Poți descărca aplicația:
Ruptă din trupul vechiului Principat al Moldovei, în 1812, Basarabia era cedată Imperiului Țarist la finele războiului ruso-turc.
Intrată în război în 1916, după doi ani de neutralitate, pentru Transilvania, printr-o fericită conjunctură, România va reuși să recupereze și Basarabia, împlinind idealul Marii Uniri, la finele lui 1918.
Fără îndoială, în urma Primului Război Mondial, marile imperii au plătit prețul suprem.
Paradoxul face ca cea mai asuprită provincie sub aspectul românismului, Basarabia, care părea sacrificată în urma deciziei de a intra în război alături de Antanta și implicit Imperiul Țarist, să fie prima dintre provinciile care s-au reîntors la patria mamă.
Sigur, nimeni nu putea preconiza în acele momente că Imperiul Țarist se va prăbuși atât de brutal iar Revoluția din Octombrie 1917 va duce la bolșevizarea Rusiei.
După disoluția Imperiului Țarist, Basarabia își proclamă autonomia în octombrie 1917. Atunci are loc și primul „Sfat al Țării” al Republicii Democratice Moldovenești, când președinte al Sfatului este ales Ion Inculeț.
La numai câteva luni, în ianuarie 1918, este proclamată independența. Următorul pas este făcut în martie 1918.
Pericolul bolșevismului era imens. Rusia semnase armistițiu cu Germania, era practic ieșită din război, iar în ianuarie 1918 Chișinăul este ocupat de trupele bolșevice. Basarabia cere ajutorul Regatului României și „Sfatul Țării” revine în fruntea republicii după intervenția Armatei Române.
La 27 martie 1918, acum 103 de ani, „Sfatul Ţării” a adoptat cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 36 de abţineri, Unirea Basarabiei cu România.
Actul Unirii, 27 martie 1918. Foto: Arhivele Naționale ale României
Elitele politice basarabene și cele românești au meritul de a înțelege realitatea acelor vremuri. Unirea Basarabiei cu România nu doar că era cel mai sănătos drum pentru provincia ruptă cu brutalitate din Moldova în 1812, ci reprezenta repararea Istoriei. La 27 martie 1918 „Sfatul Țării” votează Unirea cu România.
Foto: Decizia redactată a „Sfatului Țării”, preluată din ziarul Drapelul. Organ național politic, apare la Lugoj la început bisăptămânal, apoi, din 1907, de trei ori pe săptămână. Ulterior, din 1919, Drapelul devine cotidian.
Astfel, „În numele poporului Basarabiei, declară (…) În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi și înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.
Documentul semnat de Ion Inculeț, președintele „Sfatului Țării”, în 27 martie 1918, are și 11 prevederi pe care Guvernul României se angaja să le respecte.
Printre cele mai importante puncte, basarabenii solicitau ca „Sfatul Țării” să rămână la conducere pentru realizarea reformei agrare. Organismului care votase Unirea cu România, îi rămâneau în competență votarea bugetelor sau numirea funcționarilor administrației locale.
Basarabia solicita să își păstreze autonomia provincială, „Sfatul Țării” fiind ales prin vot universal egal, direct și secret.
Totodată, o altă condiție a Unirii cu România, era ca legile din Basarabia să rămâne în vigoare. Parlamentul României le putea modifica doar dacă la modificări ar fi luat parte și reprezentanții Basarabiei.
Mai mult, în Consiliul de Miniștri (nr. – Guvernul României), Basarabia va avea în permanență doi reprezentanți. Imediat după Unire aceștia vor fi desemnați de către „Sfatul Țării”, urmând ca mai apoi ei să fie aleși din partea reprezentanților Basarabiei din Parlamentul român. Nu în ultimul rând, toate încălcările de lege, survenite până atunci, din motive politice, „în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate”.
În încheierea documentului istoric se precizează că „Basarabia unindu-se ca fiică cu mama sa România, Parlamentul român va hotărâ convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația ei și reprezentanții Basarabiei aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și a garanțiilor de mai sus”.
„Trăiască Unirea Basarabiei cu România deapururi și pentru totdeauna”, încheie documentul semnat de președintele „Sfatului Țării”, Ion Inculeț, la 27 martie 1918, la Chișinău.
Dar, din păcate, Istoria rămâne impasibilă noțiunilor precum „de-a pururi” sau „totdeauna”. Basarabia a stat alături de patria mamă puțin peste două decenii, până la raptul teritorial din 1940. Prin sacrificiu, implicare de pe ambele maluri ale Prutului, cu ajutorul societății civile, prin curajul și rațiunea clasei politice care trebuie să se ridice la înaintașii ei de acum 103 de ani, se poate corecta din nou o hibă a Istoriei. S-a reușit atunci, se poate și acum…
Notă: Materialul a fost publicat inițial pe 27 martie 2020 de către DefenseRomania, fiind republicat și adaptat
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
Noul guvern al Republicii Cehe și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini militar Ucraina în contextul posibilei invazii ruse, precizând prin vocea ministrului Apărării, Yana Cernochova, că Cehia este pregătită să vândă sau să trimită Kievului armament și echipamente militare.
În ultimele 24 de ore, în mass-media și pe rețelele de socializare au apărut o serie de informații privind desfășurarea unor activități de pregătire pentru luptă ale armatei ruse, pe fondul tensiunilor cu NATO.
