Kendall este un veteran al armatei SUA și un oficial american care a deținut diverse funcții în cadrul Departamentului Apărării și al Forțele Aeriene începând cu anii 1980, inclusiv unele în care a fost direct implicat în elaborarea cerințelor pentru ceea ce a devenit F-22.
Forțele Aeriene au ales proiectul YF-22 de la Lockheed drept câștigător al competiției Advanced Tactical Fighter (ATF), învingând compania Northrop şi proiectul acesteia YF-23, în 1991, chiar când Uniunea Sovietică se prăbușea. Cheltuielile militare ale SUA au scăzut considerabil după sfârșitul Războiului Rece, diverse programe militare importante fiind anulate său serios modificate.
Ca urmare a acestor decizii, nu de puţine ori s-au pus întrebări cu privire la soarta F-22, un program militar de zeci de miliar de de dolari.
„Scenariul pe care l-am folosit...pe baza cerințelor pentru a ne convinge, [și] pe secretarul [Apărării Dick] Cheney, că ar trebui să continuăm cu F-22 a fost Siria”, a declarat recent Frank Kendall în timpul unei conferinţe găzduită de Institutul Mitchell pentru Studii Aerospațiale al Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale din SUA.
„Imediat după Războiul Rece, ... [sirienii] au avut [una dintre] cele mai moderne ... apărări aeriene integrate la acea vreme”, a susţinut Kendall, potrivit revistei The War Zone.
În timpul anilor 1970 și 1980, armata siriană a fost înzestrată cu o gamă largă de sisteme de rachete sovietice cu rază scurtă, medie și lungă de acţiune. Acestea includeau tipuri de lansatoare fixe, precum SA-2 Guideline și SA-5 Gammon, modele autopropulsate precum SA-6 Gainful și SA-11 Gadfly și mai multe variante ale familiei Strela - sisteme portabile de apărare antiaeriană (MANPADS).
În cele din urmă, programul F-22 a fost în continuare redus în mod semnificativ, aparent din cauza costului său ridicat, iar Forțele Aeriene ale SUA au primit doar 187 de exemplare în cele din urmă, o decizie considerată astăzi ca fiind lipsită de viziune.
Este cu siguranță interesant de luat în considerare faptul că apărarea aeriană siriană a fost odată suficient de robusta pentru a reprezenta o ameninţare pentru Forțele Aeriene ale SUA şi pentru a conduce la dezvoltarea unui avion precum F-22, care rămâne până în acest moment cel mai performant avion de vânătoare din dotarea SUA.
Siria a fost de fapt primul loc unde F-22 Raptor a fost folosit în luptă, acest avion stealth lovind poziţii ale teroriștilor ISIS în 2014. Avioanele F-22 au fost utilizate mai ales datorită capacității lor de a trece neobservate se sistemele de rachete sol-aer siriene. F-22 au continuat să opereze în teatrul de operaţii din Siria timp de mai mulți ani după aceea, pentru a proteja forțele americane și partenerii lor locali de forțele siriene, precum și de aliații lor iranieni și aliații lor iranieni și ruși.
Precizarile facute de Kendall despre scenariul sirian și F-22 au venit ca răspuns la o întrebare despre viitoarele capacități de atac de tip stand-in.
„Depinde împotriva cui le foloseşti ... În mod clar, avem nevoie de această capacitate [împotriva] țintelor critice. Aceasta poate fi realizată în diferite moduri. O puteți face cu arme stand-off, până la un punct, dar există un cost asociat cu aceasta”, a explicat Kendall, după care a povestit despre legătura dintre apărarea aeriană siriană şi programul F-22.
Forțele Aeriene ale SUA se află în prezent în proces de achiziționare a unei noi rachete dedicate Stand-in Attack Weapon (SiAW) pentru a „oferi o capacitate de a lovi ținte care se relochează rapid și care creează o situație de Anti-Acces/Area Denial (A2/AD)”, conform cererii de buget pentru anul fiscal 2025.
Aceste „ținte includ lansatoare de rachete balistice, lansatoare de rachete de croazieră și anti-navă, sisteme antisatelit și sisteme integrate de apărare aeriană”. Northrop Grumman conduce dezvoltarea SiAW, care este un derivat al AGM- 88G Advanced Anti-Radiation Guided Missile-Extended Range (AARGM-ER). AARGM-ER, un program coordonat de Marina SUA, este destinat în primul rând să facă breşe în apărarea aeriană inamică. Avionul F-35A Joint Strike Fighter este așteptat să fie prima platformă înarmată cu SiAW.
