Minerii de la exploatarea de huilă Lupeni, din Valea Jiului, au continuat duminică, pentru a cincea zi consecutiv, protestele începute din cauză că nu şi-au primit salariile la timp.
Sunt așteptate negocieri între ortaci și reprezentanții Guvernului, în cursul acestei zile. Minerii au cerut ca decidenții să vină în Valea Jiului, amenințând că în caz contrar se vor deplasa la București.
În tot acest context, premierul Florin Cîțu a vorbit despre criza din Valea Jiului și a dat asigurări că nicio mineriadă nu va avea loc sub mandatul său.
„Formula prin care minerii încearcă să rezolve această situație nu mi se pare cea mai fericită. Se pare că sunt foarte mulți politicieni care profită, așa cum au profitat și alți politicieni, din aceeași categorie, de pe urma acestei categorii sociale, țineți minte ce s-a întâmplat în anii ’90.
Eu vreau să le spun atât românilor și bucureștenilor: nu voi permite niciodată, în România, în mandatul meu, să se întâmple ce s-a întâmplat în mandatul lui Iliescu și al altor socialiști. Nicio mineriadă nu se va întâmpla în acest mandat“, a precizat premierul Florin Cîțu, potrivit DC News.
Amintim că peste 500 de mineri şi localnici au luat parte, duminică după amiază, la un marş de protest în oraşul Lupeni, pentru a-şi arăta susţinerea faţă de ortacii din subteran, dar şi pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de situaţia în care se află, prin neplata la timp a drepturilor băneşti.
Imaginea romantică a primei Revoluții transmise la televizor în decembrie 1989, când românii s-au luptat și au murit pentru libertate, a fost puternic afectată de ceea ce avea să urmeze imediat în anii 1990: Mineriadele violente și cu caracter medieval care au șocat Occidentul.
România a cunoscut, din păcate, șase mineriade.
Prima Mineriadă a fost cea din ianuarie 1990. Atunci, partidele istorice (PNL și PNȚCD) manifestau pașnic împotriva puterii. La manifestații au participat și organizațiile civile, proaspăt născute într-o „democrație originală”, așa cum a numit-o Ion Iliescu în timpul Revoluției din Decembrie 1989. Atunci, autoritățile au făcut apel la mineri care au poposit pentru prima oară în Capitală. Minerii, coordonați de FSN, au organizat percheziții la sediile partidelor istorice. Deși s-au înregistrat violențe, nu s-au înregistrat decese.
A doua Mineriadă a avut loc în mai puțin de o lună! Mineriada a avut loc în 18-19 februarie 1990. Ea a avut loc după un val de violențe la Guvern, clădirea Guvernului fiind chiar ocupată de protestatarii care manifestau împotriva FSN. Manifestația nu a mai fost pașnică, precum cea din ianuarie. Au existat violențe între protestatari și forțele de ordine. Autoritățile au adus aproximativ 4000 de mineri din Valea Jiului pentru a „restabili ordinea”. Paradoxal, de această dată nu s-au înregistrat violențe și raiduri ale minerilor. Situația a fost relativ calmă iar ortacii au părăsit Capitala foarte repede, pe 19 februarie 1990.
A treia Mineriadă a fost și cel mai negru episod al României postdecembriste, pe un loc fruntaș alături de conflictul internetnic din martie 1990 din Tg-Mureș. Mineriada a avut loc în 13-15 iunie 1990, când forțele de ordine au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității. La puțin timp au ajuns și minerii în Capitală. Au urmat imagini de-a dreptul șocante și terifiante care au rulat pe toate agențiile de presă din lume. Minerii au luat cu asalt Universitatea și pe cei care protestau. Femei, bărbați, copii. Mineriada din iunie 1990 a fost fără îndoială cea mai sângeroasă și brutală mineriadă din cele șase.
Oficial au existat 6 morți și aproape 800 de răniți.
A patra Mineriadă a avut loc în septembrie 1991 și a dus la răsturnarea Guvernului Petre Roman, aflat în conflict cu Ion Iliescu și Parlamentul, din cauza măsurilor economice pe care le urma tânăra „democrație” românească.
