Conferința de la Yalta și 'împărțirea lumii'. Churchill, Stalin și 'trădarea' României
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
Winston Churchill, Franklin D. Roosevelt și Iosif Vissarionovici Stalin, în timpul Conferinței de la Yalta. Sursă foto: Wikipedia
În pofida legendei care s-a răspândit după Conferința de la Yalta, aceasta nu a însemnat o „împărțire a lumii” între Uniunea Sovietică și aliații săi occidentali, care au luptat împotriva Germaniei naziste.
Trebuie să precizăm că în Balcani situația era stabilizată în momentul controversatei conferințe. Asta deoarece în urma vizitei lui Winston Churchill la Atena, (în perioada 25-28 decembrie 1944), accesul comuniștilor spre putere era îngrădit. Pe de altă parte Stalin respecta acordul de procentaj, abandonându-i pe comuniștii greci. Principala problemă a fost însă Polonia. Mai exact a frontierelor și mai ales a guvernului de la Varșovia. Problema s-a dovedit foarte spinoasă iar Stalin nu a fost dispus să dea înapoi în ceea ce privește Polonia. Iar Roosevelt era interesat mai degrabă de soarta Japoniei.
Cât despre acordul de procente prin care era împărțită regiunea, celebrul bilet care a circulat între Churchill și Stalin, a fost decis în timpul celei de-a Patra Conferințe de la Moscova, în anul 1944.
Potrivit datelor scrise de Churchill pe o bucată de hârtie, cifrele erau următoarele: în România, URSS ar trebui să aibă o influență de 90% iar Marea Britaniei 10%; în Grecia influența sovieticilor ar trebui să fie de 10% iar a Londrei de 90%; în Ungaria și Iugoslavia ambele ar fi trebui să își împartă câte 50% din influență; în Bulgaria sovieticii ar fi avut 75% influență iar britanicii 25%.
România a căzut pradă sovieticilor. Dar ne-a trădat într-adevăr Occidentul?
Într-un reportaj publicat de El Pais, Regele Mihai I al României, ultimul lider politic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care se mai afla în viață la momentul publicării interviului, spunea că nu îl va ierta niciodată pe premierul britanic pentru că a abandonat România. „Bineînţeles că înţeleg de ce Churchill a crezut că era singura strategie posibilă, sau cel puţin din perspectiva britanică. Dar nu pot să-l iert, nici să i-o accept”, preciza Regele Mihai.
Adevărul este însă că în 1944 devenise evident că înaintarea sovietică spre Berlin nu mai putea fi oprită. Iar în timpul Conferinței de la Yalta, trupele Armatei Roșii se aflau deja pe teritoriul țării noastre. Trebuie menționat că aproape peste tot unde Armata Roșie a intrat, s-a instaurat comunismul.
Winston Churchill a fost un mare om de stat. Ne place sau nu, premierul britanic a urmărit interesul țării sale și a coloniilor britanice. În aceste condiții Churchill era mult mai interesat mai ales de Grecia, aceasta fiind o importantă rută comercială în Imperiul Britanic.
Sigur că din punct de vedere moral Churchill nu are istoria de partea sa. Dar să judecăm evenimente istorice în mod subiectiv și din perspectiva realității zilelor noastre este greșit și este o capcană în care mulți dintre noi cădem.
Churchill nu a putut salva Polonia, stat pentru care a intrat într-un război mondial. Cum ar fi putut salva România?
Adevărul este că Stalin a dorit în mod obligatoriu un coridor de la nord la sud - Polonia, România și Bulgaria -, fără să spere probabil la sovietizarea inclusiv a Cehoslovaciei sau Ungariei. În ceea ce privește România, să acuzăm Occidenutl de trădare e greșit din cel puțin două perspective: În primul rând România a luptat încă din 22 iunie 1941 alături de Germania nazistă, împotriva Aliaților. Mai apoi, așa cum am arătat, trupele sovietice deja se aflau pe teritoriul românesc. Cum i s-ar fi putut opune lui Stalin un Churchill care urmărea interesele britanice și un Roosevelt idealist, dar muribund, prăbușit la Yalta atât din punct de vedere fizic și psihic.
Și, în contextul în care aliații nu au reușit să salveze Polonia din ghearele Moscovei, stat pentru care au intrat într-un război mondial, cum ar fi putut salva o Românie care a luptat ani împotriva lor? Pornind un nou război mondial? Este irealist.
Că a fost moral sau nu cele decise în cadrul Conferinței de la Yalta? Istoria nu cunoaște termenul de moralitate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News