Poți descărca aplicația:
Bombardamentele Alianței au continuat 77 de zile. Rapoartele oficiale ale Serbiei au semnalizat un bilanț de 2.500 de morți și 12.500 de răniți.
NATO a luat această decizie după ce Serbia a fost proclamată stat agresor în urma catastrofei umanitare din Kosovo.
Kosovo, regiune aflată în sudul Serbiei, populată în majoritate covârșitoare de etnici albanezi musulmani, a beneficiat de autonomie din 1974, după o decizia lui Tito. În 1989, Slobodan Miloșevici, care milita pentru reunificarea Serbiei, a anulat autonomia provinciei, lucru care a dat naștere unui val de violențe.
A fost o decizie care avea să ducă la dezastru.
În 1990 albanezii din Kosovo au declarat independența provinciei. Ea a fost recunoscută de către Albania în următorul an.
Într-o Iugoslavie divizată de conflicte etnice fără precedent, lucrurile au degenerat. După numeroase ciocniri între separatiști și forțele de ordine, Serbia a lansat în 1998 operațiuni militare împotriva Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK). În fața acestei ofensive, zeci de mii de persoane și-au părăsit casele.
Pe 20 martie 1999 misiunea internațională OSCE de verificare în Kosovo a fost retrasă din regiune din cauză că obstrucționările forțelor sârbești nu îi mai permiteau să își continue activitatea.
Ambasadorul Statelor Unite, Richard Holbroocke s-a deplasat la Belgrad, într-o ultimă încercare de a-l convinge pe președintele Miloșevici să pună capăt atacurilor asupra albanezilor kosovari, pentru a evita atacurile aeriene iminente din partea NATO.
Miloșevici a refuzat acest lucru, iar pe 23 martie 1999 a fost dat oridnul de declanșare a atacurilor aeriene (Operațiunea Allied Force).
Slobodan Miloșevici a murit în martie 2006 în celula sa de la centrul de detenţie al Tribunalului Penal Internaţional pentru ex-Iugoslavia (TPIY) la Haga, înainte de încheierea procesului său în care era acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război în anii 1990 în fosta Iugoslavie.
El fusese înlăturat de la putere în urma unei mişcări populare în octombrie 2000, apoi arestat în aprilie 2001.
În octombrie 1998, Parlamentul României a aprobat cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă.
În seara datei de 9 iunie 1999, la nici trei luni de la operațiune, s-a semnat Acorul tehnico-militar încheiat între NATO și Republica Federală Iugoslavia. Ulterior, ONU a salutat acceptarea de către Iugoslavia a unei soluții politice în criza din Kosovo, soluție care prevendea retragerea rapidă a forțelor iugoslave militare din regiune.
Implicarea NATO în conflictul dintre Serbia și Kosovo a stârnit controverse și e o rană încă deschisă pentru mulți sârbi. Tragedia de acum 22 de ani a fost intens folosită în special de Moscova pentru a alimenta sentimentele anti-occidentale ale sârbilor.
Astăzi, Kosovo care și-a proclamat independeța față de Serbia în 2008, este un stat parțial recunoscut și un teritoriu încă disputat în Peninsula Balcanică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Administraţia Prezidenţială a anunţat în urmă cu câteva minute ca preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru miercurea viitoare, la Palatul Cotroceni.
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Raytheon Missiles & Defense Romania reiterează importanța sistemelor Patriot, atât pentru apărarea anti-aeriană a României, cât și pentru cea a NATO.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
