Pe 5 octombrie a.c., Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care a condamnat acțiunile Azerbaidjanului în Nagorno-Karabakh.
Într-adevăr Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără precedent din punctul de vedere al durității în care este subliniat că: ”acest atac reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului și o încălcare clară și a angajamentelor pe care Azerbaidjanul și le-a asumat în negocierile mediate de UE; se reamintește că atacul a avut loc în contextul unei crize umanitare majore în Nagorno-Karabakh, ca urmare a blocării de către Azerbaidjan a coridorului Lachin în ultimele nouă luni, fiind încălcate angajamentele asumate de Baku și ordinele obligatorii din punct de vedere juridic ale Curții Internaționale de Justiție”.
Trebuie menționat, în mod special și faptul că Parlamentul European reamintește Azerbaidjanului că utilizarea unor practici coercitive pentru a îndepărta o populație civilă dintr-un teritoriu poate constitui o crimă împotriva umanității și ar putea intra sub incidența Convenției ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
De asemenea, având în vedere că situația actuală echivalează cu o epurare etnică și sunt condamnate ferm amenințările și actele de violență comise de trupele azere împotriva populației din Nagorno-Karabakh, Parlamentul European solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să adopte sancțiuni specifice împotriva persoanelor din guvernul azer care se fac responsabile de multiplele încălcări ale acordului de încetare a focului și încălcări ale drepturilor omului în Nagorno-Karabakh, solicitând totodată investigarea abuzurilor comise de forțele azere care ar putea constitui crime de război.
În egală măsură, P.E. solicită protejarea proprietăților acelor membri ai comunității armene care au fost forțați să plece și solicită Azerbaidjanului să elibereze și să se angajeze la o amnistie amplă grațiind toți locuitorii din Nagorno-Karabakh, care au fost arestați din 19 septembrie 2023, inclusiv foștii oficiali din regiune și toți ceilalți care au fost arestați înainte și după 19 septembrie 2023.
Până la 6 octombrie a.c., din cauza acțiunilor militare ale Azerbaidjanului împotriva populației din Nagorno-Karabakh, sute de civili și-au pierdut viața sau au dispărut fără urmă. Mai bine de o sută de mii de refugiați, din nevoia de a se slava de la distrugere fizică, au fost forțați să-și părăsească locul de baștină, populat de armeni de-a lungul istoriei și să se adăpostească în Armenia, lăsându-și în urmă locuințele, toate bunurile, rămânând fără hrană și resurse minime pentru supraviețuire.
De facto, în fața întregii lumi civilizate are loc o catastrofă umanitară, care în termenii dreptului internațional poate fi definită ca epurare etnică și dislocare forțată.
În cadrul întâlnirilor pe care le-am avut în ultima vreme cu autoritățile române, dar și cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost mereu evocată îngrijorarea pentru soarta patrimoniului istoric, cultural și religios armean, care a ajuns acum sub controlul Azerbaidjanului. Fiind o țară cu principii religioase și spirirtuale profunde, România nu poate rămâne indiferentă față de soarta locuitorilor regiunii Nagorno-Karabakh – reprezentanți ai primului popor care a adoptat creștinismul ca religie de stat în anul 301, dar și al sutelor de monumente istorice ce se află pe teritoriul Nagorno-Karabakhului și care au fost construite cu secole în urmă. De altfel și în rezoluția adoptată pe 5 octombrie a.c., P.E. își exprimă profunda îngrijorare pentru conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric din Nagorno-Karabakh după exodul masiv al armenilor din Nagorno-Karabakh și îndeamnă Azerbaidjanul să se abțină de la distrugerea, neglijarea sau modificarea în continuare a originilor patrimoniului cultural, religios sau istoric din regiune.
Ne exprimăm speranța că și România va avea o reacție corespunzătoare în această chestiune prin pașii și acțiunile întreprinse pe arena internațională. La fel de importantă este și poziția României vizavi de acțiunile Azerbaidjanului, condamnat deja de mai multe state și instituții europene.
Înțelegem că în România există formatul unui parteneriat strategic cu Azerbaidjan și Turcia, dar și un format al cooperării energetice active cu aceste state. Totuși ar trebui înțeles și faptul că după epurările etnice săvârșite de Azerbaidjan în Nagorno-Karabakh, chestiunea păstrării acestui format nu este doar o problemă de moralitate.
