Serviciul militar olandez de informații și securitate (MIVD) a emis un avertisment dur cu privire la operațiunile cibernetice rusești desfășurate de unitatea 29155 a Direcției Principale ruse de Informații (GRU). Aceste operațiuni, executate de hackeri din serviciile de informații militare rusești, vizează colectarea de informații privind sprijinul occidental pentru Ucraina și perturbarea infrastructurii critice.

Băncile, companiile aeriene, căile ferate, companiile de telecomunicații, posturile de televiziune și radio și supermarketurile se confruntă cu întreruperi masive de tehnologie în întreaga lume.

Țările NATO se confruntă cu un risc crescut de atacuri cibernetice din partea națiunilor care se opun alianței internaționale, conform unei cercetări realizate de Mandiant. Firma de securitate cibernetică a declarat că conflictele globale au determinat grupuri de atacatori cibernetici sponsorizate de state să își intensifice eforturile în domenii precum spionajul, dezinformarea și sabotajul la scară largă.

Franța intenționează să construiască cel mai puternic supercomputer clasificat din Europa pentru a prelua conducerea în inteligența artificială (artificial intelligence – AI) destinată scopurilor de apărare, a anunțat ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, la expoziția de apărare Eurosatory de la Paris, potrivit Defense News (18 iunie).

Orbitele satelitare din jurul Pământului au devenit foarte aglomerate, iar conștientizarea traiectoriilor anormale ale sateliților a început să depășească capacitatea echipelor umane de analiză.

Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară. 

Perturbarea sistemelor de navigație nu este un fenomen nou și a devenit tot mai evident începând cu 2022.  Avioanele de linie se confruntă cu bruierea semnalelor GPS de mai bine de 15 ani.

Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.

Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.

Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.

Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.

Armata SUA trebuie să se adapteze, a declarat șeful Statului Major al U.S. Army, generalul Randy George, într-un discurs în care a făcut referire la cum va arăta viitorul câmp de luptă în care dronele, senzorii și sateliții vor urmări fiecare mișcare pe care militarii o fac. Printre cele mai importante obiective ale generalului Randy George se numără reformarea posturilor de comandă. În viziunea acestuia centrele de comandă complexe trebuie transformate acum în mici centre mobile pentru a fi cu uşurinţă realocate şi pentru a nu fi ţintele uşoare pentru rachetele inamice. 

Washingtonul a acuzat șapte hackeri chinezi de conspirație și fraudă cibernetică, ca parte a unei operațiuni cibernetice de 14 ani, condusă de la Beijing.

Rusia și-a intensificat semnificativ activitățile care perturbă sau chiar blochează comunicațiile prin satelit în regiunea Baltică. În ultimele zile, Polonia și statele baltice au fost victimele celui mai lung bruiaj din istorie. 

Federația Rusă a atacat electronic un avion al Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) în care se afla secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps.

Camera Reprezentanților a SUA a adoptat miercuri în majoritate covârșitoare un proiect de lege care obligă compania chineză ByteDance, care deține TikTok, să își vândă platforma în aproximativ șase luni sau se va confruntă cu o interdicție.

În cazarma "Adem Jashari" din Priștina, în fostul Centru de Studii Universitare al Forței de Securitate din Kosovo (FSK), s-a inaugurat, pe 12 martie, Centrul de Formare de Stat pentru Securitate Cibernetică.

La sfârșitul lunii ianuarie, hackerii ucraineni din cadrul grupului ''Cyber Resistance'' au transmis către analiştii OSINT ai InformNapalm un nou lot de informații obținute în timpul spargerii mai multor e-mailuri care conțineau documente ale Centrului rus pentru Tehnologii Speciale. Aceste informații dezvăluie noi detalii despre procesul de achiziție de componente străine pentru producția de arme și echipamente de către ruși în scopul eludării sancțiunilor occidentale.

