Poți descărca aplicația:
''Deportările, confiscarea proprietăţilor, decesele şi viaţa în frică pentru cei care au reuşit să supravieţuiască şi să se întoarcă au lăsat o rană adâncă în sufletul întregii regiuni şi al întregii Europe'', a spus Sassoli, în deschiderea evenimentului, conform înregistrării video publicate pe pagina de internet a Parlamentului European, notează agenția Agerpres.
Oficialul european a amintit că, în iunie 1941, NKVD (Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice) a întemniţat sau deportat 34.000 de bărbaţi, femei şi copii din toate categoriile sociale din regiunea baltică. În săptămânile care au urmat, sute de mii de persoane au ajuns în gulaguri. Evenimentele din 14 iunie au fost doar unul dintr-o serie de evenimente îngrozitoare pe care le-au suferit locuitorii din Estonia, Letonia şi Lituania în anii 1940 şi 1950. ''Aceste ţări erau ocupate de două dintre cele mai amorale, represive şi criminale regimuri pe care lumea le-a văzut vreodată'', a spus Sassoli.
''De foarte multe ori, atunci când trăim o durere profundă, o îngropăm adânc şi mergem mai departe. Cu toate acestea, pentru a ne vindeca, chiar şi de o traumă colectivă, trebuie să o procesăm şi să o povestim, astfel încât să ne amintim de ea şi să nu se repete. De aceea vorbim astăzi şi îi amintim pe cei care şi-au pierdut viaţa în acele zile îngrozitoare. Toate aceste ţări sunt legate de această istorie tragică. Deşi nu putem schimba trecutul, ne putem asigura că evenimentele nu se vor repeta în viitor. Omagiem astăzi memoria victimelor şi nu le vom uita'', a spus David Sassoli.
Preşedintele Parlamentului European a citit 25 din sutele de nume ale victimelor regimului sovietic care au fost amintite marţi în Piaţa Solidarităţii din faţa sediului din Bruxelles al Legislativului UE, la împlinirea a 80 de ani de la valurile deportărilor staliniste din iunie 1941.
Din teritoriile anexate ale României, ţărilor baltice şi Poloniei, sute de mii de oameni au fost deportaţi în condiţii inumane în Siberia şi Kazahstan. Copii, bătrâni, femei şi bărbaţi de toate vârstele au fost urcaţi cu forţa în vagoane pentru animale şi transportaţi în cele mai chinuitoare condiţii în Gulag, a scris eurodeputatul Eugen Tomac pe pagina sa de Facebook, evocând evenimentul comemorativ de la Bruxelles.
''Pentru a le onora memoria, au fost citite astăzi numele deportaţilor din toate statele care au avut de suferit. Mă bucur că au fost rostite şi în limba română numele eroilor noştri uitaţi, despre care la Bucureşti nu mai vorbeşte, din nefericire, nimeni. Veşnică recunoştinţă celor care s-au jertfit pentru demnitatea naţiunii noastre! Să ne amintim mereu de ei şi să nu uităm niciodată aceste crime împotriva umanităţii'', a scris Eugen Tomac.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Administraţia Prezidenţială a anunţat în urmă cu câteva minute ca preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru miercurea viitoare, la Palatul Cotroceni.
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Raytheon Missiles & Defense Romania reiterează importanța sistemelor Patriot, atât pentru apărarea anti-aeriană a României, cât și pentru cea a NATO.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
