Tragedia a avut loc pe 31 martie 1995, la puțin timp după ora României 9 a.m. Aeronava Tarom efectua un zbor București - Bruxelles și s-a prăbușit la aproximativ două minute de la decolare, aproape de Aeroportul Otopeni, pe un când de pe raza localității Balotești, județul Ilfov.
La bord se aflau 60 de persoane. Nu a existat din păcate niciun supraviețuitor. Din cele 60 de persoane 11 au fost membri ai echipajului și 49 au fost pasageri. Tot echipajul era de naționalitate română, în timp ce dintre călători 32 au fost belgieni, 9 români, 3 americani, 2 spanioli, un francez, un olandez și un thailandez.
De precizat că în accident a decedat și consulul Ambasadei Belgiei la București. Acesta se afla în aeronavă și se deplasa către Bruxelles.
Comandantul zborului a fost Liviu Bătănoiu, în vârstă de 48 de ani, absolvent al Şcolii Militare de Aviaţie Aurel Vlaicu, promoţia 1969. În total, Liviu Bătănoiu avea la activ 14.312 ore de zbor, dintre care 1.735 de ore la bordul unei aeronave Airbus A310. Copilot a fost Ionel Stoi, în vârstă de 51 de ani. Acesta efectuase pregătirea la aceeaşi şcoală de aviaţie, absolvită în 1968. Experienţa sa de zbor: 8.988 de ore, dintre care 650 la bordul unui aparat Airbus A310.
Agenția de presă Agerpres a publicat anul trecut un documentar, la 25 de ani de la tragedie. Se arată astfel că avionul implicat în tragedie avea o capacitate cuprinsă între 215, 265 şi 300 de locuri. Airbus-310 putea parcurge o distanţă maximă de 8.000 de kilometri, putea zbura la o altitudine de 10.000 de metri cu o viteză de croazieră de 850 de kilometri pe oră. Avionul avea lungimea de 40,66 metri, anvergura de 43,90 metri şi consuma între 4 şi 5 tone de combustibil pe oră. Conform fişei tehnice, Airbus A-310 trebuia să staţioneze la sol o zi la fiecare 18 luni în vederea unui control tehnic riguros.
Avionul care s-a prăbușit purta numele de „Muntenia”. Primul său zbor data din 1987, iar ultima evaluare tehnică fusese efectuată la 13 aprilie 1994. Până la momentul catastrofei, avionul, propulsat de două motoare Pratt & Whitney, însumase 31.092 de ore în aer.
Condiţiile meteorologice din dimineaţa de 31 martie 1995 au fost nefireşti de grele pentru o zi de primăvară: ninsoare abundentă şi ceaţă densă, ambele cu impact major asupra vizibilităţii, la care s-a adăugat vântul puternic.
La ora 9:00:00, echipajul a primit aprobarea de decolare. După şase minute de întârziere, mai exact la 09:06:44 ora locală, avionul a început procedurile ridicării de la sol, pe pista 08R a Aeroportului Internaţional Otopeni. La 09:07:53, avionul s-a aflat la 1.396 metri altitudine şi a retras flapsurile, volete situate în partea dinapoi a planurilor unui avion pentru a-i mări portanţa.
Aeronava a ajuns în dreptul comunei Baloteşti şi a virat spre Ploieşti. Motorul stâng, din interiorul virajului, a început să dezvolte o asimetrie, şi-a redus capacitatea, provocând creşterea tracţiunii motorului drept şi devierea de la traiectul de zbor. La momentul 09:08:18, asimetria de tracţiune a ajuns la valoarea maximă şi aeronava s-a înclinat puternic spre stânga.
La ora 09:08:34, avionul a lovit pământul, într-un unghi de picaj de 80 de grade, cu o viteză de 324 de noduri (puţin peste 600 kilometri pe oră). S-a prăbuşit aproape vertical, la o distanţă de câteva sute de metri de gara Baloteşti şi la mai puţin de 3 kilometri de Aeroportul Otopeni. La locul impactului s-a format un crater de şase metri adâncime.
Turnul de control aerian din Bucureşti a încercat să contacteze zborul RO 371, fără succes, apoi a solicitat unei alte aeronave ce zbura în apropiere să contacteze echipajul zborului 371. După confirmarea pierderii legăturii, Turnul de control Bucureşti a emis un cod DETRESFA, prin care se indică o fază de pericol.
La scurt timp, preşedintele României, Ion Iliescu, a dat publicităţii un mesaj prin care s-a declarat "zguduit de catastrofa aeriană de la Otopeni". La locul tragediei au ajuns premierul Nicolae Văcăroiu, ministrul Transporturilor, Aurel Novac, ministrul de Interne, Doru Ioan Tărăcilă, printre alţii. Din comisia de anchetă, abilitată să cerceteze cauzele catastrofei, au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, organe ale Procuraturii, Ministerului de Interne, Institutului Medico-Legal, specialişti belgieni, reprezentanţi ai producătorilor avionului din Franţa.
