lacul Morii Bucureşti', ediţia a IX-a, care combină acrobaţiile aeriene cu cele nautice, va avea loc sâmbătă, începând cu ora 10,00, pe Lacul Morii din Capitală.
Mihai Fifor participă, vineri, la deschiderea simpozionului dedicat celebrării Marii Uniri şi a împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului.
Vă invităm pe data de 15 Septembrie să petreceți o zi în natură și să aflați mai multe despre domeniile aerian și nautic la deja tradiționalul festival AeroNautic Show ce are loc fiecare an în prima sâmbătă dupa începerea școlii.
Victimele atentatelor de la 11 septembrie 2001 au fost comemorate, marţi, la Baza Militară Deveselu, în cadrul unei ceremonii la care au participat ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm.
Libia este în stare de urgență după ce a început conflictul între cele două miliții rivale.
Avioanele de vânătoare Typhoon ale Forţele Regale Aeriene Britanice, aflate în la baza Mihai Kogălniceanu au interceptat două avioane de luptă ruseşti, care s-au apropiat de spaţiul aerian al NATO, deasupra Mării Negre.
Ziua Marinei Române este marcată anul acesta, în premieră, în şapte oraşe din ţară - Constanţa, Galaţi, Mangalia, Tulcea, Brăila, Bucureşti şi Cernavodă, manifestările încheindu-se miercuri, la Constanţa, cu cel mai mare spectacol naval al anului.
Pe 14 august, de Ziua Recunoştinţei, marinarii militari vor participa la ceremonia militară şi religioasă organizată în memoria eroilor militari la Monumentul Marinarilor de pe faleza din Constanţa.
Criza din Siria este subiectul unui summit care va avea loc între Turcia și Rusia.
Mii de marinari militari, zeci de nave și numeroase aparate de zbor sunt prezente la evenimentele organizate de Statul Major al Forțelor Navale pentru aniversarea Zilei Marinei Române.
Mii de marinari militari, zeci de nave și numeroase aparate de zbor vor fi la evenimentele organizate de Statul Major al Forțelor Navale pentru aniversarea Zilei Marinei Române.
Aeroportul Internaţional 'Ştefan cel Mare' Suceava găzduieşte sâmbătă cea de-a şaptea ediţie a spectacolului aviatic 'Suceava Air Show', organizat în colaborare cu Consiliul Judeţean (CJ).
Clip deopotrivă emoţionant cât şi spectaculos publicat de Ministerul Apărării de Ziua Imnului Naţional.
BIAS 2018 aduce pe cerul Capitalei peste o sută de aeronave. Sunt așteptați la eveniment aproximativ o sută de mii de oameni.
29 iulie, Ziua Imnului Național. Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită duminică, 29 iulie, în toate garnizoanele din țară, anunță MApN.
Cel mai mare show aerian din România - Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition are loc sâmbătă, 28 iulie 2018, pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa–„Aurel Vlaicu" și Romaero şi este organizat de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Aeroclubul României, Forțele Aeriene Române, ROMATSA, ROMAERO și Clubul Sportiv AIBO.
Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a transmis un mesaj cu prilejul sărbătoririi, în data de 20 iulie, a Zilei Aviaţiei Române.
România va participa la Jocurile Invictus ce se vor desfășura, între 20 și 27 octombrie 2018, în Australia, la Sydney, cu o echipă formată din 15 militari răniți ca urmare a participării la acțiuni militare.
În acest weekend are loc cel mai îndrăgit show aviatic de pe litoral, AEROMANIA.
Mai sunt doar două săptămâni până la cel mai mare show aerian - BIAS 2018.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi la Summitul Alianţei Nord-Atlantice, care va avea loc la Bruxelles.
Liderii statelor din NATO se reunesc miercuri şi joi, la Bruxelles, în cadrul unui nou summit, într-un moment tensionat în tabăra statelor occidentale, divizată de problema iraniană și de intenția administrației Trump de amări taxele vamale pentru țările UE.
Mircea Duşa, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, a subliniat beneficiul prezenţei forţelor armate SUA în România.
