În cartea sa, ”Spărăgtorul de gheață”, Victor Suvorov aduce argumente potrivit cărora Stalin a pregătit încă din 1936 ocuparea țărilor din vestul Europei, mizând pe un conflict între nemți și forțele anglo-franceze.
Hitler a fost considerat de Stalin drept ”Spărgătorul de gheață” al Revoluției, în ideea că va porni o confruntare militară în lumea capitalistă. Slăbite de război, acestea vor fi o pradă ușoară pentru Armata Roșie, care va ”elibera” proletariatul din țările occidentale.
Suvorov, un fost spion sovietic, fiul unui militar care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, susține că a aflat secrete despre deciziile lui Stalin. El s-a hotărât să fugă în Occident, pentru a spune adevărul. Sortit să poarte pentru toată viața eticheta de trădător și să nu-și mai vadă rudele sau prietenii, fostul ofițer GRU, Vladimir Rezun, își ia pseudonimul Victor Suvorov și scrie mai multe cărți, bazate pe documente de arhivă, dar și pe informații din interiorul sistemului.
Când începe cu adevărat al doilea război mondial
În dimineața zilei de 1 septembrie 1939, când Hitler atacă Polonia, nu se știa care va fi reacția Franței și Angliei. În aceeași zi, deputații din Sovietul Suprem se reunesc la Moscova, introducând serviciul militar obligatoriu și alte măsuri pentru consolidarea industriei de război. Convocarea Sovietului Suprem se face cu 7-10 zile înainte, întrucât delegații vin din cele mai îndepărtate colțuri ale URSS. Cum se explică acest paradox?
În data de 19 august 1939, a avut loc o ședință a Biroului Politic, în care Stalin pune problema atragerii Germaniei în război, în vreme ce URSS urma să rămână neutră, susține Suvorov. Războiul trebuie continuat cât mai mult, pentru a epuiza părțile în conflict, a spus Stalin. Protocolul ședinței a fost publicat de agenția franceză Havas, ceea ce îl face pe Suvorov să presupună o scurgere de informații de la nivelul unor oficiali cu rang înalt din partid sau din Armată, speriați de planurile lui Stalin.
Nimic nu se schimbă, însă. Pe 23 august, patru zile mai târziu, este semnat Pactul Ribbentrop- Molotov. Odată semnat pactul, Hitler speră că nu va ajunge să lupte pe două fronturi și își ia riscul de a ataca Polonia. Iar Stalin este citat, inclusiv de istorici ruși, că ar fi spus după semnarea pactului: ”L-am înșelat pe Hitler!”. Stalin știa că a câștigat războiul mondial chiar înainte ca Hitler să atace Polonia. De aceea, data la care a pornit cu adevărat conflagrația mondială ar putea fi 23 august, când se semnează pactul, sau mai degrabă 19 august 1939, când Biroul Politic aprobă planul lui Stalin, scrie Suvorov.
”Linia Maginot” a Rusiei, dezafectată în prag de război
Împărțirea Poloniei între Germania și Rusia nu avea sens, dacă ambele țări doreau să-și consolideze apărarea. Polonia era un teritoriu tampon, care îngreuna agresiunile din ambele părți. Rușii au justificat pactul spunând că granița s-a mutat cu câteva sute de kilometri mai la vest, după ocuparea Poloniei. Dar și Germania și-a scurtat căile de comunicațiii pentru a ataca Rusia, cu 350 de kilometri.
Ce se întâmplă după declanșarea războiului între Aliați și forțele Axei este și mai surprizător. URSS abandonează Linia Stalin, un fel de Linie Maginot, de la Blatica la Marea Neagră. Construită cu sacrificii enorme până în 1938, aceasta este dezafectată, în vreme ce Linia Molotov, proiectată după expansiunea teritorială din 1939, nu este fortificată. În schimb, în Belarus și Ucraina de Vest se dezvoltă șosele și linii de cale ferată, se deminează podurile și se masează trupe la graniță.
În cazul unui război de apărare, trupele sunt amplasate în adâncime, folosindu-se avantajul terenului (dealuri, cursuri de apă, fortificații naturale). Prin aceste măsuri, luate de generalii Merețkov, Jukov și Beria, URSS devenea vulenrabilă în cazul unui atac prin surprindere al nemților. Acesta s-a și produs, în 22 iunie, 1941.