În 24 septembrie 1991, minerii din Valea Jiului au intrat în grevă generală și i-au cerut premierului Roman să vină la Petroșani. Liderul sindical Miron Cozma a amenințat Guvernul că în caz contrar minerii se vor duce la București. După agresarea decidenților politici din Valea Jiului, în dimineața zilei de 25 septembrie minerii au ajuns cu mai multe garnituri de tren în Capitală. Președintele Ion Iliescu și Guvernul Roman au încercat fără succes oprirea lor.
După un val de violențe și incendieri, minerii au efectuat o vizită la Palatul Cotroceni pentru a discuta cu președintele Ion Iliescu condițiile în care se vor retrage. Miron Cozma îi cere demiterea premierului în schimbul liniștii din capitală.
Următoarea zi, pe 26 septembrie, minerii atacă Guvernul iar Miron Cozma dă un ultimatum: Dacă până la ora 12:00 Petre Roman nu demisionează va scoate în stradă 40.000 de sindicaliști din Pipera, amenințând cu un război civil. La ora 12:00 nomenclaturistul Alexandru Bârlădeanu, figură importantă a vechiului regim comunist și la final opozant al lui Ceaușescu, la vremea respectivă președintele Senatului, a anunțat la TVR demiterea Guvernului Petre Roman. Ulterior, în volumul „Despre pasiune în vremuri de libertate”, Petre Roman a acuzat faptul că în septembrie 1991, „cei care i-au instigat pe mineri au pierdut controlul asupra lor”.
A cincea Mineriadă a avut loc la finalul anilor 1990. În ianuarie 1999, Miron Cozma a amenințat cu ocuparea din nou a capitalei. Nu s-a întâmplat acest lucru, deoarece marșul ortacilor fusese întrerupt datorită cedării făcute de putere în favoarea cererilor acestora. Doar o lună mai târziu Cozma avea să fie dispus să meargă până la capăt.
A șasea Mineriadă și ultima a avut loc în februarie 1999 și e în strânsă legătură cu cea de-a cincea. Atunci, Miron Cozma, cel pe care ortacii îl urmau orbește, a încercat să ajungă din nou în Capitală, după decizia Curții Supreme de Justiție de a îl pune în detenție pentru 18 ani, sub învinuirea organizării celei de a patra mineriade, din septembrie 1991.
Dar zilele de „glorie” se terminaseră. Minerii s-au îmbarcat în 50 de autobuze, dar au fost opriți de baraje ale forțelor de ordine în dreptul localității Brădești, județul Dolj. Au fost distruse autobuze, au existat confruntări între ortaci și forțele de ordine, Cozma a încercat să se refugieze în Caracal, dar a fost capturat și arestat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Administraţia preşedintelui Joe Biden a ridicat restricţiile care împiedicau Ucraina să utilizeze armele furnizate de SUA pentru a lovi în adâncimea teritoriului rus, au declarat duminică pentru Reuters trei surse familiarizate cu această problemă, ceea ce pare a fi o schimbare semnificativă a politicii SUA faţă de războiul dus de Rusia în Ucraina.
Varșovia atrage atenția Aliaților că „diplomația telefonică” nu poate opri Armata rusă iar acest lucru s-a mai încercat fără succes. Polonezii atrag atenția că înlocuirea sprijinului pentru Ucraina cu telefoane date la Moscova e o greșeală care ar putea costa scump Europa.
Cinci dintre cele câteva zeci de rachetele lansate recent de nave rusești asupra Ucrainei, sunt rachete de croazieră Kalibr şi pot fi văzute străpungând spaţiul aerian ucrainean, una după alta, într-un videoclip care circulă pe rețelele sociale. Materialul video, distribuit de un jurnalist ucrainean, a fost postat în jurul orei 11 a.m. Se presupune că a fost filmat în regiunea Odesa duminică dimineața, când Rusia a lansat împotriva Ucrainei un total de 120 de rachete din mai multe direcții, inclusiv din Marea Neagră.
