Minerii de la exploatarea de huilă Lupeni, din Valea Jiului, au continuat duminică, pentru a cincea zi consecutiv, protestele începute din cauză că nu şi-au primit salariile la timp.
Sunt așteptate negocieri între ortaci și reprezentanții Guvernului, în cursul acestei zile. Minerii au cerut ca decidenții să vină în Valea Jiului, amenințând că în caz contrar se vor deplasa la București.
În tot acest context, premierul Florin Cîțu a vorbit despre criza din Valea Jiului și a dat asigurări că nicio mineriadă nu va avea loc sub mandatul său.
„Formula prin care minerii încearcă să rezolve această situație nu mi se pare cea mai fericită. Se pare că sunt foarte mulți politicieni care profită, așa cum au profitat și alți politicieni, din aceeași categorie, de pe urma acestei categorii sociale, țineți minte ce s-a întâmplat în anii ’90.
Eu vreau să le spun atât românilor și bucureștenilor: nu voi permite niciodată, în România, în mandatul meu, să se întâmple ce s-a întâmplat în mandatul lui Iliescu și al altor socialiști. Nicio mineriadă nu se va întâmpla în acest mandat“, a precizat premierul Florin Cîțu, potrivit DC News.
Amintim că peste 500 de mineri şi localnici au luat parte, duminică după amiază, la un marş de protest în oraşul Lupeni, pentru a-şi arăta susţinerea faţă de ortacii din subteran, dar şi pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de situaţia în care se află, prin neplata la timp a drepturilor băneşti.
Imaginea romantică a primei Revoluții transmise la televizor în decembrie 1989, când românii s-au luptat și au murit pentru libertate, a fost puternic afectată de ceea ce avea să urmeze imediat în anii 1990: Mineriadele violente și cu caracter medieval care au șocat Occidentul.
România a cunoscut, din păcate, șase mineriade.
Prima Mineriadă a fost cea din ianuarie 1990. Atunci, partidele istorice (PNL și PNȚCD) manifestau pașnic împotriva puterii. La manifestații au participat și organizațiile civile, proaspăt născute într-o „democrație originală”, așa cum a numit-o Ion Iliescu în timpul Revoluției din Decembrie 1989. Atunci, autoritățile au făcut apel la mineri care au poposit pentru prima oară în Capitală. Minerii, coordonați de FSN, au organizat percheziții la sediile partidelor istorice. Deși s-au înregistrat violențe, nu s-au înregistrat decese.
A doua Mineriadă a avut loc în mai puțin de o lună! Mineriada a avut loc în 18-19 februarie 1990. Ea a avut loc după un val de violențe la Guvern, clădirea Guvernului fiind chiar ocupată de protestatarii care manifestau împotriva FSN. Manifestația nu a mai fost pașnică, precum cea din ianuarie. Au existat violențe între protestatari și forțele de ordine. Autoritățile au adus aproximativ 4000 de mineri din Valea Jiului pentru a „restabili ordinea”. Paradoxal, de această dată nu s-au înregistrat violențe și raiduri ale minerilor. Situația a fost relativ calmă iar ortacii au părăsit Capitala foarte repede, pe 19 februarie 1990.
A treia Mineriadă a fost și cel mai negru episod al României postdecembriste, pe un loc fruntaș alături de conflictul internetnic din martie 1990 din Tg-Mureș. Mineriada a avut loc în 13-15 iunie 1990, când forțele de ordine au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității. La puțin timp au ajuns și minerii în Capitală. Au urmat imagini de-a dreptul șocante și terifiante care au rulat pe toate agențiile de presă din lume. Minerii au luat cu asalt Universitatea și pe cei care protestau. Femei, bărbați, copii. Mineriada din iunie 1990 a fost fără îndoială cea mai sângeroasă și brutală mineriadă din cele șase.
Oficial au existat 6 morți și aproape 800 de răniți.
A patra Mineriadă a avut loc în septembrie 1991 și a dus la răsturnarea Guvernului Petre Roman, aflat în conflict cu Ion Iliescu și Parlamentul, din cauza măsurilor economice pe care le urma tânăra „democrație” românească.