Grupul de hackeri Head Mare a publicat pe reţele de socializare mai multe documente pe care le-ar fi sustras din baza de date a ONG-ului rusesc High-Precision Systems and Technologies. Toate aceste documente au fost publicate pe pagina oficială de Twitter a grupului de hackeri Head Mare.

Invazia rusă în Ucraina a dus, de asemenea, la primul război cibernetic din istorie. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale Forumului internațional de reziliență cibernetică de la Kiev, care a avut loc la 7-8 februarie în capitala ucraineană și a reunit reprezentanți ai agențiilor de securitate cibernetică din Ucraina, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește sistemele de apărare pentru rețelele lor digitale. Sesiunile au scos la iveală o concluzie importantă: Kremlinul își exploatează relația cu China pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva Ucrainei.

Irlanda ar putea fi veriga slabă în securitatea Europei. Statul neutru prezintă un risc de securitate pentru securitatea Marii Britanii și a Europei, avertizează ONG-ul britanic Policy Exchange.

Omul de afaceri american Elon Musk a negat informațiile venite din partea armatei ucrainene potrivit cărora compania sa SpaceX ar fi furnizat Rusiei terminale de acces la internet prin sateliții Starlink. Într-un mesaj postat pe platforma X în seara zilei de joi, 11 februarie, Elon Musk a numit astfel de informații „știri false”.

Uniunea Europeană și-a exprimat temerile cu privire la posibile represalii și atacuri cibernetice din partea Moscovei după confiscarea activelor rusești, potrivit surselor Politico.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat, marţi, că s-a confirmat atacul cibernetic de la Camera Deputaţilor, relatează Agerpres.

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat despre breşa de securitate produsă de la Camera Deputaţilor, iar în acest moment experţii colaborează cu alte autorităţi în domeniul cyber la investigarea incidentului, a precizat, marţi, pentru Agerpres, Mihai Rotariu, coordonatorul Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media al DNSC.

În timp ce Departamentul american al Apărării (DoD) elaborează o strategie pentru utilizarea in mod responsabil și etic a inteligenței artificiale și a sistemelor autonome, un oficial militar de rang înalt a confirmat că Pentagonul dorește să consolideze cooperarea la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea militară a acestor tehnologii și ar putea convoca în următoarele luni zeci de țări în vederea realizării acestui obiectiv. 

De la sfârșitul anilor 1990, pe măsură ce rețelele tradiționale de telecomunicații au început să evolueze în internetul modern de astăzi, SUA au urmărit o agendă de interconectare globală nerestricționată. Politica a promovat afacerile americane și inovația, a sprijinit libera exprimare, drepturile omului și proliferarea valorilor democratice.

Nu mai e niciun secret că Turcia are nevoie de avioane noi pentru a-și moderniza flota îmbătrânită de F-16 Fighting Falcon, o problemă care a degenerat după excluderea Turciei din programul F-35 Lightning II, ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționa sisteme antiaeriene ruse de tip S-400.

Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.

SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.

În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.

Un număr important de documente interne ale gigantului rus de apărare, Rostec, a fost publicat pe internet de grupul de hackeri „Black Mirror”, dezvăluind contracte de miliarde de dolari pentru exportul de avioane de luptă Sukhoi de ultimă generație. Printre clienții-cheie se numără Iranul, Algeria și, cel mai surprinzător, Etiopia, care ar urma să achiziționeze șase avioane de vânătoare multi-rol Su-35. 

Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.

Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în seara zilei de 09.10.2025, un avion de vânătoare-interceptare de tip MiG-31 s-a prăbușit în districtul Chaplyginsky din regiunea Lipețk din vestul țării, în timpul unui zbor de antrenament.  

Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.

Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.

Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.

NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.

Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.

Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.

Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.

Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.

Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.

Consiliului de Stat al Chinei a lansat recent o nouă Cartă Albă intitulată „Liniile directoare ale PCC pentru guvernarea Xinjiangului în noua eră: practică și realizări”. Documentul, lansat în contextul vizitei Secretarului General Xi Jinping în regiune pentru a celebra 70 de ani de la înființarea acesteia sub RPC, este o justificare triumfalistă a politicilor PCC și o respingere fermă a îngrijorărilor internaționale privind drepturile omului.

