Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Armata României în ziua atacului URSS-ului pentru eliberarea teritoriilor ocupate
Despre tragedia românilor din Nordul Bucovinei se vorbește prea puțin. Cu excepția istoricilor, puțină lume mai comemorează azi Masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice au măcelărit peste 3.000 de români care intenționau, pașnic, să treacă granița în România.
Copii, femei, bătrâni, toți secerați în poiana de la Fântâna Albă, au fost îngropați în gropi comune de către trupele lui Stalin.
Dar până să ajungem la tragedia de la Fântâna Albă, e necesar să trecem rapid în revistă contextul istoric al acelor vremuri. Pe 26 iunie 1940, ora 22:30, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea" Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul" părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.
Sovieticii nu au mai așteptat cele patru zile, iar în 28 iunie tancurile lui Stalin invadau Cernăuțiul, Chișinăul și Cetatea Albă.
Este important de subliniat faptul că ultimatumul sovieticilor era o consecință a infamului Pact Ribbentrop-Molotov și mai cu seamă a anexelor secrete prin care Hitler și Stalin, pe atunci aliați, își împărțeau Europa.
Imediat după ocuparea teritoriilor românești, sovieticii au instaurat un regim de teroare asupra populației românești, teroare orchestrată de NKVD. Cei care reușeau să ajungă în România, erau extenuați, înfometați și treceau granița mai mult morți.
La 6-7 februarie 1941 are loc Masacrul de la Lunca. În luna ianuarie a aceluiași an, aproximativ 100 de persoane din satul Mahala au reușit să treacă granița din Bucovina de Nord în România, fapt care i-a încurajat o lună mai târziu pe alte sute de români ce au procedat la fel.
Astfel că, pe 6-7 februarie 1941, în jur de 450 de români s-au îndreptat spre granițele patriei mamă. Doar că, probabil fiind avertizați de cineva chiar din rândul românilor, sovieticii îi așteptau la graniță, tactică folosită și două luni mai târziu la Fântâna Albă. Au fost secerați fără milă de mitralierele sovietice.
Nu cunoaștem din păcate numărul exact al celor masacrați la Fântâna Albă. Documentele se află în arhivele fostului KGB și, fără nicio surpriză, Rusia nu oferă accesul la ele.
Știm însă, potrivit estimărilor, că peste 3.000 de români s-au îndreptat spre granița țării din Bucovina de Nord la 1 aprilie 1941. Printre ei se afla și Gheorghe Sidoreac, atunci în vârstă de 17 ani. În excelentul și cutremurătorul documentar „Masacrul de la Fântâna Albă”, al Luciei Hossu-Longin, în 2015, pe atunci în vârstă de 91 de ani, Sidoreac își amintește că în momentul în care a ieșit pe uliță erau mii de oameni care se pregăteau să meargă spre graniță.
Grupurile de români veneau din satele Cupca, Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus și au pornit spre Suceveni unde au făcut joncțiunea cu alte mase care veneau din Carapciu, Iordănești, Ropcea, Mihuceni, Trestiana.
În total, localnicii din 43 de comune participau la manifestație. Coloana se întindea pe 2 kilometri, iar oamenii, îmbrărcați în porturi naționale, purtau cruci și naframe albe în semn de pace. Pentru a transmite că nu doresc decât repatrierea, în fruntea coloanei se afla tricolorul.
De la Suceveni până la graniță, la Fântâna Albă, erau aproximativ 9 kilometri.
Convoiul românesc a fost condus de grăniceri sovietici călare care au încercat de mai multe ori să oprească mulțimea, însă fără succes. Sovieticii au încercat chiar să demoleze podul peste Siret, dar românii au reușit să treacă și se îndreptau spre graniță.
La Fântâna Albă unitățile sovietice săpau tranșee în care vor adăposti unitățile de luptă dotate cu mitraliere, unități care urmau să îi împuște pe cei care soseau.
După ce au traversat pădurea, românii mai aveau mai puțin de 3 kilometri până la graniță. Ajunși în poiană, mitralierele sovietice erau ațintite asupra lor.
Gheorghe Sidoreac își amintește că întâi sovieticii au tras foc de avertisment, dar oamenii erau convinși că nu vor deschide focul asupra lor. Din păcate s-au înșelat.
„Întâi au tras in sus. Oamenii au luat batiste albe și le-au fluturat (n.a. - în semn de pace). Au tras apoi, două glonte m-au lovit... Unul în mâna în care țineam batista. Eu am picat. Cât timp au tras mitralierele nu pot să vă spun. Dar au tras de la mâini în jos. Cine fugea era împușcat, trăgeau și la picioare. Când m-am trezit, nu șitu când, eram împușcat și în piept. Vai ...ce era în jur..(...) Erau oameni secerați de mitralieră. Din pântece ieșea sânge. Și prin gură.. Oamenii se trăgeau ... încercau să meagă înainte. Jale era”, își amitește printre lacrimi Gheorghe Sidoreac în documentarul Luciei Hossu-Longin.
Gheorghe Sidoreac a supraviețuit datorită vărului său care l-a ajutat și cu care a reușit să se ascundă în pădure. Dar soldații sovietici mergeau pe firul coloanei și cei care încercau să fugă sau erau răniți erau împușcați.
Mulți au încercat să se salveze aruncându-se în Siret, dar și-au pierdut viața în apele învolburate ale râului. Cei rămași în pădure, care s-au ascuns, au fost vânați de sovietici întreaga noapte.
Morții - bătrâni, copii, femei - au fost îngropați în patru gropi comune săpate de sovietici. Dealul a fost arat și a fost plantată o pădure de molizi pe locul masacrului. Timp de 50 de ani, nimeni nu a vorbit de masacrul de la Fântâna Albă.