În 24 septembrie 1991, minerii din Valea Jiului au intrat în grevă generală și i-au cerut premierului Roman să vină la Petroșani. Liderul sindical Miron Cozma a amenințat Guvernul că în caz contrar minerii se vor duce la București. După agresarea decidenților politici din Valea Jiului, în dimineața zilei de 25 septembrie minerii au ajuns cu mai multe garnituri de tren în Capitală. Președintele Ion Iliescu și Guvernul Roman au încercat fără succes oprirea lor.
După un val de violențe și incendieri, minerii au efectuat o vizită la Palatul Cotroceni pentru a discuta cu președintele Ion Iliescu condițiile în care se vor retrage. Miron Cozma îi cere demiterea premierului în schimbul liniștii din capitală.
Următoarea zi, pe 26 septembrie, minerii atacă Guvernul iar Miron Cozma dă un ultimatum: Dacă până la ora 12:00 Petre Roman nu demisionează va scoate în stradă 40.000 de sindicaliști din Pipera, amenințând cu un război civil. La ora 12:00 nomenclaturistul Alexandru Bârlădeanu, figură importantă a vechiului regim comunist și la final opozant al lui Ceaușescu, la vremea respectivă președintele Senatului, a anunțat la TVR demiterea Guvernului Petre Roman. Ulterior, în volumul „Despre pasiune în vremuri de libertate”, Petre Roman a acuzat faptul că în septembrie 1991, „cei care i-au instigat pe mineri au pierdut controlul asupra lor”.
A cincea Mineriadă a avut loc la finalul anilor 1990. În ianuarie 1999, Miron Cozma a amenințat cu ocuparea din nou a capitalei. Nu s-a întâmplat acest lucru, deoarece marșul ortacilor fusese întrerupt datorită cedării făcute de putere în favoarea cererilor acestora. Doar o lună mai târziu Cozma avea să fie dispus să meargă până la capăt.
A șasea Mineriadă și ultima a avut loc în februarie 1999 și e în strânsă legătură cu cea de-a cincea. Atunci, Miron Cozma, cel pe care ortacii îl urmau orbește, a încercat să ajungă din nou în Capitală, după decizia Curții Supreme de Justiție de a îl pune în detenție pentru 18 ani, sub învinuirea organizării celei de a patra mineriade, din septembrie 1991.
Dar zilele de „glorie” se terminaseră. Minerii s-au îmbarcat în 50 de autobuze, dar au fost opriți de baraje ale forțelor de ordine în dreptul localității Brădești, județul Dolj. Au fost distruse autobuze, au existat confruntări între ortaci și forțele de ordine, Cozma a încercat să se refugieze în Caracal, dar a fost capturat și arestat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Sunt 102 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul Românie.
În noaptea dintre 31 mai și 1 iunie 1962, are loc singura pedeapsă cu moartea din istoria Israelului. Adolf Eichmann, "arhitectul Soluției Finale" și unul dintre responsabilii Holocaustului este spânzurat la Ramla, pe tărâm israelian.
A murit Dmitri Iazov, ultimul mareșal al Uniunii Sovietice, informează Ministerul Apărării de la Moscova.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, ieri un omagiu soldaţilor din ţara sa care au murit în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Rusia a anunţat joi moartea, la vârsta de 103 ani, a lui Aleksei Botian, spion şi veteran din cel de Al Doilea Război Mondial care a jucat, potrivit Moscovei, un rol crucial în salvarea Cracoviei, o versiune contestată de Polonia.
Diplomația rusă a reacționat dur după un text despre al Doilea Război Mondial al ambasadorului polonez în Germania.
Asociaţia 'Tiras-Tighina' a veteranilor războiului din Transnistria din 1992 a cerut vineri demisia ministrului de externe Aureliu Ciocoi, care în urmă cu o zi a declarat într-o conferinţă de presă că armata rusă a intervenit doar pentru a opri vărsarea de sânge în stânga Nistrului.