În această privinţă, ar trebui menționată și o altă prevedere a rezoluției în care Parlamentul European: ”solicită reducerea dependenței UE de exporturile de gaze din Azerbaidjan; este profund îngrijorat de importul de gaz rusesc de către Azerbaidjan și de cota notabilă a Rusiei în producția și transportul de gaz azer pentru UE; îndeamnă Comisia să investigheze suspiciunile conform cărora Azerbaidjanul exportă efectiv gaze rusești în UE; solicită, în lumina recentei invazii a Nagorno-Kabarakhului săvârșite de Azerbaidjan, suspendarea Memorandumului de înțelegere privind Parteneriat strategic în domeniul energiei între Uniunea Europeană și Azerbaidjan”.
În acest context, trebuie subliniată declarația președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola: „Nu putem înlocui un partener nesigur cu altul, în sectorul energetic. Și continuăm să adoptam această poziție.
Totodată, rezoluția îl condamnă pe președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan pentru exploatarea conflictului armat din Nagorno-Karabah în vederea promovării unei agende imperialiste și pentru că a încurajat noi atacuri împotriva suveranității Armeniei și îndeamnă Turcia să adopte o abordare constructivă și responsabilă cu privire la integritatea teritorială a Armeniei și să promoveze pacea în regiune.
Referindu-mă la sprijinul României, aș dori să menționez că apreciem foarte mult ajutorul venit din partea Guvernului României și abordarea umanitară de care a dat mereu dovadă societatea românească. În prezent, Guvernul României a decis să aloce ajutor umanitar pe filiera Departamentului pentru Situații de Urgență, dar și al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), prin intermediul instituțiilor Crucii Roșii Internaționale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România, prin Jandarmeria Română, va semna textul declarației comune a Comandanţilor şi Directorilor Generali ai Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene.
Un avion al SUA s-a prăbușit în timpul unui exercițiu.
Milițiile rivale angajate în lupte aproape de Tripoli ar putea înceta focul în urma unui acord.
SUA sunt îngrijorate de decizia Rusiei de a furniza Siriei sisteme de rachete S-300, măsura fiind considerată a fi o "escaladare semnificativă" din partea Moscovei, potrivit lui John Bolton, consilier prezidenţial american pentru securitate naţională.
Zeci de biciclişti i-au adus sâmbătă un omagiu 'fotografului Unirii', Samoilă Mârza, reconstituind traseul parcurs de acesta, pe bicicletă, în ziua de 1 Decembrie 1918 din satul său natal, Galtiu, până la Alba Iulia.
Festivalul 'AeroNautic Show 2018 - Lacul Morii Bucureşti', ediţia a IX-a, care combină acrobaţiile aeriene cu cele nautice, va avea loc sâmbătă, începând cu ora 10,00, pe Lacul Morii din Capitală.
Mihai Fifor participă, vineri, la deschiderea simpozionului dedicat celebrării Marii Uniri şi a împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului.
Vă invităm pe data de 15 Septembrie să petreceți o zi în natură și să aflați mai multe despre domeniile aerian și nautic la deja tradiționalul festival AeroNautic Show ce are loc fiecare an în prima sâmbătă dupa începerea școlii.
Victimele atentatelor de la 11 septembrie 2001 au fost comemorate, marţi, la Baza Militară Deveselu, în cadrul unei ceremonii la care au participat ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm.
Libia este în stare de urgență după ce a început conflictul între cele două miliții rivale.
Avioanele de vânătoare Typhoon ale Forţele Regale Aeriene Britanice, aflate în la baza Mihai Kogălniceanu au interceptat două avioane de luptă ruseşti, care s-au apropiat de spaţiul aerian al NATO, deasupra Mării Negre.
Ziua Marinei Române este marcată anul acesta, în premieră, în şapte oraşe din ţară - Constanţa, Galaţi, Mangalia, Tulcea, Brăila, Bucureşti şi Cernavodă, manifestările încheindu-se miercuri, la Constanţa, cu cel mai mare spectacol naval al anului.
