În această zi, potrivit programului manifestărilor publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 568 din 3 iunie 2021, au loc ceremoniale militare şi religioase la nivel naţional organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, activităţi specifice pentru comemorarea eroilor români căzuţi şi înhumaţi pe teritoriul altor state, organizate de Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul reprezentanţelor diplomatice româneşti sau oficiilor consulare, programe organizate de Ministerul Educaţiei, prin intermediul inspectoratelor şcolare, dedicate aniversării Zilei Eroilor, în instituţiile/unităţile de învăţământ din subordine sau aflate în coordonare, de tipul lecţii deschise.
"Îi omagiem astăzi pe eroii poporului român căzuţi la datorie în războaiele purtate de Armata României ori în misiuni desfăşurate în teatrele de operaţii. Marcată ca în fiecare an într-o zi importantă din calendarul sărbătorilor creştin-ortodoxe, praznicul Înălţării Domnului, Ziua Eroilor simbolizează recunoştinţa pentru toţi cei care de-a lungul timpului au apărat ţara chiar şi cu preţul vieţii, au luptat pentru credinţa strămoşească, pentru dreptate, libertate şi, în istoria recentă, au pierit reprezentând România cu mult curaj şi înalt profesionalism în diferite misiuni desfăşurate alături de partenerii noştri internaţionali. Ne gândim la cei dispăruţi. Să le cinstim memoria, promovând şi ducând mai departe, la rândul nostru, valorile pentru care eroii neamului au luptat, pentru o Românie cu care să se mândrească şi urmaşii generaţiilor de astăzi'', a transmis Florin Cîţu, joi, conform unui comunicat al Guvernului.
De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale organizează manifestări comemorative, în funcţie de specificul local, la mausolee ale eroilor, precum şi la cimitire, parcele de onoare şi monumente de război. La ora 12.00, în toate lăcaşurile de cult se trag clopotele, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se păstrează un moment de reculegere. Festivităţile de comemorare a eroilor încep după oficierea Sfintei Liturghii la sărbătoarea Înălţării Domnului.
Tratatul de la Versailles, semnat în 1919 de fostele ţări beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora, în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al celor căzuţi la datorie, potrivit site-ului Ligii Militarilor Profesionişti.
România a pierdut în Marele Război aproape un milion de militari şi civili. Prevederile Tratatului de la Versailles, ce vizau ţara noastră, s-au concretizat prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a devenit, astfel, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.
În acelaşi an, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Ziua Eroilor să fie celebrată la praznicul Înălţării Domnului, decizie consfinţită ulterior prin hotărârile sinodale din 1999 şi din 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească.
În omagierea eroilor căzuţi la datorie, un rol deosebit de important l-a avut Societatea "Mormintele Eroilor Căzuţi în Război", înfiinţată în 1919, sub înaltul patronaj al reginei Maria, care a devenit, în 1927, Societatea "Cultul Eroilor" şi mai târziu, de la 1 august 1940, "Aşezământul Naţional Regina Maria".
Acestei societăţi i se datorează inaugurarea, în anul 1923, a Mormântului Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol, dar şi construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente şi plăci comemorative în majoritatea localităţilor din ţară.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, în noua conjunctură politică, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, prin Decretul nr. 71/1948, abrogându-se, astfel, prevederile anterioare. Ulterior, prin Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, s-a menţinut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.
După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului. Prin Legea nr. 48/1995, se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, în cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, în Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos. Ulterior, Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război completează manifestările dedicate promovării cultului eroilor la români, stipulând totodată că marcarea acestei zile are loc cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a oficiat, împreună cu alţi ierarhi, la 24 noiembrie 2018, în Catedrala Mântuirii Neamului, o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej, a fost aşezată "cu evlavie şi recunoştinţă" sub Sfânta Masă a Altarului catedralei, lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războaiele Balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Producătorii de arme din întreaga lume au atins niveluri-record de venituri în 2024, pe fondul războaielor și tensiunilor geopolitice, conform datelor publicate luni de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
Problemele în industria de apărare germano-franceză nu sunt reflectate doar de ceea ce se preconizează deja a fi eșecul viitorului avion de vânătoare european de generația a 6-a, dar și de stadiul la care se află viitorul tanc european, cunoscut popular sud denumirea de Eurotank. Deși aici lucrurile stau mai bine decât în cazul avionului european, există întârzieri și viziuni diferite privind viitorul tanc care ar trebuie să înlocuiască modelul francez Leclerc și cel german Leopard.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Aviația militară a României, și cea aliată, nu a mai evoluat azi la verticală în timpul paradei dedicată Zilei Naționale a României. Fapt care, din nou, a stârnit o dezbatere privind capacitatea avioanelor F-16. Teza principală e, desigur, „avioane care au costat sute de milioane de euro nu pot decola în condiții meteo nefavorabile”.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Achiziția avioanelor de luptă Saab Gripen de către Columbia a intrat într-o nouă etapă de tensiune politică, după ce procuratura columbiană a solicitat Ministerului Apărării explicații complete privind contractul în valoare de peste 16 trilioane de pesos, echivalentul a aproximativ 3,1 miliarde de euro.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
