Poți descărca aplicația:
Nicolae Ceaușescu, comandant suprem al forțelor armate, a ordonat în decembrie 1989 deschiderea focului împotriva celor care protestau în stradă, la finalul unei decade în care Cortina de Fier se prăbușea, iar România socialistă trecea printr-o criză fără precedent din dorința irațională a dictatorului de a achita datoria externă. Cu o Românie izolată complet, atât de est, cât și de vest, Ceaușescu și-a condamnat poporul la frig și foame.
Nu a putut fi schimbat printr-o lovitură politică, asemenea altor lideri comuniști din regiune, ci a fost nevoie de sânge. Iar acest lucru e cauzat și de faptul că Nicolae Ceaușescu s-a înconjurat de personaje obediente și avea controlul absolut asupra țării, în ciuda faptului că suferea de paranoia și își pierduse încrederea în aproape toată lumea.
Istoricul Lavinia Betea, care va lansa pe data de 20 iunie la editura Corint, două noi volume „Viața și epoca lui Nicolae Ceaușescu” și „Tovarășa”, o biografie a Elenei Ceaușescu, într-un interviu acordat DC News, spune că debarcarea liderului sovietic Nikita Hrușciov a fost o lecție pentru Ceaușescu.
„Ceaușescu a modificat statutul partidului în maniera în care el nu mai putea fi înlocuit statutar. Comandanții noștri de armată nu erau comandanții sovietici din perioada lui Hrusciov, care veneau înnobilați de victoriile pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial”, a explicat Lavinia Betea.
Istoricul spune că Ceaușescu se „înconjurase de oameni care aveau pete negre la dosar”. Ea l-a dat exemplu pe generalul Vasile Milea care era pe punctul de a fi demis pentru „ceea ce azi am numi deturnări de fonduri”.
„În ce bătălii se remarcase Vasile Milea sau Victor Atanasie Stănculescu? Ce credit aveau aceștia?”, se întreabă, retoric, Lavinia Betea.
Ea a subliniat că niciunul din generalii lui Ceaușescu nu aveau capacități militare. „Toți au fost ridicați în grade sub motivații politice. Se remarcaseră doar din punct de vedere politic nu prin ceva care să-i nimbeze ca oameni care ar fi avut un geniu militar. Nici vorbă de așa ceva”. Acesta a fost unul din motivele pentru care Armata nu putea avea nicio inițiativă care să ducă la schimbarea regimului, a subliniat Lavinia Betea.
„Nu armata, ci situația internațională a fost punctul nevralgic al lui Ceaușescu și contextul în care se produceau schimbările din vecini. Asupra Armatei el avea control deplin. Subliniez din nou, între comandanții noștri din structurile militarizate și comandanții sovietici din vremea lui Hrușciov care au dus la înlocuirea dictatorului sovietic, e o distanță ca de la cer la pământ”, a punctat Lavinia Betea care a subliniat însă că Armata nu l-a părăsit pe Ceaușescu, dar după Timișoara toată lumea, inclusiv Armata, și-a dat seama că acesta este sfârșitul regimului.
„La toate acestea se adaugă situația din România. Citându-l pe Lenin, el spunea că pentru a se produce o Revoluție trebuie să existe o situație revoluționară. Ori România era atunci în conformitatea cu teoria respectivă”, a mai adăugat istoricul.
„Ultima perioadă a lui Nicolae Ceaușescu e una de profundă degenerare a sa. Și fizică și psihică. Dacă îi urmărești discuțiile din stenograme din CPEx îți dai seama că felul în care el reacționa nu era al unui om normal”, a mai precizat Lavinia Betea care a conchis, arătându-și speranța că niciodată în istoria României o singură persoană nu va mai avea în mâini întreaga putere, așa cum s-a întâmplat cu dictatorul comunist.
Conform unor documente mai vechi - cu caracter secret - ale Statului Major turc, Turcia ar fi elaborat o strategie pentru o invazie simultană a Greciei, cât şi a Armeniei. Potrivit acestor documente, planul numit „CERBE” a fost pregătit în 2014 şi actualizat în 2016. Cotidianul Nordic Monitor a dezvăluit, pe baza unor documente, că militarii turci au enumerat 131 de insule, insulițe și formațiuni stâncoase în Marea Egee, al căror statut a fost contestat cu Grecia vecină și au pregătit planuri de preluare a acestora în timpul unui conflict.
Ambasada Rusiei la Washington a cerut, pe 23.06.2021, Statelor Unite și aliaților săi NATO să abandoneze exercițiile militare comune cu Ucraina în Marea Neagră.
Cu o zi înainte de anunţurile preşedintelui Joe Biden în domeniul luptei împotriva criminalităţii, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a informat marţi despre crearea a cinci unităţi pentru a combate traficul de arme de foc, notează AFP.
Potrivit site-ului rus de propagandă topcor.ru, Rusia a impus din nou anul acesta restricții de navigație în largul coastelor Crimeii, blocând Marea Neagră pentru efectuarea unor exerciții cu lansări de rachete. În același timp, Institutul Hidrografic Naval din cadrul Ministerului Apărării din Spania, care publică avertismentele cu privire la închiderea zonelor pentru navigație, a ignorat din nou informațiile primite de la Kiev și a înregistrat datele de la ruși.
Plenul Senatului a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, proiectul pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar semnat la Bucureşti, la 5 septembrie 2020.
Potrivit cotidianului The Telegraph, armata britanică a fost alertată de zborurile avioanelor rusești deasupra portavionului HMS Queen Elizabeth aflat în Marea Mediterană. În plus, în apropierea acestuia au fost observate nave de luptă rusești și un submarin.
Nu puține au fost cazurile din ultima vreme în care diverși oficiali ai ambasadelor ruse din întreaga lume au fost trimiși acasă sub suspiciunea că desfășurau acțiuni de spionaj pe teritoriile statelor din întreaga lume, inclusiv în România. La schimb, rușii au luat măsuri direct proporționale și au expulzat și ei diplomați din țările respective. Cu toate acestea, am putut vedea că de-a lungul timpului acțiunile de spionaj cu impact major care au condus inclusiv la (re)scrierea unor pagini în cărțile de istorie, nu au venit ca urmare a unor operațiuni derulate de diplomați sau angajați ai ambasadelor, ci de agenți, fără legături aparente cu guvernul țării de origine „plasați” în diferite zone, precum mediul de afaceri, spațiul media, ONG-uri sau chiar în structuri guvernamentale.
Plenul Senatului a adoptat marţi, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.