De ce nu au fost sancționați cei trei generali, ba, dimpotrivă, au fost avansați, se întreabă Suvorov? Pentru că acesta era planul: URSS se pregătea de atac, nu de apărare.
Armata Roșie, pregătită să atace prima
În 1936, Hitler avea 4000 de militari în trupele de desant. Încă din 1930, URSS putea mobiliza 1 milion de soldați pentru acțiuni de desant. Acestea nu au sens decât într-o invazie, nu pentru apărare. Peste 30.000 de persoane din URSS studiau planorismul. Uzinele de armament construiau planoare pentru desant. Această strategie are sens doar dacă sunt atacate la sol avioanele adversarului, care ar putea pune în pericol planoarele de desant. Deci, are sens pentru cel care dă primul lovitura, scrie Suvorov.
Rușii au mobilizat, după ocuparea Basarabiei, o flotilă la Gurile Dunării, cu 70 de vase. Acestea nu puteau fi apărate, în condițiile unui mal deschis, cum era cel din apropierea Chiliei. Singura explicație: Flotila Dunării ar fi putut interveni, în cursul unui atac general, la luptele de pe cursul superior al fluviului. Navele puteau urca până în inima Germaniei.
Înzestrarea trupelor sovietice dovedește caracterul ofensiv al planurilor lui Stalin. Hitler a intrat în război cu 3.195 de tancuri. Doar uzina de locomotive din Harkov producea jumătate din acest număr, într-un an, scrie fostul spion. Iar modelul care a intrat în producție de masă, în toate uzinele, era unul de mare viteză, cu motor diesel, care putea să-și schimbe șenilele cu roți obișnuite. Un astfel de vehicul nu este util decât la vest de granița sovietică, pe drumurile din Europa și mai ales pe autostrăzile din Germania. Toată producția de armament, remarcă Suvorov, era de tip ofensiv, nu defensiv.
Principala lovitură, condusă de Jukov împotriva României
Concentrarea de forțe militare realizată de Stalin depășește tot ce s-a cunoscut în istorie. Între 1939 și 1941, Stalin pregătește trei eșaloane strategice, mobilizând inclusiv forțele din Extremul Orient.
Primul eșalon strategic se îndrepta împotriva României, pentru a tăia rezervele de petrol ale nemților, arată Suvorov. Eșalonul din linia a doua era pregătit pentru contralovitura germană, care ar fi venit cu siguranță, pentru că nemții nu puteau funcționa fără petrolul românesc.
Armata a 9-a, cea mai mare din lume la acel moment, trebuia să atace, prin Basarabia, capitala și câmpurile petroliere de la Ploiești. Armata a 16-a, din al doilea eșalon, urma să atace Ungaria, din Ucraina.
Decizia de ataca fusese luată, irevocabil, în februarie 1941, când s-au desfășurat punctele de comandă ale fronturilor pe granița de vest a URSS. Jukov urma să conducă operațiunile din România. Dacă unii istorici spun că Stalin ar fi vrut să atace în 1942, Suvorov demonstrează că acest lucru nu era posibil. Trupele concentrate pe cele 5 fronturi nu aveau cazărmi pregătite pentru iarnă și consumau resurse uriașe pentru hrană. Era total în afara logicii războiului să concentrezi trupele și să nu le folosești. Odată terminată concentrarea, în termen de o lună trebuie pornit atacul.
Ce s-ar fi întâmplat în 6 iulie 1941
Suvorov scrie că data cea mai probabilă a atacului pregătit de Stalin era 6 iulie 1941. Operațiunea ”Furtuna” nu a putut fi declanșată mai devreme pentru că nu se finalizase concentrarea eșalonului doi pe fronturile din Vest. Data la care urma să se încheie concentrarea era 10 iulie, potrivit arhivelor sovietice, deci atacul putea fi lansat cu trei-patru zile mai devreme.
La ora 3,40 a zilei de 6 iulie 1941, un baraj de artilerie ar fi lovit pe tot frontul, de la Baltica la Chilia. Mii de avioane ar fi trecut granița, surprinzând la sol avioanele germane și românești. Desantul ar fi tăiat căile de comunicații, iar trupele mecanizate ar fi pornit atacul, la sol. În prima oră de război, aviația Armatei a 9-a avea sarcină să distrugă rafinăriile de pe Valea Prahovei, iar Flota Mării Negre portul Constanța, cu instalațiile petroliere.
