Poți descărca aplicația:
Politicile sale, ceea ce numim ,,perestroika” şi „glasnosti”, au contribuit decisiv la prăbușirea Uniunii Sovietice, un colos cu picioare de lut care oricum în anii 1980 dădea semne că se destramă din toate încheieturile.
Gorbaciov a preluat conducerea URSS în martie 1985, la doar 54 de ani, și a reprezentat o nouă generație de comuniști sovietici, menită să deschidă calea reformelor după decenii în care a condus „vechea gardă”. Predecesorii lui Gorbaciov au fost lideri sovietici bătrâni, precum Leonid Brejnev, Iuri Andropov și Konstantin Cernenko.
Gorbaciov este totodată cel care renunță la așa-numita „doctrină Brejnev” - o ideologie în care statele componente ale Uniunii Sovietice și cele satelitare aveau dreptul la o oarecare independență, dar fără să li se permită să părăsească Pactul de la Varșovia și să deranjeze statu quo-ul roșu în blocul socialist. În traducere, ceea ce a făcut Gorbaciov a fost să permită statelor aflate sub influența URSS să ia propriile decizii fără ca Moscova să intervină militar (n.a. - vezi cazul Cehoslovaciei 1968). În fond, nici nu prea avea de ale, URSS confruntându-se cu o uriașă criză.
În vârstă de 90 de ani, Mihail Gorbaciov a acordat un interviu agenției de presă Tass, în cadrul căruia a catalogat perestroika ca fiind cea mai mare realizare politică a sa, realizare care a dus la prăbușirea unui sistem totalitar.
„Am profunda convingere că perestroika a fost necesară și că ne-am dus în direcția corectă. Cea mai mare realizare a fost că oamenii și-au câștigat libertatea și au pus capăt unui sistem totalitar”, a precizat Mihai Gorbaciov. Ultimul lider sovietic a subliniat și realizările ruse pe plan de politică externă după terminarea Războiului Rece, considerând o realizare reducerea drastică a armamentului nuclear.
Ceea ce trebuie subliniat, contrar teoriilor conspiraționiste potrivit cărora Gorbaciov a fost agent al Marii Britanii, este că acesta a încercat prin reforme să salveze sistemul sovietic, în niciun caz să îl distrugă.
Iar adevărul e că URSS nu avea altă cale de urmat. Prăbușirea comunismului era iminentă după mijlocul anilor 1980. În ideologia comunistă nu mai credeau nici măcar liderii socialiști, economia era la pământ, iar populația era sătulă de privațiuni. Acest lucru este general valabil în toate statele din spatele Cortinei de Fier, nu doar URSS.
Politica prin care Mihai Gorbaciov a urmărit reformarea și reorganizarea sistemului, ceea ce numim ,,perestroika” şi „glasnosti” (n.a. în traducere „reformă” și „deschidere”) a fost o consecință a faptului că Gorbaciov înțelegea criza prin care trecea URSS și întregul bloc comunist. El a încercat să salveze prin reformă sistemul și să ofere socialismului forme noi de organizare, paradoxal, prin revenirea la valorile marxist-leniniste ale bolșevismului. Noul secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice nu a urmărit în niciun moment căderea blocului sovietic, deși politicile sale au grăbit prăbușirea colosului sovietic cu picioare de lut.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
Noul guvern al Republicii Cehe și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini militar Ucraina în contextul posibilei invazii ruse, precizând prin vocea ministrului Apărării, Yana Cernochova, că Cehia este pregătită să vândă sau să trimită Kievului armament și echipamente militare.
În ultimele 24 de ore, în mass-media și pe rețelele de socializare au apărut o serie de informații privind desfășurarea unor activități de pregătire pentru luptă ale armatei ruse, pe fondul tensiunilor cu NATO.
