Tragedia a avut loc pe 31 martie 1995, la puțin timp după ora României 9 a.m. Aeronava Tarom efectua un zbor București - Bruxelles și s-a prăbușit la aproximativ două minute de la decolare, aproape de Aeroportul Otopeni, pe un când de pe raza localității Balotești, județul Ilfov.
La bord se aflau 60 de persoane. Nu a existat din păcate niciun supraviețuitor. Din cele 60 de persoane 11 au fost membri ai echipajului și 49 au fost pasageri. Tot echipajul era de naționalitate română, în timp ce dintre călători 32 au fost belgieni, 9 români, 3 americani, 2 spanioli, un francez, un olandez și un thailandez.
De precizat că în accident a decedat și consulul Ambasadei Belgiei la București. Acesta se afla în aeronavă și se deplasa către Bruxelles.
Comandantul zborului a fost Liviu Bătănoiu, în vârstă de 48 de ani, absolvent al Şcolii Militare de Aviaţie Aurel Vlaicu, promoţia 1969. În total, Liviu Bătănoiu avea la activ 14.312 ore de zbor, dintre care 1.735 de ore la bordul unei aeronave Airbus A310. Copilot a fost Ionel Stoi, în vârstă de 51 de ani. Acesta efectuase pregătirea la aceeaşi şcoală de aviaţie, absolvită în 1968. Experienţa sa de zbor: 8.988 de ore, dintre care 650 la bordul unui aparat Airbus A310.
Agenția de presă Agerpres a publicat anul trecut un documentar, la 25 de ani de la tragedie. Se arată astfel că avionul implicat în tragedie avea o capacitate cuprinsă între 215, 265 şi 300 de locuri. Airbus-310 putea parcurge o distanţă maximă de 8.000 de kilometri, putea zbura la o altitudine de 10.000 de metri cu o viteză de croazieră de 850 de kilometri pe oră. Avionul avea lungimea de 40,66 metri, anvergura de 43,90 metri şi consuma între 4 şi 5 tone de combustibil pe oră. Conform fişei tehnice, Airbus A-310 trebuia să staţioneze la sol o zi la fiecare 18 luni în vederea unui control tehnic riguros.
Avionul care s-a prăbușit purta numele de „Muntenia”. Primul său zbor data din 1987, iar ultima evaluare tehnică fusese efectuată la 13 aprilie 1994. Până la momentul catastrofei, avionul, propulsat de două motoare Pratt & Whitney, însumase 31.092 de ore în aer.
Condiţiile meteorologice din dimineaţa de 31 martie 1995 au fost nefireşti de grele pentru o zi de primăvară: ninsoare abundentă şi ceaţă densă, ambele cu impact major asupra vizibilităţii, la care s-a adăugat vântul puternic.
La ora 9:00:00, echipajul a primit aprobarea de decolare. După şase minute de întârziere, mai exact la 09:06:44 ora locală, avionul a început procedurile ridicării de la sol, pe pista 08R a Aeroportului Internaţional Otopeni. La 09:07:53, avionul s-a aflat la 1.396 metri altitudine şi a retras flapsurile, volete situate în partea dinapoi a planurilor unui avion pentru a-i mări portanţa.
Aeronava a ajuns în dreptul comunei Baloteşti şi a virat spre Ploieşti. Motorul stâng, din interiorul virajului, a început să dezvolte o asimetrie, şi-a redus capacitatea, provocând creşterea tracţiunii motorului drept şi devierea de la traiectul de zbor. La momentul 09:08:18, asimetria de tracţiune a ajuns la valoarea maximă şi aeronava s-a înclinat puternic spre stânga.
La ora 09:08:34, avionul a lovit pământul, într-un unghi de picaj de 80 de grade, cu o viteză de 324 de noduri (puţin peste 600 kilometri pe oră). S-a prăbuşit aproape vertical, la o distanţă de câteva sute de metri de gara Baloteşti şi la mai puţin de 3 kilometri de Aeroportul Otopeni. La locul impactului s-a format un crater de şase metri adâncime.