Sistemul SiAW (Sensing and Targeting System for Advanced Weapons) de pe F-35A nu este un sistem separat, ci mai degrabă o îmbunătățire a capacităților existente ale aeronavei.
Acesta nu funcționează independent, ci se integrează cu senzorii și sistemele de procesare a datelor deja prezente pe F-35A pentru a optimiza detectarea țintelor și utilizarea armelor ghidate de precizie.
În esență, SiAW permite aeronavei să utilizeze mai eficient datele colectate de senzori (radar, senzori electro-optici etc.) pentru a selecta și ghida arme avansate, îmbunătățind precizia și eficiența atacurilor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania a participat săptămâna trecută, la invitația Hanwha Aerospace, la expoziția militară Adex 2025, una din cele mai mari expoziții de tehnică din Asia. Vestea bună e că și România a avut un stand la Adex, unde au fost prezente peste 35 de țări și 600 de companii.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
În cadrul unei întrevederi cu media românească, care a avut loc la Seul, Coreea de Sud, Peter Bae, CEO Hanwha Aerospace Romania, a discutat despre proiectele actuale și de viitor ale companiei, inclusiv în ceea ce privește cooperarea industrială. Atât în programul în derulare de achiziție a obuzierelor K9 Thunder, cât și în posibilul contract al mașinilor de luptă ale infanteriei Redback. Iar Hanwha își dorește în România un centru de excelență pentru a produce și pentru alte state din regiune.
Eurenco și PGZ vor colabora pentru producția încărcăturilor propulsive modulare pentru muniţie de 155 mm - cartuşe de pulbere folosite pentru a propulsa proiectile de artilerie.
O veste bună pentru Armata României: Producția obuzierelor autopropulsate K9 Thunder de 155 mm și a vehiculelor de realimentare cu muniție K10 a început. E vorba mai exact de o primă fază, etapa incipientă de sudare a primelor componente. DefenseRomania oferă detalii cu privire la acest program de înzestrare.
Compania Hanwha Aerospace, gigantul coreean din domeniul apărării, a confirmat că România reprezintă un pilon esențial în strategia sa de cooperare industrială la nivel european. Iar în acest sens mașinile de luptă Redback (n.r. - în traducere numele păianjenului văduva neagră), ar putea oferi o nouă dimensiune cooperării industriale dintre Coreea și România, Hanwha fiind deja prezentă aici prin obuzierele K9 Thunder, care de altfel oferă numeroase comunalități cu mașinile de luptă Redback.
Generalii americani se declară exasperați din cauza birocrației și a drepturilor de proprietate intelectuală pe care le impun unele companii producătoare de armament. Soluția propusă de U.S. Army Materiel Command: dacă nu putem cumpăra o piesă, atunci o facem noi.
Războiul din Ucraina ne-a arătat în cei aproape 4 ani un teatru în care părțile beligerante luptă cu un mixt de tehnică convențională clasică, precum sisteme de artilerie și tancuri, precum și cu tehnologii emergente, cum sunt dronele. Acest aspect și înzestrarea României cu sisteme de artilerie de ultimă generație au fost subiecte ale emisiunii Agenda Globală, realizată la Radio România de Radu Dobrițoiu.
Cel care trage mai departe are un avantaj în luptă. Este o veche lecție de război care rămâne valabilă și în prezent, cu mențiunea că, astăzi, proiectilul are șanse mai mici de supraviețuire decât în trecut.
Forțele ucrainene au ridicat cortina de pe o inovație militară uimitoare, transformând o aeronavă civilă banală, cu un singur loc, într-o dronă-bombardier strategică capabilă să lovească adânc, la 900 de kilometri în interiorul teritoriului rusesc.
Corespondeță din Coreea: DefenseRomania participă în aceste zile, la invitația Hanwha Aerospace, la ADEX 2025, una din cele mai mari expoziții militare din Asia.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.
România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.
O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.
Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.
Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Programul ORKA, cea mai mare achiziție navală din istoria recentă a Poloniei, se apropie de deznodământ, transformând Marea Baltică într-un epicentru al manevrelor diplomatice și industriale. Cu un singur submarin învechit, moștenit din era sovietică (clasa Kilo, ORP Orzel), Marina Poloneză este într-o cursă contra-cronometru pentru a-și asigura capacitatea de descurajare, iar Guvernul Tusk a impus o dată-limită clară: selectarea "partenerului final" până la sfârșitul anului 2025.
În fața unei lumi tot mai instabile, unde amenințările hipersonice rusești, precum Kh-47M2 „Kinzhal” (Pumnalul), au redefinit vulnerabilitatea spațiului aerian, industria de apărare a Statelor Unite dă un răspuns ferm.
În mijlocul unei dezbateri politice intense privind furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, un parteneriat tehnologic discret între Japonia și Europa adaugă o nouă variabilă, extrem de sensibilă, pe tabla de șah a politicii de apărare internaționale.
SAFE, sau Security Action for Europe (Acțiunea de Securitate pentru Europa), este un nou instrument financiar al Comisiei Europene pentru achiziții comune între statele membre. Proiectele comune, între cel puțin două state, trebuie depuse până la finalul lunii noiembrie. Există însă un program aflat în derulare care se pliază perfect pe SAFE și care ar putea fi o gură de oxigen pentru industria de apărare din România: E vorba de transportoarele blindate Piranha 5, produse aici la Uzina Mecanică București, unde în ultimii ani au existat cel puțin două interese majore din partea unor state europene pentru a achiziționa Piranha 5 „made in Romania”, dar de fiecare dată negocierile nu s-au concretizat din cauza lipsei de cadru legislativ în România. A treia oară poate fi cu noroc.
În plin război hibrid și al dronelor care testează estul Europei, dar și în contextul unei reorientări strategice a SUA către Indo-Pacific, o veste reconfigurează ecuația de securitate: drona americană Artemis ALM-20, dezvoltată în cooperare cu un partener ucrainean, intră în producția de serie. Nu vorbim doar despre un nou sistem de armament, ci despre rezultatul clar al modului în care lecțiile dure ale câmpului de luptă din Ucraina remodelează rapid doctrina de apărare a Statelor Unite și a aliaților săi.
Deși programul SAFE e dedicat consolidării industriei europene de apărare prin programe de achiziții în comun, obiectivul, așa cum spune numele programului, sunt revitalizarea industriilor locale. Așadar, ce putem produce în țară cu transfer de tehnologie al unor parteneri e obligatoriu să fie produs aici. Ce nu se poate produce sub nicio formă și nu există expertiză, poate fi achiziționat prin aceste parteneriate comune cu industria de apărare europeană. În rest există cazuri în care achizițiile naționale pot fi mai avantajoase pentru industria de apărare. Să le luăm așadar pe rând.
Un proiectil de artilerie ghidat, capabil să lovească ţinte aflate la 120 de kilometri în medii în care semnalul GPS nu este disponibil, a fost testat cu succes la poligonul U.S. Army Yuma Proving Ground din Arizona, anunţă producătorul american. E vorba despre proiectilul Long Range Maneuvering Projectile (LRMP), de calibrul 155 mm.
Cooperarea dintre Rusia și Belarus în domeniul apărării este unul dintre factorii cheie ai stabilității regionale. Acest lucru a fost declarat miercuri de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, la o ședință a Consiliului comun al Ministerelor Apărării din Republica Belarus și Federația Rusă.
Boeing anunță un contract gigant de 2,7 miliarde de dolari pentru producerea componentelor de ghidaj ale rachetelor interceptoare Patriot PAC-3, pe fondul cererii crescute.
Nava turcă TCG Akhisar, numită popular și „corvetă ușoară”, va fi prima navă nouă pe care România o achiziționează în ultimii 35 de ani. Însă achiziția ar putea fi doar începutul unui proces mult mai amplu de colaborare în domeniul marinei militare, căci companiile turce producătoare sunt dispuse să vină în țară pentru a continua producția, lucru confirmat pentru DefenseRomania de Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Sistemul Energetic Național (SEN) – sistem generator de securitate națională. SEN reprezintă coloana vertebrală a funcționării industriei și economiei naționale, asigurând alimentarea cu energie electrică a populației și a instituțiilor statului. Prin funcționarea sa continuă, stabilă și eficientă, SEN devine un element strategic de securitate energetică și implicit de securitate națională.