Mircea Dușa, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, a participat luni, 25 iunie, la Luxemburg, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe, în format comun al miniștrilor apărării şi de externe din statele membre ale UE.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.
Cele mai noi cipuri de la Nvidia au făcut progrese semnificative în antrenarea sistemelor mari de inteligență artificială, potrivit unor date publicate miercuri. Numărul de cipuri necesare pentru antrenarea modelelor mari de limbaj a scăzut considerabil.
Cel mai mare producător de vehicule militare din Italia - Iveco Defence Vehicles (IDV) - ar putea fi vândut până la sfârșitul anului.
Administrația Suedeză pentru Materiale de Apărare a selectat radarul de supraveghere aeriană cu baza la sol de nouă generație Lockheed Martin TPY-4 pentru a spori capacitatea de supraveghere la distanță a țării, devenind astfel a treia națiune care alege această platformă radar de a 5-a generație.
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
În urma unei operațiuni de amploare a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), denumită "Pânza de Păianjen", care a vizat mai multe aerodromuri militare rusești, Federația Rusă depune acum eforturi considerabile pentru a minimiza și ascunde pierderile devastatoare suferite. Operațiunea, care a fost pregătită timp de un an și jumătate, a vizat distrugerea a 41 de bombardiere strategice, inclusiv avioane de tip Tu-160, Tu-95MS, Tu-22M3, aeronave de avertizare timpurie A-50 și avioane de transport militar.
La data de 4 iunie 2025, Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv ce a dublat tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, decizie ce a intrat în vigoare imediat, provocând reacții în lanț în comerțul global și în industria americană de apărare. Ordinul, care menține tarifele pentru Regatul Unit la 25%, are ca scop stimularea producției interne de oțel și aluminiu și abordarea preocupărilor de securitate națională legate de dependența de metalele străine.
România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.
Un raport recent al Comandamentului de Pregătire și Doctrină al Armatei S.U.A. (TRADOC), intitulat „How China Fights in Large-Scale Combat Operations”, oferă o evaluare aprofundată a strategiei militare a Chinei, a conceptelor sale operaționale și a caracteristicilor Forțelor Terestre ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAGF). Analiza subliniază o schimbare semnificativă în abordarea Beijingului față de securitatea globală și proiecția puterii militare.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
Recunoscând necesitatea unei inovații tehnologice accelerate în războiul modern, Pentagonul a lansat o nouă inițiativă ambițioasă prin intermediul Oficiului de Inovație în Apărare (DIU). Numită ''Project GI'', această inițiativă își propune să integreze feedback-ul direct de pe front într-un ciclu continuu de proiectare, testare și implementare a sistemelor de drone, imitând agilitatea care a permis forțelor ucrainene să depășească armata rusă în implementarea de noi tehnologi.
Un tribunal rus l-a condamnat pe Alexander Terekhov, în vârstă de 32 de ani, la închisoare pe viață, în lipsă. El a fost găsit vinovat de trădare. Potrivit Procuraturii Generale a Federației Ruse, fostul marinar rus a fost recrutat de serviciile de informații militare ale Ucrainei pentru a comite sabotaje asupra navei purtătoare de rachete Serpukhov, dotată cu rachete de croazieră Kalibr.
F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a F-16 american, cu elemente inclusiv de generația a 5-a, rămâne un avion alfat la mare căutare nu doar în Europa unde Bulgaria și Slovacia au ales versiunea Viper, dar și în Asia unde SUA urmăresc contracararea Chinei.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat informațiile publicate în exclusivitate de DefenseRomania și explică totodată de ce s-a decis achiziția unei nave de patrulare (OPV), cunoscută și sub denumirea de corvetă ușoară, din Turcia. E vorba de o navă din clasa Hisar; totodată, DefenseRomania vine cu noi informații ale ofertei „ratate”. Dar să le luăm pe rând.
Într-un comunicat de presă dat publicității astăzi (03.06.2025), Ministerul ceh al Apărării a anunțat că oferta suedeză de prelungire a închirierii a 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen pentru o sumă de 16,695 miliarde de coroane (670 de milioane de euro) a fost aprobată de Colegiul ministerului.