Potrivit evaluărilor Comandamentului operațional Sud din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, riscurile privind debarcarea desantului maritim rusesc pe litoralul Regiunii Odesa și executarea unor lovituri cu rachete asupra orașului rămân în continuare ridicate.
Forţele ucrainene au respins trupele ruse şi au recâştigat controlul asupra unei porţiuni din frontiera cu Rusia, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, au anunţat luni autorităţile de la Kiev.
Pe canalul de Telegram al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) au fost postate primele fotografii exclusive cu noua navă de patrulare Serghei Kotov, Proiect 22160, care a fost introdusă recent în dotarea flotei.
Suedia va solicita aderarea la NATO, a anunţat oficial, luni, premierul Magdalena Andersson, care a evocat o nouă ''eră'' pentru ţara scandinavă, relatează agenţia France Presse.
Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene a declarat că Forțele pentru Operații Speciale, în cooperare cu Forţele de Apărare Teritorială, continuă să poarte un adevărat război de gherilă în spatele liniilor inamice pentru a bloca rutele de aprovizionare cu armament ale armatei ruse. Astfel, Forțele pentru Operaţii Speciale ale Armatei Ucrainene au aruncat în aer o cale ferată importantă din punct de vedere strategic, mai precis un pod care leagă oraşele Rubezhnoie și Severodonețk din Lugansk.
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli.
Bulgaria va achiziționa din Statele Unite ale Americii două escadrile de F-16 Fighting Falcon în versiunea Block 70, cunoscută sub denumirea de Viper, cea mai modernă versiune a F-16. Avioanele americane vor înlocui MiG-29 sovietice.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis se află luni în vizită oficială la Washington pentru a se pune de acord cu Statele Unite asupra achiziționării de avioane de luptă F-35, potrivit Euractiv.
Ungaria respinge setul de sancţiuni propus de UE ce include un embargo asupra petrolului rusesc, în forma sa actuală, a declarat luni pentru BBC europarlamentarul Fidesz Balazs Hidveghi, transmite MTI.
Atenția majorității analiștilor militari preocupați de războiul ruso-ucrainean este îndreptată acum către evoluția situației din Donbas, fiind tot mai clar că impunerea controlului în această regiune reprezintă un punct decisiv de cotitură pentru soarta războiului și a relațiilor ulterioare dintre cele două state.
România susţine un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a afirmat, luni, Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre UE, care se desfăşoară la Bruxelles.
E fără îndoială că după scufundarea crucișătorului Moskva, nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre, înfrângerea catastrofală a forțelor ruse de ocupație pe Severski Donețk e cel mai mare dezastru militar al Federației Ruse de la depubul așa-zisei operațiuni militare speciale din Ucraina.
Ucraina "poate să câştige" războiul împotriva Rusiei, care "nu se derulează" aşa cum a prevăzut Moscova, a estimat duminică secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează Agerpres, care citează AFP. Totodată, secretarul general al NATO a declarat că Alianța e pregătită să ofere garanții de securitate Suediei și Finalandei, înainte de aderarea lor.
Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, transmite Reuters.
Mașinile de luptă rusești pentru sprijinirea tancurilor de tip Terminator au fost semnalate, pe 15.05.2022, în raionul localității Severodonețk din Regiunea Lugansk, unde forțele aliate ale Rusiei și Republicii Populare Lugansk au ajuns la periferia orașului și desfășoară lupte în condiții urbane.
În pofida atacurilor puternice din partea trupelor ruse, armata ucraineană continuă să controleze aproximativ 10% din teritoriul regiunii Lugansk, potrivit guvernatorului ucrainean al regiunii, Serhii Gaidai, citat de DPA, potrivit Agerpres. La Kiev, preşedintele Volodimir Zelenski a operat o schimbare la conducerea Forţelor de apărare teritorială, anunţă EFE şi agenţii de presă ucrainene.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat, duminică, în a doua zi a reuniunii informale de la Berlin a miniştrilor de Externe din statele membre NATO, că noul Concept Strategic, care va fi adoptat de liderii Alianţei la sfârşitul lunii iunie, trebuie să fie centrat pe apărarea colectivă şi să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala ameninţare la adresa NATO.