Polonezii au fost printre principalii donatori europeni ai Ucrainei în materie de tehnică militară, inclusiv în ceea ce privește aviația militară. Ca un amănunt, din discuțiile purtate anul acesta de publicația noastră la Varșovia cu oficiali polonezi, reiese faptul că 80% din tehnica sovietică pe care Polonia o deținea a fost donată sub o formă sau alta Ucrainei.
În atacul său pe scară largă din această dimineață, Rusia a lansat 120 de rachete de mai multe tipuri și 90 de drone asupra Ucrainei. Apărarea antiaeriană ucraineană, inclusiv avioanele de luptă F-16, care au participat, de asemenea, la respingerea atacului, a distrus peste 140 de ținte aeriene, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, loviturile au provocat daune infrastructurii energetice.
În ciuda apelurilor din partea mai multor politicieni importanți, inclusiv membri ai guvernului de coaliție pe care îl conduce, cancelarul german Olaf Scholz s-a opus în mod constant ideii de a furniza rachetele de croazieră Taurus pe care Ucraina le solicită de aproape doi ani.
În prezent, capacitatea de producție a industriei de apărare a Ucrainei depășește cu mult capacitatea financiară de a achiziționa arme pentru forțele sale armate. Deblocarea exportului de arme și echipamente militare rămâne un subiect disputat la Kiev. Acest lucru ar ajuta companiile să-și realizeze potențialul și, prin intermediul comenzilor venite din partea altor state, să-si diversifice oportunitățile de a-și extinde producția și de a-și îmbunătăți propriile produse.
Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a explicat cum podul Kerci ajută în acest moment armata ucraineană, deoarece ruşii prefere să desfăşoare aici un număr însemnat de sisteme de apărare aeriană şi nu direct în apropierea altor facilitaţi militare mai importante, cum ar fi depozitele de muniţii şi echipamente militare.
Rușii spun că Vladimir Putin „nu va începe negocierile de pace până când nu va scoate toți soldații ucraineni din Kursk”. Konstantin Remchukov, redactor-șef al ziarului rus Nezavisimaya Gazeta, a declarat pentru The Washington Post. Potrivit agenției britanice Sky News, trupele Moscovei au recâștigat controlul asupra a aproximativ o treime din teritoriul cucerit de forțele ucrainene începând cu luna august.
În cursul nopții și al dimineții de 17.11.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat de amploare asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, utilizând atât drone kamikaze, cât și rachete cu bazare aeriană și maritimă. Alertele de raid aerian au apărut în majoritatea regiunilor ucrainene încă din seara anterioară.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 16.11.2024, fregata Amiral Golovko a tranzitat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în acvatoriul Mării Mediterane. “Pe timpul prezenţei în zona Mării Mediterane, fregata Amiral Golovko va îndeplini misiuni în compunerea Grupării navale operative a Forțelor Navale ale Federației Ruse”, se arată într-un comunicat de presă al flotei, preluat de agenția Interfax.
O unitate de drone din cadrul Brigăzii 27 Pechersk a Gărzii Naționale ucrainene a distrus un sistem rusesc de rachete antiaeriene BUK-M1 în valoare de 10 milioane de dolari, a menţionat ministrul ucrainean de interne Ihor Klimenko la 16 noiembrie.
Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicaţiei Suspilne, difuzat pe 16 noiembrie. În timpul interviului, Zelenski a menţionat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin își dorește pacea, ci va folosi negocierile pentru a se apropia de statele occidentale care l-au izolat de la începutul agresiunii militare.
Imagini recente din satelit, realizate în luna septembrie 2024, au scos la iveală construirea unor adăposturi mari la o bază aeriană tactică a Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran de lângă orașul Hamadan. Aceste hangare, care măsoară aproximativ 25 pe 30 de metri, par a fi prea mari pentru aeronavele F-4 Phantom staționate în prezent acolo. Acest lucru sugerează că Iranul construiește aceste adăposturi pentru a adăposti avioane de luptă rusești Su-35S, care se potrivesc perfect dimensiunilor acestor hangare.
