Ocupația sovietică a fost brutală iar soldații Armatei Roșii s-au comportat pe teritoriul țării noastre nu precum o „armată eliberatoare” staționată într-un stat aliat ci precum o armată de ocupație cu toate caracteristicile acesteia din urmă.
Oficial, după cel de-al Doilea Război Mondial, URSS și-a motivat prezența militară pe teritoriul nostru prin necesitatea de a asigura legăturile cu Austria.
Tratatul de Pace dintre România și Aliați a fost semnat pe 10 februarie 1947. Potrivit acordului, în 90 de zile trupele sovietice ar fi trebui să se retragă. Exista însă o clauză de care Moscova a profitat și care preciza că sovieticii își pot menține trupele pentru a asigura legătura cu zona de ocupație din Austria. Tratatul de Pace a limitat și forța Armatei române la 138.000 de soldați.
Dar în mai 1955, sovieticii, conduși pe vremea respectivă de Nikita Hrușciov, au semnat tratatul de pace cu Austria. Astfel Bucureștiul a ridica problema prezenței Armatei Roșii în România.
Gheorghe Gheorghiu Dej a fost cel care i-a solicitat lui Emil Bodnăraș să-i propună lui Hrușciov retragerea trupelor sovietice. La început Hrușciov nu a fost încântat deloc de idee, acuzând chiar partea română că nu e recunoscătoare Moscovei. Se întâmpla în 1955, iar România argumenta că o prezență sovietică nu mai era necesară în contextul în care țara noastră era înconjurată de state socialiste.
Hrușciov a acceptat în cele din urmă solicitarea lui Dej, dar acordul privind retragerea a fost semnat abia trei ani mai târziu în 1958. În tot acest timp, Dej, responsabil de stalinizare, a jucat rolul vasalului obedient, inclusiv în 1956 în timpul revoluției maghiare. Paradoxul face că Gheorghe Gheorghiu Dej, unul din liderii politici din blocul comunist care a atins cel mai obedient nivel față fața Moscovei, avea să devină cel care va da naștere politicii de independență față de Moscova și va pune bazele unui comunism autohton de sorginte naționalistă pe care îl va consolida Nicolae Ceaușescu.
Revenind însă la ocupația sovietică, gestul lui Dej de a cere retragerea trupelor nu trebuie privit ca un act de eroism. În fond, Dej s-a folosit de prezența Armatei Roșii. Iar cererea ca trupele sovietice să părăsească România era făcută în contextul în care liderul comunist român își consolidase putere, partidele istorice erau desființate iar liderii lor politici mureau sau au murit deja în închisorile comuniste.
Foto: Soldați ai Armatei Roșii, sursă foto: Scribd
La mijlocul anului 1946 aproximativ 145.000 de soldați sovietici se aflau în România. După 1950 numărul acestora a fost de aproximativ 30.000, efectul de intimidare fiind deja atins, într-un stat vasal Moscovei.
Sovieticii au fost o armată de ocupație care a recurs la rechiziții forțate, devastări ale bunurilor statului și au jefuit proprietățile private. Soldații Armatei Roșii au tratat militarii români precum inamici. Un raport din martie 1945 al Inspectoratului General al Jandarmeriei precizează că în decurs de patru luni au fost înregistrate 189 de agresiuni ale Armatei Roșii doar împotriva militarilor români. Majoritatea dintre aceste incidente s-au soldat cu morți și răniți după ce s-a deschis focul. Totodată, în septembrie și octombrie 1944 au avut loc 828 de devastări ale sediilor de stat, fiind jefuite 1.121 de depozite și 22.103 locuințe ale cetățenilor români. Și acestea sunt cifre menționate în rapoarte. Situația la nivelul general al țării era infinit mai gravă.