Turnul de control aerian din Bucureşti a încercat să contacteze zborul RO 371, fără succes, apoi a solicitat unei alte aeronave ce zbura în apropiere să contacteze echipajul zborului 371. După confirmarea pierderii legăturii, Turnul de control Bucureşti a emis un cod DETRESFA, prin care se indică o fază de pericol.
La scurt timp, preşedintele României, Ion Iliescu, a dat publicităţii un mesaj prin care s-a declarat "zguduit de catastrofa aeriană de la Otopeni". La locul tragediei au ajuns premierul Nicolae Văcăroiu, ministrul Transporturilor, Aurel Novac, ministrul de Interne, Doru Ioan Tărăcilă, printre alţii. Din comisia de anchetă, abilitată să cerceteze cauzele catastrofei, au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, organe ale Procuraturii, Ministerului de Interne, Institutului Medico-Legal, specialişti belgieni, reprezentanţi ai producătorilor avionului din Franţa.
Investigaţia a fost coordonată de Sorin Stoicescu, la momentul respectiv Inspector de stat şef pentru Aviaţia Civilă din România, în cadrul Ministerului Transporturilor.
O echipă de investigatori ai FBI, conduşi de agentul David Beisner, au desfăşurat propria anchetă, pentru a analiza posibilitatea unui eventual atac terorist cu bombă, ipoteză respinsă ulterior.
Puteau fi văzute bucăţi de avion împrăştiate pe o rază de aproximativ 1 km, pulverizate în urma impactului cu solul. Corpul principal al aeronavei fumega la o distanţă de 600 m de calea ferată. Chiar lângă şină, se afla un fragment metalic pe care se putea citi inscripţia cu litere albastre A 310. Alături, pe o grămadă metalică, se vedea una din roţile aparatului, singura rămasă întreagă. Bucăți din corpurile sfârtecate de fluxul exploziei ale celor care și-au pierdut viața putea fi văzute pe distanțe mari.
Imediat după tragicul eveniment, Ministerul Sănătăţii a deplasat la faţa locului 23 de echipaje, 14 medici, 9 asistente medicale şi 5 autosanitare. Pompierii s-au luptat cu flăcările o oră şi jumătate, căci, având în vedere că zborul nu durase nici două minute, rezervoarele aeronavei erau pline cu kerosen. Mai mult de 200 de jandarmi au izolat zona.
A doua zi, în jurul orei 14, au fost descoperite cele două cutii negre şi înregistratorul de voce ale avionului.
Raportul final privind accidentul aviatic a fost făcut public la 31 martie 2014, de către Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile. În document se precizează că acesta nu stabileşte vinovaţi, ci doar cauzele tragediei, conform aias.gov.ro.
Potrivit raportului, notează Agerpres în documentarul publicat la 25 de ani de la tragedie, factorii care au condus la producerea accidentului au fost în număr de trei: tracţiunea asimetrică a motoarelor, posibila incapacitate a pilotului comandant şi faptul că nu au fost luate de către copilot "suficiente măsuri corective de a acoperi consecinţele primilor factori".
Cu 32 de secunde înainte de impactul cu solul, se arată în document, copilotul Stoi poate fi auzit întrebând: "Ce ai, mă?". Cel mai probabil, întrebarea îi era adresată pilotului comandant, posibil afectat brusc de o problemă de sănătate, precum un infarct, care l-a determinat să-şi piardă cunoştinţa sau chiar i-a provocat decesul.
Niciunul dintre cei doi nu fusese în prealabil diagnosticat cu o problemă de sănătate care ar fi putut să le ridice dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Astfel s-ar explica şi de ce Liviu Bătănoiu dispare din înregistrarea cutiei negre în ultimele secunde dinaintea impactului. Ionel Stoi încearcă să activeze pilotul automat, dar comanda nu este preluată din cauza înclinării aeronavei la un unghi de peste 45 de grade. Ultimele cuvinte ale copilotului, rostite cu şase secunde înainte de momentul fatal, sunt "S-a stricat ăla".
Potrivit raportului final, Secţiunea 1.6.2., în jurnalul de bord al aeronavei erau înregistrate mai multe situaţii în care maneta motorului din stânga revenea aproape de ralanti în timpul urcării. Problema apărea doar câteodată, fără o anume periodicitate. Începând cu 10 iunie 1994, piloţii fuseseră avizaţi ca, în timpul urcării, să supravegheze maneta şi, în caz de nevoie, să-i stabilizeze manual traiectoria. Mecanicii nu au remediat această anomalie deoarece nu a putut fi replicată la sol.
