Ruptă din trupul vechiului Principat al Moldovei, în 1812, Basarabia era cedată Imperiului Țarist la finele războiului ruso-turc.
Intrată în război în 1916, după doi ani de neutralitate, pentru Transilvania, printr-o fericită conjunctură, România va reuși să recupereze și Basarabia, împlinind idealul Marii Uniri, la finele lui 1918.
Fără îndoială, în urma Primului Război Mondial, marile imperii au plătit prețul suprem.
Paradoxul face ca cea mai asuprită provincie sub aspectul românismului, Basarabia, care părea sacrificată în urma deciziei de a intra în război alături de Antanta și implicit Imperiul Țarist, să fie prima dintre provinciile care s-au reîntors la patria mamă.
Sigur, nimeni nu putea preconiza în acele momente că Imperiul Țarist se va prăbuși atât de brutal iar Revoluția din Octombrie 1917 va duce la bolșevizarea Rusiei.
După disoluția Imperiului Țarist, Basarabia își proclamă autonomia în octombrie 1917. Atunci are loc și primul „Sfat al Țării” al Republicii Democratice Moldovenești, când președinte al Sfatului este ales Ion Inculeț.
La numai câteva luni, în ianuarie 1918, este proclamată independența. Următorul pas este făcut în martie 1918.
Pericolul bolșevismului era imens. Rusia semnase armistițiu cu Germania, era practic ieșită din război, iar în ianuarie 1918 Chișinăul este ocupat de trupele bolșevice. Basarabia cere ajutorul Regatului României și „Sfatul Țării” revine în fruntea republicii după intervenția Armatei Române.
La 27 martie 1918, acum 103 de ani, „Sfatul Ţării” a adoptat cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 36 de abţineri, Unirea Basarabiei cu România.
Actul Unirii, 27 martie 1918. Foto: Arhivele Naționale ale României
Elitele politice basarabene și cele românești au meritul de a înțelege realitatea acelor vremuri. Unirea Basarabiei cu România nu doar că era cel mai sănătos drum pentru provincia ruptă cu brutalitate din Moldova în 1812, ci reprezenta repararea Istoriei. La 27 martie 1918 „Sfatul Țării” votează Unirea cu România.
Foto: Decizia redactată a „Sfatului Țării”, preluată din ziarul Drapelul. Organ național politic, apare la Lugoj la început bisăptămânal, apoi, din 1907, de trei ori pe săptămână. Ulterior, din 1919, Drapelul devine cotidian.
Astfel, „În numele poporului Basarabiei, declară (…) În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi și înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.
Documentul semnat de Ion Inculeț, președintele „Sfatului Țării”, în 27 martie 1918, are și 11 prevederi pe care Guvernul României se angaja să le respecte.
Printre cele mai importante puncte, basarabenii solicitau ca „Sfatul Țării” să rămână la conducere pentru realizarea reformei agrare. Organismului care votase Unirea cu România, îi rămâneau în competență votarea bugetelor sau numirea funcționarilor administrației locale.
Basarabia solicita să își păstreze autonomia provincială, „Sfatul Țării” fiind ales prin vot universal egal, direct și secret.
Totodată, o altă condiție a Unirii cu România, era ca legile din Basarabia să rămâne în vigoare. Parlamentul României le putea modifica doar dacă la modificări ar fi luat parte și reprezentanții Basarabiei.
Mai mult, în Consiliul de Miniștri (nr. – Guvernul României), Basarabia va avea în permanență doi reprezentanți. Imediat după Unire aceștia vor fi desemnați de către „Sfatul Țării”, urmând ca mai apoi ei să fie aleși din partea reprezentanților Basarabiei din Parlamentul român. Nu în ultimul rând, toate încălcările de lege, survenite până atunci, din motive politice, „în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate”.
În încheierea documentului istoric se precizează că „Basarabia unindu-se ca fiică cu mama sa România, Parlamentul român va hotărâ convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația ei și reprezentanții Basarabiei aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și a garanțiilor de mai sus”.
„Trăiască Unirea Basarabiei cu România deapururi și pentru totdeauna”, încheie documentul semnat de președintele „Sfatului Țării”, Ion Inculeț, la 27 martie 1918, la Chișinău.
Dar, din păcate, Istoria rămâne impasibilă noțiunilor precum „de-a pururi” sau „totdeauna”. Basarabia a stat alături de patria mamă puțin peste două decenii, până la raptul teritorial din 1940. Prin sacrificiu, implicare de pe ambele maluri ale Prutului, cu ajutorul societății civile, prin curajul și rațiunea clasei politice care trebuie să se ridice la înaintașii ei de acum 103 de ani, se poate corecta din nou o hibă a Istoriei. S-a reușit atunci, se poate și acum…
Notă: Materialul a fost publicat inițial pe 27 martie 2020 de către DefenseRomania, fiind republicat și adaptat
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Pe 21 ianuarie 1941, după o colaborare de trei luni, România a fost pe punctul de a fi aruncată într-un război civil, după ce Armata, fidelă mareșalului Ion Antonescu, și Mișcarea Legionară s-au confruntat.