A urmat repercusiunea sovietică. Trupele lui Stalin arestau rudele celor masacrați la Fântâna Albă. Românii arestați au fost închiși la Comandamentul Grănicerilor din Hliboca și mai apoi transferați la NKVD-ul din Cernăuți.
Toți cei care aveau vreo legătură cu cele petrecute la Fântâna Albă au fost îmbarcați în vagoane de marfă, în gara din Pătrăuți și mai apoi deportați.
Potrivit datelor păstrate in arhive și citate de Lucia Hossu-Longin în „Masacrul de la Fântâna Albă”, deportaților le-au fost repartizate 340 de vagoane pentru vite. Deportările au fost efectuate de NKVD.
Spre exemplu, din raionul Adâncata Hliboca, raion cu populație predominant românească, de unde a pornit marșul din 1 aprilie 1941, au fost ridicați 2.290 de oameni din care 619 femei și 781 copii. În total, în Bucovina de Nord au fost zeci de mii de deportați, din care s-au mai întors doar câteva sute după război.
Au murit peste 1 milion de bucovineni români în intervalul 1940 - 1960.
Nu se cunoaște numărul exact al celor masacrați la Fântâna Albă întrucât nimeni nu a avut încă acces la documentele secretizate ale NKVD-ului iar Rusia nu recunoaște nici azi masacrul românilor de către trupele sovietice.
„Am căpătat așa o frică că nu m-am mai dus acolo. Și acum dacă vorbesc îmi e frică de tragedia asta care a fost atunci” - Gheorghe Sidoreac, supraviețuitor al Masacrului de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
Sursă: „Masacrul de la Fântâna Albă” realizat de Lucia Hossu-Longin, în parteneriat cu Institutul Cultural Român
Notă: Materialul este republicat și adaptat, fiind publicat inițial de DefenseRomania în 2019
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Parlamentul European a organizat marţi o ceremonie de comemorare a deportărilor sovietice în masă în Europa Centrală şi de Est, ''care au şocat lumea şi au pecetluit soarta mai multor generaţii de oameni din statele baltice şi din Europa Centrală şi de Est'', după cum a declarat preşedintele legislativului european, David Sassoli.
În fiecare an, Ziua Eroilor este celebrată odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, evocând memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În 2021, Ziua Eroilor are loc în data de 10 iunie.
Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
CEO-ul companiei Saab crede că avioanele de luptă JAS 39 Gripen vor ajunge în Ucraina, dar ar trebui să fie un program pe termen lung. Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen pentru Ucraina Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen Ucrainei, care a fost discutată pentru prima dată în 2023.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
La 20 februarie 2025, compania Pratt & Whitney, o filială cheie a RTX, a anunțat că a obținut un contract semnificativ, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari, pentru a asigura mentenanța continuă a motoarelor F119 care echipează flota de avioane de luptă F-22 a Forțelor Aeriene ale SUA. Acest contract pe trei ani este conceput pentru a spori disponibilitatea operațională a peste 400 de motoare F119 care au depășit împreună 900 000 de ore de zbor ale motoarelor, determinând în același timp reduceri de costuri la nivelul întregii flote.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Cercetătorii de la Microsoft, cu sprijinul Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansate în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, au anunțat dezvoltarea unui circuit integrat pentru computerele cuantice, care ar putea duce la dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială bazate pe mult mai puține resurse și energie.
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
SUA ar fi întrerupt vânzările și livrările de arme către Ucraina, a afirmat joi un deputat ucrainean. Deputatul ucrainean Roman Kostenko, care lucrează ca secretar al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații din Rada Supremă a Ucrainei , a declarat că unele companii implicate în vânzarea și livrarea de arme către Ucraina așteaptă decizii politice, dar motivul exact al suspendării nu este clar.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
A apărut prima imagine confirmată a unui F-16AM Fighting Falcon ucrainean care se întoarce dintr-o misiune de atac, marcând o etapă importantă în evoluția capacităților de luptă aeriană ale Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
Aliații europeni sunt avertizați să-și dubleze producția de arme pentru a se pregăti de război.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reafirmat hotărârea țării sale de a lupta împotriva agresiunii ruse, subliniind că Ucraina a rezistat celui mai teribil atac militar din istoria modernă a Europei.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
Un avion de vânătoare Su-27S ucrainean a fost fotografiat recent cu o nouă schemă de camuflaj, conform unor rapoarte recente apărute pe diferite canale de X (ex-Twitter) care analizează războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
Autoritatea pentru Concurență din Europa investighează oportunitatea achiziției de către Safran a Collins Aerospace.
Președintele rus Vladimir Putin a lăudat discuțiile ruso-americane de la Riad. Americanii au acționat fără prejudecăți, iar rezolvarea războiului împotriva Ucrainei este prioritatea Rusiei, a spus el.
După ce a apărut informația că șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că Rusia a cerut SUA ca România să revină în sfera ei de influență, fostul ministru de Externe a lămurit problema.
Ucraina ar fi „încălcat” un acord privind accesul la metalele rare, a declarat președintele SUA, Donald Trump, în timpul unui discurs la Miami, la conferința FII Priorities organizată de Arabia Saudită.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat armatei să pregătească planuri pentru a implementa reduceri drastice ale bugetului în următorii cinci ani.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Este 'pur și simplu fals și periculos să se nege legitimitatea democratică a președintelui Zelenski', a reacționat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după declarațiile președintelui american Donald Trump care l-a acuzat pe omologul său ucrainean că este un 'dictator fără alegeri', relatează Agerpres și AFP.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