De altfel, chiar și după lansarea atacului german, Stalin a insistat pentru apărarea Basarabiei, ca parte a planului său ofensiv. Iar Jukov a ordonat, la o zi după atacul german, bombardarea Ploieștilor, care s-a executat în 26 iunie, reducând la jumătate producția de petrol.
Decizia de a ataca Germania, cu o zi înainte de atacul lui Hitler
Suvorov susține că a descoperit în arhivele sovietice o informație esențială pentru a demonstra că Stalin a decis să atace Germania, dar nu a mai apucat din cauză că Hitler a făcut prima mutare. În 21 iunie, cu o zi înainte ca armata germană să atace Rusia, a avut loc o ședință a Biroului Politic.
Stalin devenise oficial premierul URSS, în luna mai. Până atunci nu avusese nicio funcție oficială în Stat, conducând URSS din poziția de secretar general al PCUS. Asumarea responsabilităților de premier poate fi explicată în trei feluri: dorea să fie cunoscut drept negociatorul păcii între puterile europene; dorea să fie cel care dădea personal ordinul pentru începerea războiului de ”eliberare” a statelor europene; se pregătea să conducă personal războiul de apărare. Din toate informațiile prezentate de Suvorov, reiese că variantele apărării și negocierilor nu stau în picioare. Stalin plănuia atacarea Germaniei naziste.
Rezerviștii fuseseră concentrați înainte de strângerea recoltelor, fapt fără precedent în istorie. Flota Baltică ieșise din Golful Finic și avansa spre Vest. Operațiunea de sovietizare, pregătită încă din 1940, când peste 99.000 de activiști din rezerva comitetului de partid fuseseră reatestați și 63.000 fuseseră pregătiți pentru a însoți armatele ”eliberatoare”, a fost încheiată în data de 17 iunie 1941. Atunci, peste 3700 de activiști din rândurile nomenclaturii au fost chemați în armată, pentru a ocupa funcțiile de comisar politic.
Katiușele, comandate de Biroul Politic în 21 iunie 1941
În 21 iunie, cum spuneam, Biroul Politic ia două decizii. Dotarea trupelor cu lansatoare mobile de rachete în salve, BM 13, celebrele Katiușa, a fost una dintre ele.
A doua este mult mai importantă: au fost înființate formațiunile de front pe baza regiunilor militare vestice de frontieră. Cu alte cuvinte, scrie Suvorov, s-a formalizat juridic planul de invazie. Spionajul german a aflat de primul eșalon al dispozitivului, dar nimeni nu a bănuit că, în realitate, Stalin mai avea două eșaloane în rezervă. Iar forța Armatei a 9-a, îndreptată împotriva României nu era una de șoc, ci de supra-șoc. Lovitura ar fi anihilat total rezistența germană și ar fi spulberat armata română.
Germania atacă URSS pentru că nu putea apăra Valea Prahovei
Generalii lui Hitler și-au dat seama că, și dacă ar fi putut păstra România, un atac al rușilor pornit din Basarabia distrugea instalațiile petroliere, paralizând mașinăria de război a Reich-ului, susține Suvorov, asta cu toate că majoritatea istoricilor consideră că atacul Germaniei naziste a vizat Ucraina, cu bogatele sale resurse. De altfel, scrie Suvorov, comunicatul german explică decizia de a invada Rusia prin concentrarea de trupe la granița României, până în data de 21 iunie 1941. Planul german a funcționat fiindcă a devansat cu două săptămâni atacul sovietic. „Operațiunea Barbarossa” a surprins armatele lui Stalin nepregătite pentru apărare. Trupele de vânători de munte, concentrate de Armata a 9-a pentru a lansa atacul în Carpați, nu au reușit să blocheze înaintarea Wermachtului, în șesurile Ucrainei. Spargerea frontului în nord și centru l-a obligat pe Stalin să-și retragă trupele de invazie din Basarabia pentru a apăra Ucraina și apoi Moscova. România scăpa de un atac devastator, iar ocuparea țării de către ruși era amânată cu trei ani. În plus, actul de la 23 august 1944 previne transformarea întregii țări în teatru de război, așa cum s-ar fi întâmplat în vara anului 1941, dacă sovieticii nu atacau primii.