De ceva timp, poate mai bine de două săptămâni, nu mai sunt informații despre întrebuințarea în luptă a aviației operativ-tactice rusești.
Site-urile locale de știri din Regiunea Lvov din Ucraina au informat că, pe 15.05.2022, rachete de croazieră rusești de tip Kalibr au lovit din nou infrastructura militară din zonă.
Liderii Uniunii Europene au declarat joi că UE dorește să devină un actor mai mare în Asia, pe care au numit-o „teatru de tensiuni”, avertizând asupra tendinței Chinei de a deveni din ce în ce mai asertivă.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat sâmbătă, în prima zi a Reuniunii informale a miniştrilor de externe din statele NATO desfăşurată la Berlin, la discuţia cu omologii din Finlanda şi Suedia cu privire la perspectivele aderării la Alianţă a celor două state.
Rusia a lansat bombe cu fosfor asupra combinatului siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, au anunţat duminică surse ucrainene, după victoria Ucrainei la Eurovision, informează Agerpres, care citează DPA.
Războiul din Ucraina va ajunge la un "punct de cotitură" în luna august, iar Rusia va fi învinsă "înainte de sfârşitul anului", a prezis şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, asigurând că armata va reuşi să recucerească întregul teritoriu, inclusiv Peninsula Crimeea. relatează Agerpres, care citează AFP.
Potrivit unui comunicat al MApN, emis DefenseRomania, ministrul Vasile Dîncu a efectuat la sediul Brigăzii 15 Mecanizate "Podu Înalt". Aici, echipa de comandă a prezentat ministrului Apărării Naţionale o informare cu privire la principalele obiective stabilite pentru anul în curs, principalele activităţi planificate pentru perioada imediat următoare, pe domenii de responsabilitate, precum şi nivelul de dotare cu echipamente şi tehnică militară. Oficialul român a precizat că prioritatea MApN nu e doar înzestrarea Armatei la nivelul celorlalte state NATO, ci și ridicarea nivelului salarial și pensii echitabile pentru toți rezerviștii.
Servicul de presă al Flotei ruse de Nord a informat că, pe 13.05.2022, submarinul nuclear Knyaz Oleg, Proiect 955A, clasa Borey-A, a executat lansări de torpile în Marea Barents, în timpul navigației sub gheață.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat, sâmbătă, că Ambasada României la Kiev şi-a reluat activitatea.
În ultimele zile, tema Odesa a fost în topul fluxurilor informaționale, în special din cauza a ceea ce s-a întâmplat în jurul Insulei Șerpilor din Marea Neagră. Acum, în special pe Twitter și Telegram, au început să apară alte știri rfeferitoare la pregătirea catacombelor și tunelurilor din Odesa pentru o evoluție a evenimentelor după scenariul Mariupol.
Armata rusă se retrage din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, asupra căruia şi-a intensificat bombardamentele în ultimele zile.
Statele Unite au înaintat o cerere oficială guvernului grec pentru a disloca avioane F-35 și F-15 în Creta, a cincea insulă ca mărime din Marea Mediterană.
Rusia a desfăşurat în Insula Şerpilor sisteme de apărare antiaeriană de tipul "Tor-M2" şi "Panţîr", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Vadim Skibiţki, citat de agenţia de presă Unian, potrivit Agerpres.
În seara zile de 13 aprilie, mass-media de la Kiev, citând mai mulţi oficiali ucraineni, raporta că nava amiral a Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul rus Moskva a fost lovit de sistemul de rachete de coastă RK-360MT „Neptun”. Rușii au negat inițial informația, apoi, puși în fața faptului împlinit, au fost nevoiți să recunoască că Moskva, nava amiral a Flotei, s-a scufundat. Comandorul (ret) Eugen Niculae, în exclusivitate pentru DefenseRomania, explică de ce rușii nu au avut nicio șansă.