Investigaţia a fost coordonată de Sorin Stoicescu, la momentul respectiv Inspector de stat şef pentru Aviaţia Civilă din România, în cadrul Ministerului Transporturilor.
O echipă de investigatori ai FBI, conduşi de agentul David Beisner, au desfăşurat propria anchetă, pentru a analiza posibilitatea unui eventual atac terorist cu bombă, ipoteză respinsă ulterior.
Puteau fi văzute bucăţi de avion împrăştiate pe o rază de aproximativ 1 km, pulverizate în urma impactului cu solul. Corpul principal al aeronavei fumega la o distanţă de 600 m de calea ferată. Chiar lângă şină, se afla un fragment metalic pe care se putea citi inscripţia cu litere albastre A 310. Alături, pe o grămadă metalică, se vedea una din roţile aparatului, singura rămasă întreagă. Bucăți din corpurile sfârtecate de fluxul exploziei ale celor care și-au pierdut viața putea fi văzute pe distanțe mari.
Imediat după tragicul eveniment, Ministerul Sănătăţii a deplasat la faţa locului 23 de echipaje, 14 medici, 9 asistente medicale şi 5 autosanitare. Pompierii s-au luptat cu flăcările o oră şi jumătate, căci, având în vedere că zborul nu durase nici două minute, rezervoarele aeronavei erau pline cu kerosen. Mai mult de 200 de jandarmi au izolat zona.
A doua zi, în jurul orei 14, au fost descoperite cele două cutii negre şi înregistratorul de voce ale avionului.
Raportul final privind accidentul aviatic a fost făcut public la 31 martie 2014, de către Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile. În document se precizează că acesta nu stabileşte vinovaţi, ci doar cauzele tragediei, conform aias.gov.ro.
Potrivit raportului, notează Agerpres în documentarul publicat la 25 de ani de la tragedie, factorii care au condus la producerea accidentului au fost în număr de trei: tracţiunea asimetrică a motoarelor, posibila incapacitate a pilotului comandant şi faptul că nu au fost luate de către copilot "suficiente măsuri corective de a acoperi consecinţele primilor factori".
Cu 32 de secunde înainte de impactul cu solul, se arată în document, copilotul Stoi poate fi auzit întrebând: "Ce ai, mă?". Cel mai probabil, întrebarea îi era adresată pilotului comandant, posibil afectat brusc de o problemă de sănătate, precum un infarct, care l-a determinat să-şi piardă cunoştinţa sau chiar i-a provocat decesul.
Niciunul dintre cei doi nu fusese în prealabil diagnosticat cu o problemă de sănătate care ar fi putut să le ridice dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Astfel s-ar explica şi de ce Liviu Bătănoiu dispare din înregistrarea cutiei negre în ultimele secunde dinaintea impactului. Ionel Stoi încearcă să activeze pilotul automat, dar comanda nu este preluată din cauza înclinării aeronavei la un unghi de peste 45 de grade. Ultimele cuvinte ale copilotului, rostite cu şase secunde înainte de momentul fatal, sunt "S-a stricat ăla".
Potrivit raportului final, Secţiunea 1.6.2., în jurnalul de bord al aeronavei erau înregistrate mai multe situaţii în care maneta motorului din stânga revenea aproape de ralanti în timpul urcării. Problema apărea doar câteodată, fără o anume periodicitate. Începând cu 10 iunie 1994, piloţii fuseseră avizaţi ca, în timpul urcării, să supravegheze maneta şi, în caz de nevoie, să-i stabilizeze manual traiectoria. Mecanicii nu au remediat această anomalie deoarece nu a putut fi replicată la sol.
La aproximativ un an după tragedie, Airbus a emis două Buletine de Service către operatori prin care i-a instruit cum să repare problema care cauza tracţiunea asimetrică a motoarelor. Aceste remedieri au devenit obligatorii şi nu au mai fost raportate asimetrii de propulsie la Airbus A310.
Catastrofa aeriană din 31 martie 1995 a fost subiectul episodului şase din sezonul cu numărul 19 al serialului "Air Crash Investigation" ("Dezastre în aer"), difuzat de canalul National Geographic la 24 ianuarie 2019, arată nationalgeographic.com.au.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Multă vreme partea rusă, în cadrul Comisiei româno-ruse pentru studierea problemei Tezaurului României evacuat la Moscova și sechestrat din ordinul lui Vladimir Ilic Lenin după preluarea puterii de către bolșevici, a invocat lipsa de documente care să ateste traseul Tezaurului României.
Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat miercuri că ''singura cale corectă de dezvoltare a Rusiei este cea democratică'', într-o declaraţie publică făcută în ajunul marcării a 30 de ani de la tentativa de puci menită să-l înlăture de la putere, transmite EFE.
Serghei Kovaliov, unul dintre cei mai cunoscuţi militanţi pentru drepturile omului în Rusia, figură marcantă a disidenţei din perioada sovietică, a decedat luni la vârsta de 91 de ani, a anunţat familia sa, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a susţinut luni programul de reforme politice cunoscut sub numele de Perestroika (Restructurare), dar a recunoscut totodată că ambiţiosul proiect nu a fost lipsit de erori, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE.
Ultimul autor încă în viaţă al puciului comunist eşuat în august 1991 la Moscova, care a precipitat destrămarea URSS, a decedat miercuri la vârsta de 89 de ani, a anunţat un înalt responsabil rus, notează Agerpres, citând AFP.
Un pensionar în vârstă de 84 de ani din Germania este judecat pentru că în pivnița casei sale a fost găsit un adevărat arsenal de arme, printre care și un tanc din al Doilea Război Mondial. Bărbatul riscă o amendă de 500.000 de euro.
O echipă de scufundători a descoperit fragmente dintr-o corabie militară în oraşul antic scufundat Thonis-Heracleion - odinioară cel mai mare port egiptean la Mediterană -, precum şi un complex funerar atestând prezenţa negustorilor greci, au precizat luni autorităţile egiptene, potrivit Reuters.
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) comemorează 80 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai atroce acte criminale săvârșite pe teritoriul României.
Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Parlamentul European a organizat marţi o ceremonie de comemorare a deportărilor sovietice în masă în Europa Centrală şi de Est, ''care au şocat lumea şi au pecetluit soarta mai multor generaţii de oameni din statele baltice şi din Europa Centrală şi de Est'', după cum a declarat preşedintele legislativului european, David Sassoli.
În fiecare an, Ziua Eroilor este celebrată odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, evocând memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În 2021, Ziua Eroilor are loc în data de 10 iunie.
Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Statele Unite recunosc legitimitatea cererilor Rusiei privind oprirea extinderii NATO spre est și sunt pregătite să discute această chestiune.
Lockheed Martin (LM) intenționează să dezvolte o versiune fără pilot a avionului F-35, modernizare care se numără printre numeroasele îmbunătățiri pe care compania le promovează pentru această aeronavă după ce a pierdut competiția pentru proiectele Next Generation Air Dominance (NGAD) destinate dezvoltării unor avioane de luptă american de generația a șasea..
Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite (AFRL) a atribuit companiei General Atomics un contract în valoare de aproape 100 de milioane de dolari ($99,292,613) pentru dezvoltarea unui sistem aerian fără pilot (UAS) de ultimă generație, denumit GHOST care dispune de propulsie hibrid.
Ministerul israelian al Apărării a confirmat utilizarea cu succes, în condiții de luptă, a sistemelor laser de mare putere de către Forțele Aeriene Israeliene (IAF) în timpul actualului conflict „Săbiile de Fier”. Aceste sisteme, dezvoltate printr-o colaborare între Rafael Advanced Defense Systems și Direcția pentru Cercetare și Dezvoltare în Apărare (DDR&D), au interceptat un număr considerabil de amenințări inamice, marcând o premieră operațională în utilizarea acestei tehnologii în luptă.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Pe 4 august 2024, Ucraina anunțat oficial că a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană. De atunci, se pare că Forțele Aeriene au primit în jur de 30-36 de aeronave, trei dintre acestea fiind pierdute în misiuni de luptă.
Ucraina este pe cale să își consolideze semnificativ capacitățile de atac la distanță lungă, cu planuri ambițioase de a produce masiv sisteme "Deep Strike" și cu un sprijin internațional crescând, inclusiv o potențială investiție germană directă în industria sa de apărare. Această strategie vizează nu doar apărarea teritoriului național, ci și extinderea presiunii asupra infrastructurii critice rusești, o componentă esențială a strategiei de descurajare a Kievului.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
Sancțiunile împotriva Rusiei introduse de la începutul războiului din Ucraina își fac efectul, dar există și multe modalități de a le ocoli. O anchetă realizată de Der Spiegel a arătat că mari firme germane participă, de exemplu, la modernizarea silozurilor nucleare rusești.
Rusia, acumulează în prezent peste 50.000 de soldați în direcția Sumî, a confirmat chiar președintele Volodimir Zelenski a declarat aceste lucruri în timpul unei discuții cu jurnaliștii.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Rusia întreprinde o modernizare majoră a infrastructurii sale de rachete nucleare din regiunea Orenburg, aproape de granița cu Kazahstanul. Această modernizare extinsă, centrată în jurul orașului Iasny, implică Regimentele 621 și 368 de Rachete ale Armatei ruse, ambele înzestrate cu sistemul strategic de rachete nucleare Avangard, o armă hipersonică capabilă să transporte focoase nucleare.
