Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Situația României, dacă Stalin îl ataca primul pe Hitler. Spion rus, mărturisiri
Istorie
Data actualizării:
Data publicării:
Mărturiile lui Victor Suvorov, ”spionul condamnat la moarte”, controversate și criticate de istorici, susțin că Stalin ar fi intenționat primul să-și atace aliatul, Hitler. La fel de importante sunt, pentru noi, datele care arată ce s-ar fi întâmplat cu România, când plănuiau rușii să intre în război și unde voiau să atace, desigur, în viziunea lui Suvorov.
EXCLUSIV

În cartea sa, ”Spărăgtorul de gheață”, Victor Suvorov aduce argumente potrivit cărora Stalin a pregătit încă din 1936 ocuparea țărilor din vestul Europei, mizând pe un conflict între nemți și forțele anglo-franceze.

Hitler a fost considerat de Stalin drept ”Spărgătorul de gheață” al Revoluției, în ideea că va porni o confruntare militară în lumea capitalistă. Slăbite de război, acestea vor fi o pradă ușoară pentru Armata Roșie, care va ”elibera” proletariatul din țările occidentale.

Suvorov, un fost spion sovietic, fiul unui militar care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, susține că a aflat secrete despre deciziile lui Stalin. El s-a hotărât să fugă în Occident, pentru a spune adevărul. Sortit să poarte pentru toată viața eticheta de trădător și să nu-și mai vadă rudele sau prietenii, fostul ofițer GRU, Vladimir Rezun, își ia pseudonimul Victor Suvorov și scrie mai multe cărți, bazate pe documente de arhivă, dar și pe informații din interiorul sistemului.

Când începe cu adevărat al doilea război mondial

În dimineața zilei de 1 septembrie 1939, când Hitler atacă Polonia, nu se știa care va fi reacția Franței și Angliei. În aceeași zi, deputații din Sovietul Suprem se reunesc la Moscova, introducând serviciul militar obligatoriu și alte măsuri pentru consolidarea industriei de război. Convocarea Sovietului Suprem se face cu 7-10 zile înainte, întrucât delegații vin din cele mai îndepărtate colțuri ale URSS. Cum se explică acest paradox?

În data de 19 august 1939, a avut loc o ședință a Biroului Politic, în care Stalin pune problema atragerii Germaniei în război, în vreme ce URSS urma să rămână neutră, susține Suvorov. Războiul trebuie continuat cât mai mult, pentru a epuiza părțile în conflict, a spus Stalin. Protocolul ședinței a fost publicat de agenția franceză Havas, ceea ce îl face pe Suvorov să presupună o scurgere de informații de la nivelul unor oficiali cu rang înalt din partid sau din Armată, speriați de planurile lui Stalin.

Nimic nu se schimbă, însă. Pe 23 august, patru zile mai târziu, este semnat Pactul Ribbentrop- Molotov. Odată semnat pactul, Hitler speră că nu va ajunge să lupte pe două fronturi și își ia riscul de a ataca Polonia. Iar Stalin este citat, inclusiv de istorici ruși, că ar fi spus după semnarea pactului: ”L-am înșelat pe Hitler!”. Stalin știa că a câștigat războiul mondial chiar înainte ca Hitler să atace Polonia. De aceea, data la care a pornit cu adevărat conflagrația mondială ar putea fi 23 august, când se semnează pactul, sau mai degrabă 19 august 1939, când Biroul Politic aprobă planul lui Stalin, scrie Suvorov.

(w670)

”Linia Maginot” a Rusiei, dezafectată în prag de război

Împărțirea Poloniei între Germania și Rusia nu avea sens, dacă ambele țări doreau să-și consolideze apărarea. Polonia era un teritoriu tampon, care îngreuna agresiunile din ambele părți. Rușii au justificat pactul spunând că granița s-a mutat cu câteva sute de kilometri mai la vest, după ocuparea Poloniei. Dar și Germania și-a scurtat căile de comunicațiii pentru a ataca Rusia, cu 350 de kilometri.

Ce se întâmplă după declanșarea războiului între Aliați și forțele Axei este și mai surprizător. URSS abandonează Linia Stalin, un fel de Linie Maginot, de la Blatica la Marea Neagră. Construită cu sacrificii enorme până în 1938, aceasta este dezafectată, în vreme ce Linia Molotov, proiectată după expansiunea teritorială din 1939, nu este fortificată. În schimb, în Belarus și Ucraina de Vest se dezvoltă șosele și linii de cale ferată, se deminează podurile și se masează trupe la graniță.