Pe 14 august, de Ziua Recunoştinţei, marinarii militari vor participa la ceremonia militară şi religioasă organizată în memoria eroilor militari la Monumentul Marinarilor de pe faleza din Constanţa.
Criza din Siria este subiectul unui summit care va avea loc între Turcia și Rusia.
Mii de marinari militari, zeci de nave și numeroase aparate de zbor sunt prezente la evenimentele organizate de Statul Major al Forțelor Navale pentru aniversarea Zilei Marinei Române.
Mii de marinari militari, zeci de nave și numeroase aparate de zbor vor fi la evenimentele organizate de Statul Major al Forțelor Navale pentru aniversarea Zilei Marinei Române.
Aeroportul Internaţional 'Ştefan cel Mare' Suceava găzduieşte sâmbătă cea de-a şaptea ediţie a spectacolului aviatic 'Suceava Air Show', organizat în colaborare cu Consiliul Judeţean (CJ).
Clip deopotrivă emoţionant cât şi spectaculos publicat de Ministerul Apărării de Ziua Imnului Naţional.
BIAS 2018 aduce pe cerul Capitalei peste o sută de aeronave. Sunt așteptați la eveniment aproximativ o sută de mii de oameni.
29 iulie, Ziua Imnului Național. Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită duminică, 29 iulie, în toate garnizoanele din țară, anunță MApN.
Cel mai mare show aerian din România - Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition are loc sâmbătă, 28 iulie 2018, pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa–„Aurel Vlaicu" și Romaero şi este organizat de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Aeroclubul României, Forțele Aeriene Române, ROMATSA, ROMAERO și Clubul Sportiv AIBO.
Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a transmis un mesaj cu prilejul sărbătoririi, în data de 20 iulie, a Zilei Aviaţiei Române.
România va participa la Jocurile Invictus ce se vor desfășura, între 20 și 27 octombrie 2018, în Australia, la Sydney, cu o echipă formată din 15 militari răniți ca urmare a participării la acțiuni militare.
În acest weekend are loc cel mai îndrăgit show aviatic de pe litoral, AEROMANIA.
Mai sunt doar două săptămâni până la cel mai mare show aerian - BIAS 2018.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi la Summitul Alianţei Nord-Atlantice, care va avea loc la Bruxelles.
Liderii statelor din NATO se reunesc miercuri şi joi, la Bruxelles, în cadrul unui nou summit, într-un moment tensionat în tabăra statelor occidentale, divizată de problema iraniană și de intenția administrației Trump de amări taxele vamale pentru țările UE.
Mircea Duşa, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, a subliniat beneficiul prezenţei forţelor armate SUA în România.
Mircea Dușa, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, a participat luni, 25 iunie, la Luxemburg, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe, în format comun al miniștrilor apărării şi de externe din statele membre ale UE.
Ziua Drapelului Național - 26 iunie. Ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, va participa marți, 26 iunie, începând cu ora 9.30, la ceremonia publică de înălțare a Drapelului Național al României.
Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
Un avion al Forțelor Aeriene Ucrainene a distrus un centru de comandă al unei companii rusești și o clădire care adăpostea personal militar al armatei ruse în teritoriul temporar ocupat al regiunii Herson. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe canalul de Telegram Soniashnyk, afiliat Forțelor Aeriene Ucrainene. Se menționează că lovitura a fost efectuată de un avion de vânătoare MiG-29, folosind două bombe franceze AASM HAMMER. Imaginile arată cum, în urma unor lovituri precise, clădirile situate aproape una de cealaltă au fost distruse.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
Cooperarea industrială în domeniul apărării aeriene europene a făcut un nou pas înainte odată cu semnarea unui acord strategic între compania norvegiană Kongsberg Aviation Maintenance Services și compania slovacă de apărare Letecke opravovne Trencín (LOTN).
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Până la jumătatea anului 2026, Franța intenționează să testeze un sistem de rachete de artilerie dezvoltat pe plan intern ca alternativă la HIMARS-ul american, o decizie menită să ofere o variantă de alegere aliaților aflați în căutarea unei capabilități europene de acest tip. La acest moment, Direcția Generală pentru Armament (DGA) din Franța este în faza identificării soluțiilor tehnice care vor permite ca primul foc demonstrativ să aibă loc peste un an.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv pentru o revizuire a regulilor care reglementează exporturile de echipamente militare pentru firmele americane din domeniul apărării.
