La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care 26 aprilie a fost desemnată ca Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei).
Un studiu recent efectuat de un centru sociologic din Rusia arată că majoritatea cetățenilor Federației Ruse îl apreciază pozitiv pe Iosif Stalin, fostul conducător al URSS-ului, decedat în 1953.
Parlamentul italian a discutat luni o moţiune în vederea recunoaşterii masacrelor comise de Imperiul Otoman împotriva armenilor în 1915-1916 drept genocid, termen respins ferm de turci. În consecință, Turcia care l-a convocat pe ambasadorul italian la Ankara.
Misiune specială la care au participat Forțele Aeriene Române.
În 1941, agitatorii sovietici au răspândit zvonul că se deschide frontiera. Era de fapt o capcană, un test de loialitate față de Uniunea Sovietică. Un test pe care românii nu l-au trecut. Astfel, o coloană de aproape trei mii de bucovineni îmbrăcați în alb, cu preoți în față, cu icoane și steaguri a pornit spre graniță. La doi kilometri de frontieră îi așteptau mitralierele NKVD.
Tribunalul Districtual din Vilnius a anunțat, miercuri, verdictul în cazul evenimentelor din 13 ianuarie 1991, fostul ministru sovietic al apărării Dmitri Iazov şi fostul ofițer KGB Mihail Golovatov fiind condamnaţi în absenţă la 10, respectiv 12 ani de închisoare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii - scrie portalul lituanian DELFI, citat de Rador.
Mii de estoni au aprins luni lumânări în memoria victimelor deportărilor sovietice în masă spre Siberia, în 1949, în care mulţi şi-au găsit sfârşitul.
Fostul spion israelian Rafi Eitan, şeful comandoului care l-a răpit în Argentina în 1960 pe Adolf Eichmann, unul dintre principalii responsabili de "soluţia finală", a decedat sâmbătă la vârsta de 92 de ani în Israel.
Mâine, 5 februarie, generalul-maior (rtr.) Ion Dobran împlinește 100 de ani.
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, au participat astăzi, 18 ianuarie, la ceremonia dedicată sărbătoririi împlinirii vârstei de 100 de ani de către contraamiralul în retragere Mircea Caragea.
Pe 22 decembrie 1989 dictatorul Nicolae Ceaușescu, și soția sa Elena Ceaușescu, plecau de pe sediul Comitetului Central, cu puțin timp înainte să fie ajunși de revoluționarii care au invadat sediul clădiri ce reprezenta puterea regimului comunist.
La Comrat, Găgăuzia, a avut loc recent o conferință cel puțini controversată cu tema: „100 de ani de la ocupația românească a Basarabiei”. La ”eveniment” au participat istorici găgăuzi de orientare filo-rusă.
Prof. dr. Octavian Buda, titularul catedrei de Istoria Medicinei din cadrul UMF „Carol Davila”, a vorbit despre utilizarea armelor chimice în Primul Război Mondial, pentru prima oară în istoria omenirii.
Prof. dr. Octavian Buda, titularul catedrei de Istoria Medicinei din cadrul UMF „Carol Davila”, a vorbit despre condițiile de pe câmpul de luptă din timpul Celui de-al doilea Război Mondial.
O urnă cu pământ din câmpurile de luptă şi cimitirele eroilor din Primul Război Mondial, din România, Cadrilater, Basarabia şi Bucovina de Nord, a fost depusă sâmbătă, în cadrul unei ceremonii militare şi religioase, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Iniţiativa a aparținut Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor "Regina Maria" .
11 noiembrie reprezintă o dată cu semnificaţii profunde şi speranţa unei păci definitive, spune ministrul Culturii, George Ivaşcu, în mesajul transmis cu ocazia Centenarului Armistiţiului Primului Război Mondial, în care subliniază importanţa acestei zile, care a marcat sfârşitul războiului, dar şi o perioadă de schimbări profunde la nivelul hărţii Europei, printre care şi realizarea la 1 Decembrie 1918 a Marii Uniri.
Marele Război, așa cum a fost numit inițial Primul Război Mondial, a fost primul război purtat la scară industrială pe care omenirea l-a cunoscut.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
25 octombrie reprezintă ziua Armatei române și, totodată, ziua Regelui Mihai, cel care a trecut pragul acestei lumi pe 5 decembrie 2017 și care azi ar fi împlinit 97 de ani.
În octombrie 1914, la puțin timp după începerea Primului Război Mondial, Imperiul Țarist se găsea în situația dificilă de a rămâne izolat, comunicația Rusiei cu Occidentul și SUA fiind complet întreruptă după închiderea Dardanelelor.
Preşedintele chilian Salvador Allende a fost răsturnat de la putere şi asasinat în urma unei lovituri de stat a armatei, sub conducerea generalului Augusto Pinochet.
Deciziile politice eronate și lacomele aspirații teritoriale ale marilor puteri care au eșuat în lanț să prevadă uriașa catastrofă ce avea să vină au reprezentat cauzele principale ale Primului Război Mondial. Iar imperii au plătit prețul suprem.
Generalul (rtr.) Constantin Mihalcea, erou al Armatei Române, a murit la vârsta de 104 ani. Eroul Constantin Mihalcea a fost ultimul Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul".
Pe 28 august 1916, acum exact 102 ani, Armata Română trecea Carpații și trăgea primele gloanțe în Primul Război Mondial.
Luni, 27 august, la ora 9.00, în toate unitățile militare ale Armatei României vor fi organizate ceremonii de comemorare a mareșalului Constantin Prezan, la împlinirea a 75 de ani de la trecerea la cele veșnice.
Mărturiile lui Victor Suvorov, ”spionul condamnat la moarte”, controversate și criticate de istorici, susțin că Stalin ar fi intenționat primul să-și atace aliatul, Hitler. La fel de importante sunt, pentru noi, datele care arată ce s-ar fi întâmplat cu România, când plănuiau rușii să intre în război și unde voiau să atace, desigur, în viziunea lui Suvorov.
Puține evenimente au stârnit o asemenea controversă în istoria României precum cele petrecute la 23 August 1944.
Pactul Ribbentrop-Molotov, de la semnarea căruia se împlinesc joi 79 de ani, a marcat o pagină întunecată în Europa şi a afectat inclusiv istoria românilor, subliniază ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, într-o postare pe Facebook, citată de portalul Deschide.md.
Visul 'socialismului cu faţă umană' a intrat în istorie odată ce 'Primăvara de la Praga' a fost zdrobită de trupele Pactului de la Varşovia în urmă cu exact o jumătate de secol. Cehii şi slovacii, în prezent membrii în NATO, rememorează acum acest capitol trist şi violent din istoria lor, consemnează luni într-un comentariu agenţia EFE.
Istoricul Alin Ciupală explică de ce România s-a îndreptat, la sfârşitul secolului XIX, spre o alianţă cu Germania şi care a fost contextul în care s-a semnat acest tratat, în perioada în care se puneau bazele formării Antantei.