În cazul unui război de apărare, trupele sunt amplasate în adâncime, folosindu-se avantajul terenului (dealuri, cursuri de apă, fortificații naturale). Prin aceste măsuri, luate de generalii Merețkov, Jukov și Beria, URSS devenea vulenrabilă în cazul unui atac prin surprindere al nemților. Acesta s-a și produs, în 22 iunie, 1941.

De ce nu au fost sancționați cei trei generali, ba, dimpotrivă, au fost avansați, se întreabă Suvorov? Pentru că acesta era planul: URSS se pregătea de atac, nu de apărare.

Armata Roșie, pregătită să atace prima

În 1936, Hitler avea 4000 de militari în trupele de desant. Încă din 1930, URSS putea mobiliza 1 milion de soldați pentru acțiuni de desant. Acestea nu au sens decât într-o invazie, nu pentru apărare. Peste 30.000 de persoane din URSS studiau planorismul. Uzinele de armament construiau planoare pentru desant. Această strategie are sens doar dacă sunt atacate la sol avioanele adversarului, care ar putea pune în pericol planoarele de desant. Deci, are sens pentru cel care dă primul lovitura, scrie Suvorov.

Rușii au mobilizat, după ocuparea Basarabiei, o flotilă la Gurile Dunării, cu 70 de vase. Acestea nu puteau fi apărate, în condițiile unui mal deschis, cum era cel din apropierea Chiliei. Singura explicație: Flotila Dunării ar fi putut interveni, în cursul unui atac general, la luptele de pe cursul superior al fluviului. Navele puteau urca până în inima Germaniei.

Înzestrarea trupelor sovietice dovedește caracterul ofensiv al planurilor lui Stalin. Hitler a intrat în război cu 3.195 de tancuri. Doar uzina de locomotive din Harkov producea jumătate din acest număr, într-un an, scrie fostul spion. Iar modelul care a intrat în producție de masă, în toate uzinele, era unul de mare viteză, cu motor diesel,  care putea să-și schimbe șenilele cu roți obișnuite. Un astfel de vehicul nu este util decât la vest de granița sovietică, pe drumurile din Europa și mai ales pe autostrăzile din Germania. Toată producția de armament, remarcă Suvorov, era de tip ofensiv, nu defensiv.

(w670)

Principala lovitură, condusă de Jukov împotriva României

Concentrarea de forțe militare realizată de Stalin depășește tot ce s-a cunoscut în istorie. Între 1939 și 1941, Stalin pregătește trei eșaloane strategice, mobilizând inclusiv forțele din Extremul Orient.

Primul eșalon strategic se îndrepta împotriva României, pentru a tăia rezervele de petrol ale nemților, arată Suvorov. Eșalonul din linia a doua era pregătit pentru contralovitura germană, care ar fi venit cu siguranță, pentru că nemții nu puteau funcționa fără petrolul românesc.

Armata a 9-a, cea mai mare din lume la acel moment, trebuia să atace, prin Basarabia,  capitala și câmpurile petroliere de la Ploiești. Armata a 16-a, din al doilea eșalon, urma să atace Ungaria, din Ucraina.

Decizia de ataca fusese luată, irevocabil, în februarie 1941, când s-au desfășurat  punctele de comandă ale fronturilor pe granița de vest a URSS. Jukov urma să conducă operațiunile din România. Dacă unii istorici spun că Stalin ar fi vrut să atace în 1942, Suvorov demonstrează că acest lucru nu era posibil. Trupele concentrate pe cele 5 fronturi nu aveau cazărmi pregătite pentru iarnă și consumau resurse uriașe pentru hrană. Era total în afara logicii războiului să concentrezi trupele și să nu le folosești. Odată terminată concentrarea, în termen de o lună trebuie pornit atacul.

Ce s-ar fi întâmplat în 6 iulie 1941 

Suvorov scrie că data cea mai probabilă a atacului pregătit de Stalin era 6 iulie 1941. Operațiunea ”Furtuna” nu a putut fi declanșată mai devreme pentru că nu se finalizase concentrarea eșalonului doi pe fronturile din Vest. Data la care urma să se încheie concentrarea era 10 iulie, potrivit arhivelor sovietice, deci atacul putea fi lansat cu trei-patru zile mai devreme.

La ora 3,40 a zilei de 6 iulie 1941, un baraj de artilerie ar fi lovit pe tot frontul, de la Baltica la Chilia. Mii de avioane ar fi trecut granița, surprinzând la sol avioanele germane și românești. Desantul ar fi tăiat căile de comunicații, iar trupele mecanizate ar fi pornit atacul, la sol. În prima oră de război, aviația Armatei a 9-a avea sarcină să distrugă rafinăriile de pe Valea Prahovei, iar Flota Mării Negre portul Constanța, cu instalațiile petroliere.