„Pentru ruși, nu suntem ființe umane, ne luptăm într-o echipă sinucigașă și nu le pasă dacă murim”, a declarat Zhou Ziqiang, un soldat chinez în serviciul rus care luptă în Ucraina, potrivit The Times.
Suedia a oferit Armatei Cehe un nou contract de închiriere pentru avioanele de luptă Gripen. Noua propunere este mult mai avantajoasă decât precedentele condiții, respinse public de ministerul ceh al apărării.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Rachetele de croazieră Neptune au fost modernizate semnificativ, și dispun acum de o capacitate de lovire mult mai ridicată decât rachetele care au lovit nava Moskva acum trei ani.
Tancurile M1A2 Abrams SEPv3 recent achiziționate de Polonia au efectuat primele exerciții cu foc real, marcând o nouă etapă în procesul rapid de modernizare a forțelor terestre poloneze. Exercițiile, coordonate de personalul militar de la Centrul polonez de Instruire a Forțelor Terestre (CSWL) din Poznan și de Brigada 1 Blindată din Wesola, fac parte dintr-un program mai amplu de instruire lansat în urmă cu mai bine de trei ani. Aceste evenimente ridică, de asemenea, întrebări cu privire la sistemele de protecție ale flotei blindate a Poloniei în contextul amenințărilor moderne de pe câmpul de luptă.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat primul interogatoriu a doi cetățeni chinezi capturați în timp ce luptau pentru Rusia în Ucraina, a declarat SBU la 9 aprilie. Kievul a anunțat capturarea celor doi luptători chinezi care luptau pe teritoriul ucrainean la 8 aprilie. Potrivit unui document al serviciilor de informații analizat de Kyiv Independent, cel puțin 163 de cetățeni chinezi lupta de partea Rusiei pe frontul din Ucraina.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Un institut rus de cercetare a făcut, pe 8 aprilie 2025, o dezvăluire surprinzătoare: Armata rusă a recunoscut oficial că se confruntă cu o lipsă critică de armură reactivă explozivă, cunoscută în mod obișnuit că ERA, pentru tancurile sale. Conform unui studiu realizat de NII Stali, un important institut rus de cercetare axat pe tehnologii, tehnicienii militari ruşi au fost nevoiți să improvizeze, dezvoltând un nou tip de blindaj reactiv neexploziv, sau NERA, și sugerând chiar că echipajele tancurilor să umple golurile dintre plăcile de blindaj ERA existente cu nisip sau ciment.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de acțiune pentru consolidarea infrastructurii în domeniul inteligenței artificiale, pentru a face din Europa un lider global în domeniu.
India a aprobat achiziționarea a 26 de avioane de luptă Rafale din Franța pentru Marina Indiană, au declarat miercuri sursele Reuters.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
Polonia își adaptează radical postura defensivă în fața unei Rusii tot mai agresive. Pentru ca istoria să nu se mai repete, autoritățile de la Varșovia au început o amplă consolidare a puterii militare poloneze. Iar aici intră și achiziția de tancuri.
Războiul din Ucraina ne-a arătat de mai multe ori că în conflictele moderne dronele joacă un rol important, chiar dacă ele nu vor înlocui prea curând tehnica clasică. Un alt asemenea exemplu a avut loc în urmă cu câteva zile când ucrainenii au reușit să distrugă un bombardier strategic Tu-22, adânc în teritoriul Rusiei, care tocmai ce aterizase. Bombardierul a fost „vânat” și lovit de o dronă ucraineană.
Statele Uniunii Europene au aprobat în Consiliul de Miniștri impunerea de contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat chiar din Panama care este planul noii administrații americane: ”Vom recupera Canalul Panama de sub influența Chinei”.
Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că forțele ruse au lansat o nouă ofensivă în regiunile Sumî și Harkov.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au primit exact jumătate din minimul de sisteme Patriot pe care Kievul le-a cerut de la parteneri occidentali, dar se pare că există o problemă și mai mare. Intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești asupra orașelor ucrainene a evidențiat încă o dată nevoia critică de sisteme de apărare antirachetă pentru ucraineni.