Astăzi, teoriile lui Suvorov sunt foarte criticate de majoritatea covârșitoare a istoricilor însă fostul spion nu s-a dezis de ele.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 17 ianuarie 1991, la 5 luni de la invazia irakiană în Kuweit (2 august 1990), Statele Unite împreună cu o Coaliție formată din 40 de state declanșează operațiunea Desert Storm - Furtună în Deșert. În 6 săptămâni, temuta armată irakiană este îngenuncheată și Kuweitul, eliberat.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Rusia a capturat 461 de kilometri pătrați în Ucraina în octombrie, a informat luni (03.11.2025) agenția de presă AFP, citând propria analiză a datelor furnizate de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) și de Proiectul de Amenințări Critice (CTP), ambele din SUA. În septembrie, câștigurile teritoriale rusești s-au ridicat la 447 de kilometri pătrați, ceea ce a reprezentat o încetinire a avansului rusesc, potrivit AFP.
Ascensiunea militară a Chinei, inclusiv în ceea ce privește tehnica militară de ultimă generație, nu mai e un secret pentru nimeni. Așa cum nu e nici faptul că Beijingul încearcă să egaleze puterea militară americană, iar în zona navală China a investit imens. China deține deja trei portavioane, iar pe ultimul, Fujian, l-a dezvoltat autohton cu tehnologii de ultimă generație. În comparație, SUA dețin 11 portavioane, din care 10 sunt din bătrâna clasă Nimitz și unul din noua clasă Ford, chiar portavionul ce poartă numele clasei, USS Gerald R. Ford. Atât Fujian al Chinei, cât și USS Gerald R. Ford dispun de sisteme de catapultare electromagnetice, fapt ce permit avioanelor o decolare mai rapidă, în timpi mai scurți și cu încărcătură mai mare.
Dacă SUA ezită încă să livreze rachete Tomahawk către Ucraina, rachete care ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei ținte militare și logistice, Marea Britanie tocmai a livrat un nou lot de rachete de croazieră de tip Storm Shadow către Forțele de Apărare ale Ucrainei. Londra rămâne unul din cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina.
România a semnat azi oficial contractul prin care Olanda donează, la prețul simbolic de un euro, o escadrilă de avioane F-16 Fighting Falcon. E vorba de escadrila aflată la Baza 86 Aeriană Borcea și care va continua să fie utilizată în cadrul Centrului de pregătire de aici, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16. Această donație a fost anunțată în exclusivitate, pe surse, de publicația noastră încă din primăvara acestui an și ulterior confirmată de MApN la summitul NATO din această vară.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite (USAF) trag un semnal de alarmă și cer o creștere semnificativa a flotei de avioane de luptă. Un nou plan strategic pe zece ani, trimis Congresului și obținut de presa americană, stabilește o țintă de 1.558 de avioane gata de luptă până în 2035. Este un salt uriaș, cu aproape 300 de avioane mai mult decât inventarul estimat pentru anul fiscal 2026 (1.271).
Rheinmetall și Guvernul român au semnat acordul final pentru a construi o fabrică de pulbere pentru muniție în Victoria, județul Brașov, contractul final fiind semnat azi și anunțat într-o conferință comună de presă de către Armin Papperger, CEO Rheinmetall și premierul Ilie Bolojan.
A devenit „viral” printre unitățile militare ucrainene și reprezintă exemplul perfect al automatizării tot mai accelerate a războiului. Ucraina a implementat un sistem de atacuri cu drone în stilul jocurilor pe calculator, care recompensează soldații pentru atacurile reușite. Miza: puncte care pot fi folosite pentru a cumpăra mai multe arme dintr-un magazin online.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
De la bordul Air Force One, președintele Donald Trump a transmis duminică nu doar un refuz militar, ci o sentință geostrategică. Întrebat dacă va furniza Ucrainei rachete Tomahawk, capabile să lovească Moscova, răspunsul său a fost de o nonșalanță care îngheţa sângele în vene aliaților Americii: „Nu, nu prea...”.