De altfel, chiar și după lansarea atacului german, Stalin a insistat pentru apărarea Basarabiei, ca parte a planului său ofensiv. Iar Jukov a ordonat, la o zi după atacul german, bombardarea Ploieștilor, care s-a executat în 26 iunie, reducând la jumătate producția de petrol.

Decizia de a ataca Germania, cu o zi înainte de atacul lui Hitler

Suvorov susține că a descoperit în arhivele sovietice o informație esențială pentru a demonstra că Stalin a decis să atace Germania, dar nu a mai apucat din cauză că Hitler a făcut prima mutare. În 21 iunie, cu o zi înainte ca armata germană să atace Rusia, a avut loc o ședință a Biroului Politic.

Stalin devenise oficial premierul URSS, în luna mai. Până atunci nu avusese nicio funcție oficială în Stat, conducând URSS din poziția de secretar general al PCUS. Asumarea responsabilităților de premier poate fi explicată în trei feluri: dorea să fie cunoscut drept negociatorul păcii între puterile europene; dorea să fie cel care dădea personal ordinul pentru începerea războiului de ”eliberare” a statelor europene; se pregătea să conducă personal războiul de apărare. Din toate informațiile prezentate de Suvorov, reiese că variantele apărării și negocierilor nu stau în picioare. Stalin plănuia atacarea Germaniei naziste.

Rezerviștii fuseseră concentrați înainte de strângerea recoltelor, fapt fără precedent în istorie. Flota Baltică ieșise din Golful Finic și avansa spre Vest. Operațiunea de sovietizare, pregătită încă din 1940, când peste 99.000 de activiști din rezerva comitetului de partid fuseseră reatestați și 63.000 fuseseră pregătiți pentru a însoți armatele ”eliberatoare”, a fost încheiată în data de 17 iunie 1941. Atunci, peste 3700 de activiști din rândurile nomenclaturii au fost chemați în armată, pentru a ocupa funcțiile de comisar politic.  

(w670)

Katiușele, comandate de Biroul Politic în 21 iunie 1941

În 21 iunie, cum spuneam, Biroul Politic ia două decizii. Dotarea trupelor cu lansatoare mobile de rachete în salve, BM 13, celebrele Katiușa, a fost una dintre ele.

A doua este mult mai importantă: au fost înființate formațiunile de front pe baza regiunilor militare vestice de frontieră. Cu alte cuvinte, scrie Suvorov, s-a formalizat juridic planul de invazie. Spionajul german a aflat de primul eșalon al dispozitivului, dar nimeni nu a bănuit că, în realitate, Stalin mai avea două eșaloane în rezervă. Iar forța Armatei a 9-a, îndreptată împotriva României nu era una de șoc, ci de supra-șoc. Lovitura ar fi anihilat total rezistența germană și ar fi spulberat armata română.

Germania atacă URSS pentru că nu putea apăra Valea Prahovei

Generalii lui Hitler și-au dat seama că, și dacă ar fi putut păstra România, un atac al rușilor pornit din Basarabia distrugea instalațiile petroliere, paralizând mașinăria de război a Reich-ului, susține Suvorov, asta cu toate că majoritatea istoricilor consideră că atacul Germaniei naziste a vizat Ucraina, cu bogatele sale resurse. De altfel, scrie Suvorov, comunicatul german explică decizia de a invada Rusia prin concentrarea de trupe la granița României, până în data de 21 iunie 1941. Planul german a funcționat fiindcă a devansat cu două săptămâni atacul sovietic. „Operațiunea Barbarossa” a surprins armatele lui Stalin nepregătite pentru apărare. Trupele de vânători de munte, concentrate de Armata a 9-a pentru a lansa atacul în Carpați, nu au reușit să blocheze înaintarea Wermachtului, în șesurile Ucrainei. Spargerea frontului în nord și centru l-a obligat pe Stalin să-și retragă trupele de invazie din Basarabia pentru a apăra Ucraina și apoi Moscova.  România scăpa de un atac devastator, iar ocuparea țării de către ruși era amânată cu trei ani. În plus, actul de la 23 august 1944 previne transformarea întregii țări în teatru de război, așa cum s-ar fi întâmplat în vara anului 1941, dacă sovieticii nu atacau primii.