Potrivit unui cercetător francez care studiază documente din arhiva oficială a statului, Franța poate fi văzută ca un complice la genocidul din Rwanda din 1994.
Memorandumul dintre cele două state prevede producția în comun de UAV-uri și componentele acestora, muniție și componente, echipamente de război electronic și dezvoltarea de tehnologii avansate. Lituanieni au venit la discuțiile de la Kiev și cu un cadou foarte util Forțelor ucrainene: peste 200 de camionete și detectoare de mine.
Ajutorul SUA pentru Ucraina e de necontestat în cei aproape trei de la invadarea pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, ajutorul militar a venit mai degrabă cu frâna de mână trasă și a avut ca obiectiv ca Ucraina să reziste în fața ocupantului rus. Numărul de sisteme de apărare și ofensive trimise de americani și restricțiile asupra utilizării rachetelor și armelor arată că dimensiunea ajutorului nu vizează înfrângerea Rusiei în Ucraina ci rezistența Ucrainei.
Concernul german Rheinmetall va avea o a doua unitate de producție în Ucraina. Lansarea primei fabrici a fost făcută în octombrie.
Rachetele de croazieră și balistice fabricate în Ucraina vor apărea până la jumătatea anului 2025, a declarat Oleksii Petrov, directorul întreprinderii de stat Spetstechnoexport.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Ucraina nu se va opune în cazul în care Qatarul sau orice altă țară ar încerca să negocieze un acord privind securitatea energetică, cu ajutorul discuțiilor purtate separat cu Rusia și Ucraina. Deocamdată, nu există un astfel de acord, a declarat șeful Biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, potrivit Reuters.
E.S. Adrian Zuckerman vine la DC News TV, într-un interviu eveniment ce va fi difuzat de platformele noastre în ziua istorică a alegerilor americane unde republicanul Donald Trump o va înfrunta pe Kamala Harris.
Pro-europeana Maia Sandu a obținut o victorie uriașă în fața pro-rusului Aleksandr Stoianoglo, în turul II la alegerile prezidențiale. Te-ai fi așteptat ca o diferență de 55.33% împotriva la 44.67% să fie de necontestat. Nu însă și pentru propaganda rusă
Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a comunicat luni, 4 noiembrie, că, după numărarea a 99,86% din buletinele de vot, Maia Sandu a obținut 55,41% din voturi, în timp ce rivalul său Alexandru Stoianoglo a obținut 44,59%. Maia Sandu a făcut campanie pe sloganul aderării rapide a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce Stoianoglo a fost considerat candidatul care a fost susținut mai mult de alegătorii înclinați să mențină legăturile cu Rusia.
Războiul dronelor este în plină dezvoltare, iar rușii apelează la n mix de măsuri pentru a crește eficiența unor drone, altfel, destul de rudimentare.
Ucraina se confruntă cu cel mai greu moment din ultimii doi ani de război. Cantitățile primite de tehnică militară și muniție nu reușesc să stabilizeze frontul, iar problemele de personal sufocă efortul Armatei ucrainene.
Antreprenorul european de apărare MBDA a dezvăluit la expoziția Euronaval (4 – 7 noiembrie, Paris) planurile de a dezvolta o nouă versiune lansată de pe submarin a rachetei sale antinavă Exocet, vândută pe scară largă.
Potrivit Newsweek, soldații din Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) au participat pentru prima dată la confruntările ruso-ucrainene din regiunea Kursk. Mai mulți experți au precizat pentru publicația americană că nativii din Coreea de Nord ar putea avea probleme de comunicare și de coordonare cu trupele rusești.
Desfășurarea de trupe nord-coreene pe frontul ucrainean nu va aduce prea multe schimbări deocamdată și este probabil ca acestea să sufere pierderi grele. După cum a raportat radiodifuzorul public estonian ERR, comentând desfasurarea personalului militar nord-coreean în regiunea Kursk din Rusia, colonelul Ants Kiviselg, comandantul Centrului estonian de Informații pentru Apărare, a precizat că aceștia au fost probabil desfășurați la începutul lunii octombrie și de atunci au fost supuși unui antrenament preliminar care a durat între două și patru săptămâni. După aceea, a spus el, „a început redistribuirea lor către frontul ucrainean”.
Insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA, atacul asupra soțului fostei președinte a Camerei Nancy Pelosi și multiplele tentative de asasinat împotriva fostului președinte Donald Trump sunt exemple ale mediului tot mai polarizat și periculos din America. Acum, alegerile din 2024 ar putea genera o nouă revoltă, mai ales dacă Trump pierde. Discuțiile despre violență în rândul extremiștilor de dreapta au crescut deja și online și, spre deosebire de vicepreședintele Kamala Harris, Trump a refuzat să spună că ar ceda.