La aproximativ un an după tragedie, Airbus a emis două Buletine de Service către operatori prin care i-a instruit cum să repare problema care cauza tracţiunea asimetrică a motoarelor. Aceste remedieri au devenit obligatorii şi nu au mai fost raportate asimetrii de propulsie la Airbus A310.
Catastrofa aeriană din 31 martie 1995 a fost subiectul episodului şase din sezonul cu numărul 19 al serialului "Air Crash Investigation" ("Dezastre în aer"), difuzat de canalul National Geographic la 24 ianuarie 2019, arată nationalgeographic.com.au.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Pe 21 ianuarie 1941, după o colaborare de trei luni, România a fost pe punctul de a fi aruncată într-un război civil, după ce Armata, fidelă mareșalului Ion Antonescu, și Mișcarea Legionară s-au confruntat.
Potrivit unui cercetător francez care studiază documente din arhiva oficială a statului, Franța poate fi văzută ca un complice la genocidul din Rwanda din 1994.
Pe 14 septembrie, în cadrul ceremoniei desfășurate la Belgrad pentru promovarea unor cadre militare din Armata sârbă, președintele Aleksandar Vucic a anunțat că Serbia va introduce în curând serviciul militar obligatoriu pentru bărbați.
În dimineața de 14 septembrie, Forțele Navale ucrainene au raportat o informație îngrijorătoare despre o prezență masivă în Marea Neagră a navelor de luptă rusești. O parte dintre ele sunt înzestrate cu rachete Kalibr. Rusia a desfășurat 16 nave militare în Marea Neagră, în ultimele 24 de ore. Dintre acestea, șapte sunt purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, salva totală putând ajunge la 48 de rachete. Informația a fost prezentată public de Marina ucraineană, sâmbătă dimineața.
Compania sud-coreeană Hyundai Rotem a finalizat livrările unui al patrulea lot de tancuri de luptă principale K1A2 către forțele armate ale Republicii Coreea. Publicaţia Janes a făcut publice aceste informaţii cu referire la anunțul Departamentului pentru Achiziții în domeniul Apărării (Defense Acquisition Program Administration - DAPA) din cadrul Ministerului sud-coreean al Apărării, făcut la 12 septembrie 2024.
SUA și Regatul Unit ar putea fi pe punctul de a face ceea ce ar putea fi o mișcare extrem de importantă în ceea ce privește războiul din Ucraina, rapoartele sugerând că ambele țări ar putea permite în curând Kievului să își folosească armele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei. În acelaşi timp, Suedia și Finlanda sar etap ''ar putea'' şi spun răspicat că nu vor interzice Ucrainei să lovească Rusia cu armele pe care le-au furnizat, în contextul amenințărilor lui Vladimir Putin la adresa NATO.
Forțele Armate Ucrainene au făcut o pătrundere într-o nouă secțiune a liniei frontului din regiunea Kursk. Un material video cu momentul în care se desfăşoară noul atac a fost publicat de militarii unității ucrainene ''Khorne Group'' din cadrul Brigăzii 116 Mecanizată. Potrivit mass-mediei ucrainene, străpungerea frontierei ruse a avut loc în zona satului de frontieră Vesele.
Buletinul informativ francez “Intelligence Online” a publicat recent un articol cu titlul: “Serviciul de informații militare așteaptă ca specialiștii OSINT (Open Source Intelligence) să ajute la urmărirea sistemelor de rusești de interceptare electronică”, în care se arată că monitorizarea mijloacelor rusești de război electronic în continuă îmbunătățire de pe linia de contact dintre părțile aflate în conflict are o importanță decisivă pentru informațiile militare occidentale.
Descoperirea de microelectronică de fabricație americană în armele rusești confiscate în Ucraina ridică semne de întrebare alarmante cu privire la eficacitatea sancțiunilor și a controalelor la export ale SUA. În ciuda eforturilor de a preveni acest lucru, tehnologia americană alimentează în mod involuntar mașina de război a Rusiei. Situația evidențiază nevoia urgentă de supraveghere mai strictă a lanțurilor de aprovizionare globale și dezvăluie provocările complexe în prevenirea deturnării tehnologiilor cu dublă utilizare către adversari.