Istoricul Adrian Cioroianu explică, în volumul său „Pe umerii lui Marx: o introducere în istoria comunismului românesc”, psihologia soldatului sovietic: „în mare parte copii de ţărani de pe teritoriul URSS, fără o pregătire serioasă în afara umanismului comunist pe care-l asimilaseră în şcoala primară (şi care, evident, împărţea lumea, fără nuanţe, în buni şi răi după cum spunea o dogmă politică pe care ei nu trebuiau s-o înţeleagă ci doar s-o înveţe pe de rost), aceşti soldaţi capabili de eroisme şi de sacrificii imense (pe care Armata Roşie le-a şi făcut) simţeau că nu mai pot fi opriţi în drumul lor spre Berlin. Convinşi totodată că au intrat în România ca eliberatori, poate că mulţi dintre ei se aşteptau la mai multă recunoştinţă din partea unui popor care-i privea mai degrabă cu suspiciune şi teamă”.
Armata română a încercat inițial să opună rezistență Armatei Sovietice care se comporta ca pe teritoriul inamic. Un ordin din 30 septembrie 1944, al generalului Gheorghe Mihail, preciza următoarele: „ Armata, poliţia şi jandarmeria se vor opune cu ultima energie, la nevoie chiar recurgând la arme, în cazurile când ostaşi sovietici, izolaţi sau în grupuri, sau alţi indivizi care utilizând fraudulos uniforma sovietică vor încerca să ridice cu forţa sau să jefuiască bunurile Statului sau particulare".
Pe data de 9 octombrie generalul Mihail revine cu o circulară care avea ca scop prevenirea incidentelor dintre cele două armate. El cerea ostașilor noștri să evite, în discuțiile directe sau cele telefonice, orice remarcă provocatoare la adresa sovieticilor.
Istoricul Adrian Cioroianu semnalează că pe data de 26 decembrie 1948 s-a semnat între Republica Populară Română și Uniunea Sovietică o Convenție referitoare la staționarea Armatei Roșii. Erau stabilite obligațiile țării noastre.
Astfel, autoritățile române trebuiau să spună la dispoziție sovieticilor cazărmi, aerodromuri, localuri de serviciu, câmpuri de instrucție etc. Și, asemenea armatelor de ocupație, Bucureștiul a plătit rușilor „eliberarea”. S-au achitat pentru trupele sovietice chirii ale locuințelor și a altor clădiri, energie electrică, aprovizionare cu apă și alte alimente. De-a lungul ocupației au existat mai multe astfel de acorduri pentru aprovizionare.
Potrivit unui acord din 8 iulie 1949, „specialiștii” - consilieri sovietici plasați în structurile Armatei noastre - beneficiau de locuințe mobilate în mod gratuit, serviciile de întreținere precum lumina, telefonul sau apa le erau plătite de statul român. La fel se întâmpla și cu serviciile medicale. Republica Populară Română achita și transportul acestora din și dinspre URSS. De transport gratuit beneficiau și familiile acestor consilieri. Iar din 1950, RPR, prin Sovrombanc, achita și un salariu acestor consilieri sovietici, între 2.000 și 4.000 de ruble, în funcție de calificarea fiecărora.
În privința acestei discriminări a condițiilor de viață, în comparație cu ofițerii Armatei române, ca să nu mai vorbim de restul populației secătuită de anii războiului, militarii noștri și conducerea Armatei au fost într-o permanentă neînțelegere cu Armata Roșie, chiar și în anii cei mai obedienți din timpul sovietizării.
Cu toate că Armata Roșie a părăsit Republica Populară Română pe muzică de fanfară, fiind ovaționată în drum spre gări de oamenii scoși din casă, sovieticii au fost și s-au comportat în cei 14 ani asemenea unei armate de ocupație pe un teritoriu inimic. Plecarea Armatei Roșii „eliberatoare” e sintetizată perfect, de către istoricul Adrian Cioroianu, într-o singură frază:
„În fapt, Armata Roșie devenea cu adevărat eliberatoare prin însăși plecarea sa”.