Într-o apariție interesantă pentru pasionații de aviație, cel mai nou bombardier stealth al Forțelor Aeriene ale SUA, B-21 Raider, a fost surprins recent zburând la altitudini mari în timpul testelor, stârnind un interes considerabil în comunitatea aviatică. Fotograful Jared Hamilton a folosit rețelele de socializare pentru a împărtăși imagini cu aeronava, spunând: „Nu sunt spiriduși de Halloween, dar am văzut o fantomă!” Această apariție rară subliniază importanța avionului B-21, care se pregătește să consolideze capacitățile armatei americane în contextul creșterii amenințărilor globale.
Ministerul rus de Externe a redenumit structura care se ocupă de temele europene în Departamentul Probleme Europene (Департамент европейских проблем/Departament Evropeiskih Problem).
Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia au efectuat duminică exerciții aeriene comune la care a participat cel puțin un bombardier B-1B la sud de Peninsula Coreeană, a informat agenția de presă Yonhap, citând armata sud-coreeană. Exercițiile trilaterale au avut loc deasupra apelor de la est de insula Jeju din sudul Coreei de Sud, după ce Coreea de Nord a lansat joi o rachetă balistică intercontinentală Hwasong-19 în Marea de Est.
Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj de felicitare și mulțumire adresat cetățenilor statului pentru votul acordat în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial. „Moldova, ești învingătoare! Azi, dragi moldoveni, ați trecut o lecție de democrație, demnă de a fi scrisă în manuale de istorie. Azi, voi, ați salvat Moldova!”, a declarat Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Programul Next-Generation Air Dominance (NGAD) al Forțelor Aeriene ale SUA, care vizează furnizarea unui avion de vânătoare de generația a VI-a care să înlocuiască avionul F-22 Raptor, este supus unei revizuiri semnificative care i-ar putea redefini viitorul. Șeful U.S. Air Force, generalul David Allvin, a declarat săptămâna trecută că această modificare este așteptată să se încheie până la sfârșitul anului 2024 și va avea implicații majore pentru abordarea U.S. Air Force privind superioritatea aeriană.
Duminică, 3 noiembrie, forțele armate ale Federației Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. Ca urmare a detectării deasupra Mării Negre a unor grupuri de drone care se îndreptau către spațiul aerian al Ucrainei, în apropierea spațiului aerian al României, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la ora 23.34, cu privire la instituirea alertei aeriene în zona de nord a județului Tulcea.
Unitățile Brigăzii 10 Asalt de Munte au respins, pe direcția Siversk, un atac rusesc efectuat cu peste 20 de blindate, inclusiv tancuri. Două companii rusești au lansat, pe 2 noiembrie, un atac asupra pozițiilor ucrainene, în zona localității Vyimka (6 km SE Siversk).
Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Toate secţiile de votare constituite pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au deschis duminică la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Numărul de rachete GMLRS, cele mai utilizate de sistemul HIMARS, va fi suplimentat odată cu deschiderea unei noi facilități în Australia, care va produce în proporție de 90% pentru export.
Forța de Autoapărare a Japoniei, așa cum este denumită Armata țării, a lansat marți, 29 octombrie, o nouă clasă de nave de desant pentru a deservi o nouă unitate axată pe logistica maritimă destinată aprovizionării și consolidării apărării insulelor din sud-vest.
Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate rus, a sugerat că, dacă fostul președinte american Donald Trump ar câștiga alegerile din 2024 și ar încerca să încheie războiul actual, ar putea avea o soartă similară cu cea a președintelui John F. Kennedy, asasinat în 1963.
Candidatul democrat din SUA la președinție Kamala Harris l-a depășit pe republicanul Donald Trump în Iowa, alegătoarele fiind probabil responsabile pentru o schimbare într-un stat câștigat cu ușurință de Trump în 2016 și 2020, potrivit unui nou sondaj Des Moines Register/Mediacom Iowa, publicat sâmbătă. Stafful de campanie al lui Trump a spus că sondajul nu reflectă situația electorală din Iowa.
Analiștii grupului ucrainean DeepState au publicat o nouă hartă care prezintă progresul Rusiei. Pe canalul său de Telegram, DeepState, el a declarat: „Inamicul a ocupat Kurahiv și împing și în regiunea Kursk”.
Forțele speciale ale marinei israeliene au capturat un presupus comandant Hezbollah în orașul de coastă Batroun, din nordul Libanului, a informat The Times of Israel sâmbătă seara, citând Forțele de Apărare ale Israelului. Ziarul l-a numit pe bărbatul capturat Imad Amhaz, considerat o „sursă valoroasă de informații” despre forțele navale ale grupării șiite radicale libaneze.
Un avion de luptă F-16 Fighting Falcon al Escadrilei 85 Testare și Evaluare (85 TES) a efectuat, în septembrie, la Baza Eglin (Florida, SUA), primul zbor cu un nou sistem de război electronic, denumit Integrated Viper Electronic Warfare Suite (IVEWS).
În urma remarcilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la eșecul Poloniei de a livra Ucrainei avioane de luptă MiG-29, așa cum s-a convenit anterior, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a declarat că Polonia poate oferi un împrumut Ucrainei dacă dorește să achiziționeze armament, după cum a informat Polsat.