Varșovia caută sprijinul NATO pentru a-și proteja propriul spațiu aerian, în timp ce analizează posibilitatea de a transfera alte avioane pentru a sprijini eforturile de apărare ale Ucrainei. Ministrul afacerilor externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a admis posibilitatea de a furniza Ucrainei avioane de luptă suplimentare pentru a sprijini eforturile sale de apărare. Printre echipamentele luate în considerare pentru transfer se numără aeronavele MiG-29, care sunt cruciale pentru capacitățile de apărare aeriană ale Poloniei.
Informațiile publicate miercuri de presa ebraică au susțínut că în timpul atacului aerian major lansat duminica trecută de forțe speciale israeliene asupra unei unități de producție de arme aparținând Gărzii Revoluționare Iraniene din regiunea Masyaf din centrul Siriei, acestea au confiscat echipamente și documente importante. Comandourile au aterizat din elicoptere pentru a aresta iranieni și a îndepărta materiale înainte de a distruge amplasamentul.
Statele Unite au mai făcut un pas în direcția vânzării de avioane F-35 către România.
Avionul tactic stealth, un mijloc formidabil de luptă, este cu siguranță un schimbător de joc. Americanii îl au din anii 80, poate chiar 70 ai secolului trecut. De fapt, chiar ei l-au inventat.
Alții l-au descoperit cu 30 de ani mai târziu, în secolul 21 și, posibil, cu un mic ajutor din spionaj. Avioanele lor putea fi la fel de bune ca originalul sau nu, ori poate chiar mai bune. Greu de spus, pentru că secretul este unul foarte mare. La fel de bine, avionul de luptă stealth ar putea fi pentru ei un fel de conjectură Riemann, adică îl folosesc, dar încă nu-și dau seama cum a fost inventat.
Pe măsură ce forțele armate ucrainene asistă neputincioase la atacurile pornite de pe teritoriul Rusiei, Kievul și Occidentul discută din ce în ce mai mult despre posibilitatea de a ataca teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune.
La finalul săptămânii trecute o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României în timpul unui atac masiv asupra porturilor dunărene ale Ucrainei. Drona a evoluat aproximativ 40 de minute la o adâncime de aproximativ 30 de kilometri în teritoriul nostru și a fost atent monitorizată de două avioane F-16 Fighting Falcon ale României.
Ministrul român de externe Luminița Odobescu a declarat la Zagreb că incidentul de ieri este o nouă escaladare a Rusiei și o încălcare a dreptului internațional și că aceasta arată planurile Rusiei pentru zona Mării Negre și libertatea de navigație în această zonă.
O investigație a comunității internaționale de informații InformNapalm a descoperit o schemă care permite Rusiei să continue să deservească aeronavele sale militare, inclusiv avioanele de vânătoare Su-30SM, în ciuda sancțiunilor occidentale, scrie defence-blog.com.
Serviciile ucrainene de informații au distrus mai multe ținte aflate pe teritoriul Rusie folosind UAV-uri, în special drone Bober, potrivit Defense Intelligence of Ukraine (DIU/GUR). „A-50 staţionat la uzina Taganrog, Su-57 și mândria lui Putin - radarul Voronej. Ceea ce le unește pe toate este că ultimul lucru pe care l-au văzut înainte de a fi inutilizabile a fost Bobers”, a scris DIU.
Raportul publicat joi, citat de site-ul RND, arată că serviciile de informații rusești își concentrează tot mai mult activitățile asupra Bundeswehr.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al Apărării Serghei Şoigu a vizitat vineri Coreea de Nord.
Administrația președintelui american Joe Biden își propune să îmbunătățească „poziția strategică” a Ucrainei pe linia frontului cât mai mult posibil înainte de expirarea mandatului său prezidențial în ianuarie 2024, a relatat Wall Street Journal pe 12 septembrie, citând un înalt oficial american sub protecţia anonimatului.