Astăzi, teoriile lui Suvorov sunt foarte criticate de majoritatea covârșitoare a istoricilor însă fostul spion nu s-a dezis de ele.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

US Army, la Iwo Jima. Sursă foto: ABC News
EXCLUSIV
Fără SUA, Armata Roșie nu ar fi ajuns niciodată la Berlin. URSS, stat agresor, prezentat azi de Moscova drept victimă
Bratislava evocă rolul Armatei României în eliberarea Slovaciei în cel de-al Doilea Război Mondial
EXCLUSIV
De ce 9 mai e o „invenție” rusească a victoriei în război. Criza de nervi a lui Stalin a făcut ca Germania să capituleze de două ori
Moartea lui Hitler, un mit spulberat după ce Rusia a aprobat analiza rămășițelor. Dictatorul nu a fugit în Argentina
Oradea sărbătorește eliberarea ei de către Armata României, de sub regimul regimul bolşevic al lui Bela Kun, în 1919
Adolf Hitler, la Paris, după capitularea Franței
EXCLUSIV
Evacuarea miraculoasă de la Dunkirk și căderea Parisului. Franța a capitulat nu pentru că a fost înfrântă, ci pentru că s-a predat
A murit veteranul Gheorghe Bădulescu. Nea Gheorghiță a luptat în Armata României la Cotul Donului unde a căzut prizonier
Arhivele Securității de la MApN: Nu au fost predate documentele care ar putea aduce atingere securității naționale
Foto: Masacrul de la Katyn, ce amintește de masacrul de la Fântâna Albă, ambele organizate de trupele sovietice
EXCLUSIV
MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBĂ | Tragedia miilor de români secerați de mitralierele sovietice în aprilie 1941
Zborul Tarom 371. Cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României - Tragedia de la Balotești
„Sfatul Țării”, care a decis la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu Regatul României
EXCLUSIV
UNIREA Basarabiei cu România, 27 martie 1918: Decizia „Sfatului Țării” - „De azi și înainte și pentru totdeauna”
Operațiunea Allied Force. Slobodan Miloșevici putea evita bombardarea Serbiei de către NATO
Ocupația sovietică în România. Armata română a încercat să opună rezistență Armatei Roșii
Ce ne spune ultimul mare război în care a luptat China, despre următorul conflict
Sistemul Brodie, primul ”portavion” al SUA
Ziua în care un MiG-21 al Coreei de Nord a doborât un avion militar al SUA
Gorbaciov, ultimul lider al URSS, lăudat de Putin pentru rolul jucat în istoria ţării sale şi a lumii
Gorbaciov nu regretă nimic din prăbușirea URSS: Perestroika a fost cea mai mare realizare politică
România și coșmarul Mineriadelor din anii '90. Premierul Cîțu: Nu voi permite o mineriadă în mandatul meu
Ion Mihai Pacepa a murit. Enigmele fugii din România, reacția lui Nicolae Ceaușescu și ascensiunea Elenei
Februarie 1965: Primele trupe terestre ale US Army ajung în Vietnam, o greșeală ce a dus la o catastrofă militară
MASACRUL DE LA LUNCA | Sovieticii au secerat sute de români care doreau doar să ajungă în România
Secretara unui lagăr nazist, acuzată de complicitate la crimă
Moartea lui Iuliu Maniu în închisoarea comunistă de la Sighet. „Maniu pleca spre groapa comună și spre gloria eternă”
Winston Churchill, Franklin D. Roosevelt și Iosif Vissarionovici Stalin, în timpul Conferinței de la Yalta. Sursă foto: Wikipedia
EXCLUSIV
Conferința de la Yalta și 'împărțirea lumii'. Churchill, Stalin și 'trădarea' României
Podul lui Traian. Construcția lui Apolodor din Damasc peste Dunăre, din timpul campaniei împotriva Daciei, încă un punct de reper
Alex Vraciu, pilotul militar de origine română care a scris istorie pentru SUA: Șase bombardiere japoneze doborâte în opt minute
Putin rescrie 'legal' istoria. În Rusia vor fi pedepsiți cei care compară URSS cu Germania nazistă
Un episod uitat: Avionul în care se afla tânărul Ceaușescu s-a prăbușit în URSS. Accidentul putea schimba destinul comunismului românesc
Ceaușescu și Pol Pot - dușmanul dușmanului meu este prietenul meu 