Coreea de nord se transformă în depozitul de armament al Moscovei, confirmă și serviciile ucrainene de informații externe. În vară, Direcția de informații a Armatei ucrainene estima că 40% din muniția rușilor vine din Coreea de Nord.

Gruparea de hackeri „Black Mirror” a reușit o lovitură spectaculoasă, expunând publicului nu doar schițele și detaliile de producție ale sistemului rusesc de război electronic (REB) 1РЛ257 „Krasukha-4”, dar și documente financiare confidențiale. Este o breșă de securitate majoră pentru Moscova, care ridică serioase semne de întrebare asupra capacității sale de a-și proteja cele mai valoroase secrete militare.

În zilele noastre, când incertitudinea geopolitică reconfigurează prioritățile de apărare, anunțul făcut de Dassault Aviation pe 7 octombrie a reverberat cu o semnificație aparte: producția celui de-al 300-lea avion de vânătoare Rafale. Acest eveniment nu este doar o bornă industrială, ci simbolul tangibil al triumfului unei viziuni franceze care a pariat pe autonomia tehnologică, transformând un program criticat inițial într-un succes comercial răsunător. 

Comisia pentru buget a Parlamentului german a aprobat achiziţionarea a 20 de avioane Eurofighter. 

Epuizarea constantă a stocurilor masive de armament ale Rusiei nu mai este o ipoteză, ci o realitate demonstrată de imagini din satelit. Un nou studiu realizat de cercetătorul OSINT (Open Source Intelligence) Jompy, publicat pe X, face lumina in ceea ce priveste capacitățile Moscovei de a susține războiul de agresiune din Ucraina. 

De unde ar fi putut porni în Republica Moldova un semnal de redresare din punct de vedere militar? Dacă nu chiar de la un Ministru al Apărării care recunoaște, franc, că Armata Națională a fost „prost gestionată, neglijată și subfinanțată” timp de decenii, ajungând să fie cea mai mică din Europa. Sau poate chiar de la o realitate sfâșietoare, descrisă cu brutalitate: agresiunea militară a Rusiei în Ucraina nu este un simplu conflict regional, ci o sursă permanentă și gravă de amenințări la adresa securității Republicii Moldova.

Armata israeliană a anunţat joi că a început pregătirile şi stabileşte un protocol de luptă pentru a se retrage "în curând" din Fâşia Gaza pe linia convenită, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres și EFE.

După trei zile de negocieri indirecte tensionate, mediate de Qatar, Egipt, Turcia și SUA, președintele american Donald Trump a făcut miercuri noapte (ora Americii) un anunț care cutremură Orientul Mijlociu: Israelul și Hamas au "semnat ambele" prima fază a unui plan de pace pentru Fâșia Gaza.

Televiziunea de stat rusă, unul dintre canalele cele mai importante de propagandă a Kremlinului, amenință că dacă Trump furnizează rachete Tomahawk Ucrainei, Rusia ar putea ataca Polonia.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, efectuează o vizită bilaterală în Statele Unite ale Americii, în cadrul unei serii de consultări politico-diplomatice la nivel înalt.

Vizita marchează un nou pas în întărirea relațiilor strategice dintre România și SUA, într-un context geopolitic complex, în care securitatea și cooperarea economică sunt priorități comune ale ambelor state.

Asemenea multor state din regiune, Bulgaria trece printr-un program de modernizare a aviației militare. Dacă România a ales avioane de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II, bulgarii au optat pentru avioane noi F-16 Fighting Falcon, în cea mai modernă versiune a F-ului american - Block 70 Viper. Dar se pare că primul F-16 livrat în primăvara acestui an e încă ținut la sol din cauza unor probleme tehnice, iar vecinii noștri de la sud de Dunăre acuză că avionul a fost livrat cu defecțiuni.