România face pași importanți spre consolidarea capacităților sale de apărare și securizarea lanțului de aprovizionare al NATO, prin explorarea unor proiecte de coproducție de muniție cu Statele Unite. Ambasada SUA la București a salutat miercuri semnarea a două Scrisori de Solicitare (LOR) de către Ministerul Economiei din România, un demers care ar putea duce la producția internă de muniție esențială pentru tancurile americane Abrams și pentru artilerie.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Rusia a reorientat economia națională către industria militară, o decizie care, deși a susținut creșterea pe termen scurt, amenință stabilitatea pe termen lung și complica si mai mult condițiile semnării unui acord de pace în Ucraina. Un raport recent al Wall Street Journal subliniază că succesul militar al lui Vladimir Putin îi oferă o marjă de manevră în negocierile de pace, însă dependența economiei ruse de producția de armament face dificilă „dezghețarea” conflictului.
Republica Cehă a declarat miercuri că China este responsabilă pentru o „campanie cibernetică rău intenționată” care a vizat o rețea utilizată pentru comunicații neclasificate la Ministerul Afacerilor Externe și l-a convocat pe ambasadorul chinez pentru a condamna incidentul.
DefenseRomania se află în aceată perioadă în Coreea de Sud unde publicația noastră participă, la invitația partenerilor coreeni, la întrevederi și evenimente militare organizate de Armata Republicii Coreei, precum și la expoziția navală Madex 2025 (International Maritime Defense Industry Exhibition), ajunsă deja la a 14-a ediție. Pe parcursul acestor zile DefenseRomania va furniza interviuri și materiale despre eveniment, precum și cooperarea bilaterală între Coreea și România pe zona de securitate și apărare.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a promis miercuri că Rusia va anunța în curând o nouă rundă de discuții cu Ucraina. Potrivit acestuia, în cadrul acestor negocieri, Moscova va depune eforturi pentru a elimina toate legile discriminatorii în vigoare pe teritoriul Ucrainei.
Dronele ucrainene au atacat o fabrică de drone din localitatea Dubna, situată în regiunea Moscova.
Noua cursă a înarmărilor vizează forțele de drone, care devin arme-cheie și în conflictul India–Pakistan. Așa-numita ”dronizare” a războiului o întâlnim în Ucraina, acolo unde UAV-urile sunt folosite în aproape orice misiune, de la cele kamikaze, la cele de culegere de informații, inclusiv pentru reglarea focului artileriei.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a clarificat poziția față de Ucraina cu privire la armele cu rază lungă de acțiune.
Retorica președintelui american s-a schimbat dramatic în ultima perioadă. Acum își exprimă public dezamăgirea față de dictatorul rus pe care îl avertizează că „se joacă cu focul”.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Încă din primele zile ale războiului de agresiune al Rusiei a fost clar că apărarea antiaeriană ucraineană reprezintă principalul obstacol în derularea ofensivei ruse așa cum și-o doreau planificatorii de la Kremlin. După 3 ani și 3 luni de la atacul care trebuia să aducă succesul în 3 zile, tacticienii ruși dau primele semne de succes în găsirea unor soluții eficiente de penetrare a acestei adevărate cortine de foc prin care inimoșii militari ucraineni reușesc să reducă la maximum zecile și chiar sutele de atacuri aeriene lansate zilnic de ruși.
Relațiile dintre Ungaria și Ucraina ating un nou minim istoric, pe măsură ce Budapesta își intensifică retorica și acțiunile ostile împotriva Kievului, sub pretextul unor "operațiuni de intelligence" desfăşurate de ucraineni pe teritoriul ungar. Această escaladare survine în contextul în care Ungaria blochează negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor, cruciale pentru premierul Viktor Orban.
Aspirațiile Europei de a avea o industrie constructoare de nave militare solidă și competitivă la nivel mondial se confruntă cu obstacole majore, după cum a subliniat șeful Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour. În cadrul unei audieri parlamentare recente, Vaujour a evidențiat nevoia urgentă de coordonare între numeroasele șantiere navale de pe continent, argumentând că situația actuală fragmentată împiedică capacitatea Europei de a obține contracte avantajoase pe piața de export.
Se pare că noul guvern german analizează modalități de sprijinire a industriei ucrainene de apărare în ceea ce priveste producția de arme cu rază lungă de acțiune, o măsură care ar consolida în mod semnificativ capacitățile militare interne ale Ucrainei. Această inițiativă, anuntat de cotidianul german Spiegel, arata o schimbare în abordarea Germaniei față de ajutorul militar, trecând de la furnizarea directă de arme la încurajarea Ucrainei sa-si produca sinugra echipamentele militare de care are nevoie.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