Ştiri Recomandate

Militarii ucraineni au distrus un sistem rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 10 milioane de dolari (Video)
Pentru Ucraina, forţa militară nu mai este o soluţie: Trebuie să facem totul pentru a pune capăt acestui război prin mijloace diplomatice. Ce speră Putin să obţină de la Occident?
Iranul extinde infrastructura unei baze aeriene pentru a găzdui avioane de luptă rusești Su-35 (imagini din satelit)
Echipajul unui avion F-15E al U.S. Air Force, dezvăluiri despre complexitatea unei misiuni de respingere a unui atac iranian asupra Israelului
După incidentul petrecut în Canalul Mânecii, a venit rândul unui avion rusesc de recunoaștere să fie monitorizate de avioane ale Royal Air Force
Livrarea anumitor arme către Ucraina ar putea avea loc după încheierea mandatului lui Biden, afirmă Pentagonul
Rusia blufează în contextul războiului din Ucraina: Narațiunea invincibilității este „principala strategie” a Kremlinului și „singura speranță de succes”
Un tanc britanic Challenger 2 a fost distrus de ruşi (Foto/Video): Ucraineii l-au aruncat în luptă în regiunea Kursk, dar a fost vânat cu drone FPV
Serviciile de informații rusești și-au activat o „cârtiță” chiar în rândul Forțelor ucrainene pentru Operații Speciale (FOS)
Francezii de la Thales și MBDA trimit sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T în Grecia, în contextul unei concurențe acerbe cu sistemul israelian SPYDER
Serviciile britanice de informații explică de ce Rusia este îngrijorată de posibilele atacuri ucrainene asupra navelor rusești din Marea Caspică
Revenirea la dialog după o pauză de doi ani: Putin și Scholz au avut prima convorbire telefonică directă
După mai multe zile de bombardamente, trupele ruse au declanșat o ofensivă pe mai multe direcții în regiunea Zaporojie
Prezența SUA în Polonia este o „garanție de securitate”: Facilitatea militară antirachetă de la Redzikowo, parte a programului polonez „Scutul de Est”
Consolidarea apărării aeriene în întreaga Europă: Suedia se alătură unei coaliții NATO, din care România face deja parte, pentru achiziționarea a 1.000 de rachete Patriot
Rușii vor să scoată pe mare al doilea crucișător cu propulsie nucleară. Amiral Nakhimov, purtător de rachete Zircon și Kalibr, va începe testele înainte de sfârșitul anului
Modul în care s-ar putea schimba politica SUA față de Ucraina. Congresmeni americani: Trebuie să fim mai agresivi împotriva Rusiei și să aplicăm sancțiuni dure
Avioanele israeliene au vizat infrastructura Hezbollah din Beirut. IDF a lovit și cartiere din Damasc frecventate de comandanți ai Hezbollah și ai Gărzilor Revoluționare
Formula pentru noua Comisie Europeană, în pericol. Popularii și Social-Democrații nu se înțeleg pe cel puțin trei nume de comisari
Ucrainenii scot artileria grea...la propriu: Obuzierul sovietic 2S7 Pion, cu proiectile americane, adus în Donbas pentru a sparge pozițiile ruse de lângă Torețk
China intră în curtea din spate a Americii. Peru ar putea fi baza pentru un coridor maritim-terrestru între China și America Latină
Războiul de la granița României: Noua direcție a SUA și pericolul rus | Gen. Cătălin Tomescu, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
RPDC începe producția în masă de drone kamikaze, a ordonat Kim
Echipa de șoc din viitoarea Administrație Trump. Lista numirilor de până acum
Nu armele de distrugere în masă sunt soluţia: Crearea unei bombe nucleare în Ucraina nu va schimba semnificativ situația de pe front
Soldații nord-coreeni n-au venit cu mâna goală pentru a lupta alături de Rusia. Un tun autopropulsat M1989 Koksan a fost fotografiat în Kursk
,,Sfârşitul războiului în 24 de ore'' s-ar putea să mai întârzie? Rusia semnalează noii administrații Trump că nu este dispusă să facă concesii cu privire la Ucraina
Polonia a dislocat tancuri sud-coreene de tip K2 Black Panther în apropierea frontierei cu Rusia din regiunea Kaliningrad
România achiziționează sisteme antiaeriene franceze Mistral 3. Achiziție comună cu mai multe țări din Europa, și prin bani europeni
F-35 în versiunea F-35C care operează de pe portavioane a primit botezul focului. SUA confirmă prima misiune reală de luptă pentru F-35C
Ucraina spune că a produs deja prima sută de rachete balistice. E capabilă să producă și arme nucleare?
Estonia a redeschis o importanta bază militară pentru a consolida apărarea estică a NATO împotriva Rusiei: Este al doilea punct de sprijin pentru misiunea Baltic Air Policing
pixel