Poți descărca aplicația:
În această zi, potrivit programului manifestărilor publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 568 din 3 iunie 2021, au loc ceremoniale militare şi religioase la nivel naţional organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, activităţi specifice pentru comemorarea eroilor români căzuţi şi înhumaţi pe teritoriul altor state, organizate de Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul reprezentanţelor diplomatice româneşti sau oficiilor consulare, programe organizate de Ministerul Educaţiei, prin intermediul inspectoratelor şcolare, dedicate aniversării Zilei Eroilor, în instituţiile/unităţile de învăţământ din subordine sau aflate în coordonare, de tipul lecţii deschise.
"Îi omagiem astăzi pe eroii poporului român căzuţi la datorie în războaiele purtate de Armata României ori în misiuni desfăşurate în teatrele de operaţii. Marcată ca în fiecare an într-o zi importantă din calendarul sărbătorilor creştin-ortodoxe, praznicul Înălţării Domnului, Ziua Eroilor simbolizează recunoştinţa pentru toţi cei care de-a lungul timpului au apărat ţara chiar şi cu preţul vieţii, au luptat pentru credinţa strămoşească, pentru dreptate, libertate şi, în istoria recentă, au pierit reprezentând România cu mult curaj şi înalt profesionalism în diferite misiuni desfăşurate alături de partenerii noştri internaţionali. Ne gândim la cei dispăruţi. Să le cinstim memoria, promovând şi ducând mai departe, la rândul nostru, valorile pentru care eroii neamului au luptat, pentru o Românie cu care să se mândrească şi urmaşii generaţiilor de astăzi'', a transmis Florin Cîţu, joi, conform unui comunicat al Guvernului.
De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale organizează manifestări comemorative, în funcţie de specificul local, la mausolee ale eroilor, precum şi la cimitire, parcele de onoare şi monumente de război. La ora 12.00, în toate lăcaşurile de cult se trag clopotele, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se păstrează un moment de reculegere. Festivităţile de comemorare a eroilor încep după oficierea Sfintei Liturghii la sărbătoarea Înălţării Domnului.
Tratatul de la Versailles, semnat în 1919 de fostele ţări beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora, în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al celor căzuţi la datorie, potrivit site-ului Ligii Militarilor Profesionişti.
România a pierdut în Marele Război aproape un milion de militari şi civili. Prevederile Tratatului de la Versailles, ce vizau ţara noastră, s-au concretizat prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a devenit, astfel, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.
În acelaşi an, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Ziua Eroilor să fie celebrată la praznicul Înălţării Domnului, decizie consfinţită ulterior prin hotărârile sinodale din 1999 şi din 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească.
În omagierea eroilor căzuţi la datorie, un rol deosebit de important l-a avut Societatea "Mormintele Eroilor Căzuţi în Război", înfiinţată în 1919, sub înaltul patronaj al reginei Maria, care a devenit, în 1927, Societatea "Cultul Eroilor" şi mai târziu, de la 1 august 1940, "Aşezământul Naţional Regina Maria".
Acestei societăţi i se datorează inaugurarea, în anul 1923, a Mormântului Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol, dar şi construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente şi plăci comemorative în majoritatea localităţilor din ţară.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, în noua conjunctură politică, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, prin Decretul nr. 71/1948, abrogându-se, astfel, prevederile anterioare. Ulterior, prin Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, s-a menţinut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.
După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului. Prin Legea nr. 48/1995, se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, în cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, în Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos. Ulterior, Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război completează manifestările dedicate promovării cultului eroilor la români, stipulând totodată că marcarea acestei zile are loc cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a oficiat, împreună cu alţi ierarhi, la 24 noiembrie 2018, în Catedrala Mântuirii Neamului, o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej, a fost aşezată "cu evlavie şi recunoştinţă" sub Sfânta Masă a Altarului catedralei, lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războaiele Balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918.
Potrivit topcor.ru, Rusia a impus din nou anul acesta restricții de navigație în largul coastelor Crimeii, blocând Marea Neagră pentru efectuarea unor exerciții cu lansări de rachete. În același timp, Institutul Hidrografic Naval din cadrul Ministerului Apărării din Spania, care publică avertismentele cu privire la închiderea zonelor pentru navigație, a ignorat din nou informațiile primite de la Kiev și a înregistrat datele de la ruși.
Conform unor documente mai vechi - cu caracter secret - ale Statului Major turc, Turcia ar fi elaborat o strategie pentru o invazie simultană a Greciei, cât şi a Armeniei. Potrivit acestor documente, planul numit „CERBE” a fost pregătit în 2014 şi actualizat în 2016. Cotidianul Nordic Monitor a dezvăluit, pe baza unor documente, că militarii turci au enumerat 131 de insule, insulițe și formațiuni stâncoase în Marea Egee, al căror statut a fost contestat cu Grecia vecină și au pregătit planuri de preluare a acestora în timpul unui conflict.
Cu o zi înainte de anunţurile preşedintelui Joe Biden în domeniul luptei împotriva criminalităţii, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a informat marţi despre crearea a cinci unităţi pentru a combate traficul de arme de foc, notează AFP.
Plenul Senatului a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, proiectul pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar semnat la Bucureşti, la 5 septembrie 2020.
Potrivit cotidianului The Telegraph, armata britanică a fost alertată de zborurile avioanelor rusești deasupra portavionului HMS Queen Elizabeth aflat în Marea Mediterană. În plus, în apropierea acestuia au fost observate nave de luptă rusești și un submarin.
Nu puține au fost cazurile din ultima vreme în care diverși oficiali ai ambasadelor ruse din întreaga lume au fost trimiși acasă sub suspiciunea că desfășurau acțiuni de spionaj pe teritoriile statelor din întreaga lume, inclusiv în România. La schimb, rușii au luat măsuri direct proporționale și au expulzat și ei diplomați din țările respective. Cu toate acestea, am putut vedea că de-a lungul timpului acțiunile de spionaj cu impact major care au condus inclusiv la (re)scrierea unor pagini în cărțile de istorie, nu au venit ca urmare a unor operațiuni derulate de diplomați sau angajați ai ambasadelor, ci de agenți, fără legături aparente cu guvernul țării de origine „plasați” în diferite zone, precum mediul de afaceri, spațiul media, ONG-uri sau chiar în structuri guvernamentale.
Plenul Senatului a adoptat marţi, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit în cadrul unui interviu despre viitorul NATO.