Potrivit imaginilor publicate de surse militare rusești, armata Kremlinului utilizează deja sistemul laser de apărare antiaeriană “Silent Hunter”, fabricat în China, pentru combaterea eficientă a dronelor ucrainene.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a desfășurat o nouă operațiune specială unică și a lovit Podul Crimeea, marți, 3 iunie.
Pe 2 iunie, Ambasada Italiei la București a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Italiei, la care au participat numeroși invitați din partea autorităților române, ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și reprezentanți ai comunității de afaceri româno-italiene.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au reiterat marţi că la următorul summit NATO de la Haga (24-26 iunie) vor susţine împreună ca toţi membrii Alianţei Nord-Atlantice să aloce pentru apărare 5% din PIB, transmit Agerpres și EFE.
O operațiune militară fără precedent, pregătită în secret timp de 18 luni de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a zguduit Rusia, lovind cinci baze aeriene strategice și provocând daune semnificative flotei de bombardiere cu rază lungă de acțiune a Moscovei. Ceea ce a șocat cel mai mult analişti militari şi experţi în intelligence a fost distanța la care au fost efectuate atacurile, unele ținte aflându-se la peste 4.500 de kilometri de granița Rusiei cu Ucraina, mult dincolo de raza de acțiune cunoscută a oricărei arme ucrainene.
Belgia se pregătește să finalizeze o comandă pentru alte 21 de avioane de vânătoare F-35A, mărind flota sa totală la 55 de unități. Această decizie, publicată de De Morgen și programată înaintea viitorului summit NATO de la Haga, face parte dintr-un plan de investiții de 36 de miliarde de euro, menit să modernizeze forțele armate ale țării până în 2035. Decizia subliniază angajamentul Belgiei de a atinge standardele Alianței, în special ținta de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice cu Rusia.
La data de 3 iunie 2025, un avion de vânătoare ucrainean Su-27 a lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană cu o rachetă antiradar AGM-88 HARM, furnizată de SUA. Incidentul, relatat de publicația ucraineană de apărare Militarnyi, a avut loc în sprijinul unui grup de avioane de atac și a implicat un pilot din Brigada 39 de Aviație Tactică a Ucrainei.
România face pași importanți pentru modernizarea și consolidarea industriei sale de apărare, printr-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, care vizează atât co-producția de muniție la standarde NATO, cât și achiziția de tancuri Abrams. Această inițiativă subliniază angajamentul României față de securitatea regională și consolidarea flancului estic al NATO.
Pe fondul îndoielilor cu privire la angajamentul SUA față de NATO și față de asigurarea securității europene, Marea Britanie intenționează să își consolideze rolul în cadrul alianței privind descurajarea nucleară. Astfel, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat pe 2 iunie că va pune țara în stare de „pregătire de luptă” pentru a răspunde agresiunii ruse în Europa, în timp ce guvernul britanic explorează noi opțiuni, cum ar fi avioanele de vânătoare purtătoare de armament nuclear, ca parte a planurilor de creștere a contribuției nucleare a Londrei la NATO.
Pe măsură ce războiul modern continuă să evolueze, nevoia de agilitate pe câmpul de luptă devine tot mai stringentă. Un exemplu elocvent al acestei tendințe este reprezentat de adoptarea rapidă a dronelor FPV (First-Person View), care au devenit un instrument esențial în conflictele contemporane. Aceste drone, utilizate la început în scopuri civile, s-au transformat în piese cheie ale arsenalului tactic, iar acum, inovații precum micro-fabricile mobile promit să revoluționeze modul în care forțele armate se aprovizionează cu ele.
Fostul secretar de stat american, Mike Pompeo, consideră că Statele Unite nu au făcut suficient pentru a opri războiul Rusiei și a restabili pacea în Ucraina în 2014. Pompeo, care a condus diplomația americană între 2018 și 2021 în timpul primului mandat al lui Donald Trump, a făcut declarații pe acest subiect în timpul celei de-a doua ediții (31 mai) a Forumului de Securitate a Mării Negre de la Odessa”.