Ministerul Apărării rus a anunţat luni că forţele sale au avansat în oraşul ucrainean Pokrovsk şi au efectuat lovituri asupra unor obiective militare şi industriale, transmit agențiile Agerpres și Reuters.
Armata Republicii Cehe este deja clară în ceea ce privește numărul de militari pe care dorește să îi recruteze anul viitor. Și este unul dintre cele mai ambițioase obiective stabilite vreodată. Potrivit Ministerului Apărării, în mod ideal, peste 2.200 de noi soldați noi ar trebui să intre în rândul forțelor armate. Cu toate acestea, pe termen lung, oficialii apărării au vorbit despre baza armatei. Obiectivul de recrutare pentru 2025 a fost îndeplinit, iar cel pentru anul viitor este mai mare.
Hotărârea recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă Rusia să plătească Georgiei despăgubiri de 253 de milioane de euro pentru acțiunile sale din 2008, oferă o perspectivă sumbră și, totodată, un model juridic crucial pentru viitorul Ucrainei.
Dezbaterea privind descurajarea nucleară în cadrul NATO se învârte, în ultimii ani, în jurul a două mari teme, lăsând în umbră cea mai presantă problemă internă a Alianței. Pe de o parte, agresiunea Rusiei în Ucraina a veni cu întrebarea dacă arsenalul nuclear aliat, în principal armele americane din Europa, trebuie modernizat sau consolidat. Pe de altă parte, încă din mandatul lui Donald Trump, persistă îndoiala dacă SUA mai pot fi considerate un partener de încredere și ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul și-ar retrage umbrela nucleară.
China pare să dezvolte o nouă și enigmatică navă de luptă, care ar putea marca o schimbare de paradigmă în războiul naval prin capacitatea sa de a opera autonom, fără echipaj. Potrivit unui raport detaliat publicat de Naval News, acest vas misterios este în prezent în construcție la șantierul naval Huangpu din Guangzhou.
În septembrie, Pakistanul și Statele Unite au semnat un acord istoric prin care firma americană US Strategic Metals (USSM), specializată în reciclarea și procesarea mineralelor critice, se angajează să investească aproape 500 de milioane de dolari în Pakistan pentru explorarea, dezvoltarea și rafinarea zăcămintelor rare.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 01.10.2025, la Șantierul Naval Sevmash din Severodvinsk, a fost lansat la apă submarinul nuclear cu destinație specială Habarovsk (Proiect 09851). Acesta a fost proiectat de Biroul Rubin și a fost dezvoltat pentru a rezolva sarcinile Forțelor Navale ruse folosind arme subacvatice moderne.
Vladimir Putin a readus recent în atenția publică așa-numitele „arme minune” ale Rusiei, cu care Moscova amenință zilnic Europa, în timp ce luptă de aproape patru ani să ocupe în Ucraina teritoriile pe care le-au anexat ilegal.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Într-un gest ce subliniază prețul tragic pe care regimurile dictatoriale îl pun pe viața propriilor cetățeni, doi prizonieri de război nord-coreeni, capturați pe frontul din Ucraina, au solicitat oficial transferul lor către Coreea de Sud.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Corporația întrunită constructoare de avioane din Rusia (UAC) a efectuat o nouă livrare de avioane de luptă multirol de tip Su-35S către Forțele Aerocosmice Ruse (VKS). Acest lucru a fost anunțat sâmbătă (01.10.2025) pe canalul oficial de Telegram al UAC.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
Guvernul Taiwanului ia în calcul măsuri legale împotriva companiilor americane care produc avioanele de luptă F-16V - cea mai modernă versiune a F-16 Block 70 -, după ce livrarea celor 66 de avioane noi, achiziționate din Statele Unite ale Americii, a suferit întârzieri semnificative.
Ucraina a debarcat trupe speciale pentru a lupta în zonele asediate din oraşul Pokrovsk, din estul Ucrainei, la începutul acestei săptămâni, chiar în momentul în care Rusia a anunţat că a înconjurat forţele Kievului din zonă, au declarat vineri două surse militare ucrainene, citate de Reuters. De partea celaltă Moscova susține că a respins desantul și că operatorii FOS ucrainean au fost uciși.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