O dronă FPV ucraineană a surprins momentul în care un UAV rusesc de cercetare Supercam S350 a fost doborât de o altă dronă FPV ucraineană. Videoclipul cu momentul în care UAV-ul rusesc este efectiv lovit de drona ucraineană, care are o viteză mult mai mare, a fost publicat pe 12 septembrie de canalul Telegram Yokai.
Uitând că armata sa folosește în Ucraina rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune Hwasong-11 și că forțele ruse tocmai au primit din Iran rachetele balistice Fath-360, Vladimir Putin a reacționat dur la posibilitatea ca Kievului să i se permită utilizarea rachetei britanice cu rază lungă de acțiune Storm Shadow pe teritoriul Rusiei.
Ucrainenii sunt un popor incredibil de inovator, iar armata SUA învață multe de la ei. Acest lucru a fost declarat de Christine Wormuth, secretar al Armatei Statelor Unite , joi, 12 septembrie, la Centrul Stimson din Washington, DC. Armata Statelor Unite ajută de mult timp la instruirea ucrainenilor care luptă pe front și contribuie la împărtășirea experiențelor lor, a spus ea.
În timpul unei conferințe de presă cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la Varșovia, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a cerut ca Ucrainei să i se permită să utilizeze arme occidentale pentru a putea desfăşura atacuri în interiorul Rusiei în scopul autoapărării, deoarece „Rusia comite crime de război prin atacarea țintelor civile” din Ucraina.
Forțele Aeriene Ucrainene au afirmat că avioanele de luptă rusești Sukhoi Su-57 Felon au efectuat numeroase atacuri asupra unor ținte din Ucraina. Acestea raportează mai mult de 40 de atacuri aeriene, reluând declarațiile anterioare ale Ministerului rus al Apărării și ale Ministerului britanic al Apărării.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 septembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Coreea de Nord continuă să furnizeze Rusiei rachete balistice avansate cu rază scurtă de acțiune. În același timp, dictatorul nord-coreean a anunțat că își va dubla eforturile pentru a se asigura că arsenalul său nuclear este pe deplin pregătit să lupte cu Statele Unite și aliații săi.
Potrivit unui bilanț prezentat în această dimineață de Forțele Aeriene ale Ucrainei, în cursul nopții de 12.09.2024, Trupele radiotehnice ucrainene au detectat și escortat deasupra teritoriului național 69 de ținte aeriene rusești.
Ministrul lituanian al apărării, Laurynas Kasciunas, a solicitat o schimbare a logicii desfășurării misiunii de poliție aeriană a NATO în statele baltice, ca urmare a prăbușirii recente a unei drone militare rusești în Letonia, potrivit radioului național lituanian LRT. Balticii cer simplificarea procedurilor în Alianță astfel încât avioanele militare aliate, care efectuează misiuni de poliție aeriană, să doboare dronele rusești ce violează spațiul aerian național. Amintim că în România e o întreagă dezbatere cu privire la cadrul legislativ care permite sau nu doborârea dronelor ce survolează teritoriul național, după ce o dronă rusă a pătruns 30 de kilometri în adâncimea României.
O rachetă rusească a lovit în Marea Neagră o navă comercială care transporta cereale din Ucraina către Egipt, fără să se înregistreze răniţi în urma acestui atac, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.
Farsorii ruşi Vovan şi Lexus, cunoscuţi pentru capcanele telefonice în care au atras politicieni europeni pe care i-au făcut să creadă că la capătul firului se află oficiali străini cărora le-au făcut astfel mărturisiri pe care altfel nu le-ar fi spus public, au reuşit să-i întindă o astfel de cursă şi ministrului polonez de externe Radoslaw Sikorski, de la care au obţinut declaraţii despre războiul din Ucraina, relatează joi agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Momentul în care piloți ucraineni vor fi pregătiți la Centrul de F-16 de la Baza 86 Borcea din România e o chestiune de timp. Subiectul a fost abordat de către ministrul Apărării român Angel Tîlvăr și omologul său.
Patru avioane rusești fără plan de zbor sau transpondere active au fost observate miercuri în spațiul aerian de deasupra Mării Baltice, potrivit unui comunicat al Forțelor Aeriene letone.