Sursă: Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx: o introducere în istoria comunismului românesc, 2005, Editura Curtea Veche
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Belgia și-a amânat planurile de a transfera avioane de luptă F-16 către Ucraina, invocând o lipsă de piloți instruiți și de piese de schimb esențiale. Primele două aeronave, programate inițial pentru livrare până la sfârșitul anului 2024, nu vor fi transferate în acest an, a confirmat ministrul belgian al apărării, Ludivine Dedonder, la 19 decembrie 2024.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
La 18 decembrie 2024, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Royal Air Force (RAF) au aterizat la baza aeriană Murted de lângă Ankara, Turcia, pentru a fi evaluate de autoritățile turce. Acest lucru survine ca urmare a interesului exprimat de Turcia de a achiziționa 40 de avioane Eurofighter Typhoon pentru a-și moderniza forțele aeriene, ca soluție provizorie în așteptarea pregătirii operaționale a TAI KAAN, avionul de vânătoare de generația a V-a pe care îl construiește industria aeronautică turcă.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat, la 18 decembrie 2024, raportul său anual privind evoluțiile militare și de securitate referitoare la China. Raportul oferă o prezentare detaliată a progreselor militare ale Chinei, cu un accent deosebit pe Forța de Rachete a Armatei Populare de Eliberare (PLARF), unitate care a fost înființată în 2015 pentru a gestiona arsenalul de rachete terestre deținut de aceasta. Potrivit raportului, China are în prezent sub comanda PLARF un total de 3 100 de rachete balistice.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
În regiunea Kursk, armata rusă a reușit să recucerească jumătate din teritoriul care a fost ocupat de Ucraina în timpul invaziei de la începutul lunii august, a recunoscut maiorul ucrainean și comandantul Brigăzii 82 de asalt aerian, Ivan Bakrev.
Un sistem Rheinmetall pentru combaterea dronelor la distanță foarte apropiată a fost testat într-un exercițiu comun cu reprezentanții Comandamentului Central al Armatei SUA și ai Forțelor Armate din Arabia Saudită.
Putin a promovat ceea ce a spus el că este invincibilitatea noii rachete hipersonice a Rusiei.
În cadrul unui comunicat de presă remis pe 19.12.2024, Ministerul rus al Apărării a informat că Forțele Armate ale Ucrainei au executat un nou atac cu rachete de producție occidentală în adâncimea teritoriului rus.
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.
Un alt tren încărcat cu cantități mari de sisteme de artilerie autopropulsate nord-coreene M1989 Koksan a fost identificat în Rusia. Imaginile video și rapoartele sugerează că au fost transportate mai mult de o doizăsprezece unități, deși o estimare exactă este în continuare o sarcină dificilă din cauza faptului că imaginile sunt insuficiente. Acest lucru survine în urma primei semnalări a sistemelor de artilerie Koksan pe teritoriul Rusiei cu aproximativ o lună în urmă.
Lockheed Martin a evaluat cu succes primul său lansator de rachete autonom, permițând astfel lansarea de rachete fără intervenție umană. Această descoperire reduce necesarul de personal și sporește flexibilitatea operațională. În timp ce tehnologia promite o mai mare precizie și siguranță pentru trupe, preocupările cu privire la implicațiile etice și riscurile sistemelor autonome rămân predominante în discuțiile privind politica de apărare.
Un membru al aşa-zisei companii militare private ruse (PMC) Wagner Group a făcut remarci provocatoare, amenințând că va revendica Alaska, reluând retorica care a apărut în cercurile politice rusești în ultimii ani.
Potrivit cotidianului The Wall Street Journal, care citează surse americane și libiene, Rusia transferă sisteme moderne de apărare antiaeriană și alte tipuri de arme din Siria în Libia. Acest lucru se datorează încercărilor Moscovei de a-și menține influența în Orientul Mijlociu, după ce a pierdut teren în Siria.
Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a precizat într-un interviu acordat Le Monde că operațiunea militara din regiunea rusa Kursk a fost un succes. Generalul ucrainean a explicat că nu a avut de ales decât să desfășoare operațiunea.
Nu există unanimitate în rândul aliaților NATO cu privire la problema aderării Ucrainei la alianță. În același timp, este imposibil să se ofere Ucrainei garanții de securitate pentru ca Ucraina să funcționeze ca o țară suverană fără garanția articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă. Acest lucru a fost discutat în cadrul discuției Consiliului Atlantic privind consolidarea rezilienței în cadrul Alianței.