Piloţii Escadrilei 494 de Luptă a U.S. Air Force, supranumită ''Panterele'', au fost premiați pentru doborârea mai multor drone iraniene în timpul atacului asupra Israelului din luna aprilie a acestui an. Primul şi cel mai important aspect care trebuie menţionat este medalierea căpitanului Lacie Hester din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA, operator de sisteme de armament F-15E al Escadrilei 494 de Luptă. Lacie Hester este prima femeie pilot care primește Steaua de Argint pentru curajul şi măiestria de care a dat dovadă în timpul misiunii care a dus la doborârea unor drone iraniene.
Royal Air Force a desfășurat avioane de luptă Typhoon pentru a monitoriza un ''Bear-F'' rusesc, cunoscut și sub numele de avion de recunoaștere Tupolev Tu-142, care zbura aproape de spațiul aerian al Regatului Unit. Două avioane de vânătoare de la baza aeriană Lossiemouth a RAF au fost trimise pentru a supraveghea avionul de recunoaștere în timp ce zbura deasupra Mării Nordului, deși acesta nu a intrat în spațiul aerian al Regatului Unit. Acest lucru se întâmplă la câteva zile după ce fregata Amiral Golovko a marinei ruse, înarmată cu rachete hipersonice anti-navă, a traversat Canalul Mânecii în timp ce era monitorizată de HMS Iron Duke.
Livrarea unor arme către Ucraina în cadrul programelor de sprijin ale SUA ar putea avea loc după încheierea mandatului prezidențial al lui Joe Biden, la 20 ianuarie. Acest lucru a fost explicat pentru Voice of America de către Pentagon. Este posibil să treacă ceva timp între anunțarea anumitor pachete de ajutor și sosirea lor fizică, a adăugat departamentul.
Resursele Rusiei nu sunt suficiente pentru un război prelungit - inflația ridicată subminează dezvoltarea complexului militar-industrial, iar declinul demografic reduce numărul de viitori militari. Sprijinul occidental și internațional constant acordat Ucrainei pentru rezista pe câmpul de luptă agravează și mai mult problemele economice ale Rusiei, astfel încât Kremlinul blufează atunci când răspândește naraţiunea „invincibilității” sale, scriu în analiza lor cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Acestia adaugă că această narațiune este impusă cu succes de ruși partenerilor occidentali ai Ucrainei.
Recent, au apărut imagini care arată cum o dronă rusească de tip FPV care distruge un tanc britanic Challenger 2, demontând afirmațiile britanicilor privind invincibilitatea acestui blindat. Challenger 2, furnizat Ucrainei de Regatul Unit, a fost avariat de o dronă în timp ce se aflat în regiunea Kursk, unde au avut loc lupte intense în ultima perioadă între forţele ucrainene şi cele ruse. Din păcate, acest nou incident reprezintă o nouă lovitură de imagine dată reputației tancului britanic. După cum era de aşteptat, mass-media rusă de propagandă glorifica reuşita trupelor ruse.
Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători francezi de apărare, acționează prin intermediul joint-venture-ului lor EUROSAM pentru a convinge Grecia să folosească sistemul de rachete de apărare aeriană SAMP/T. Acest efort vine în contextul în care Grecia încearcă să creeze un scut de protecție avansat similar Iron Dome al Israelului, pe fondul tensiunilor actuale cu Turcia. Cu toate acestea, concurența cu ofertele de apărare ale Israelului, în special cu sistemul SPYDER, se anunță a fi acerbă.
Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la telefon pe 15 noiembrie, prima lor convorbire directă în aproape doi ani, potrivit unei declarații a guvernului german. Mai devreme în cursul zilei, ziarul Bloomberg a relatat că Putin și Scholz şi-au program să poarte o convorbire telefonică, deși nu se cunoşteau informaţii despre ora sau subiectele de discuție. Convorbirea, neanunțată nici de Moscova, nici de Berlin, a durat aproximativ o oră, potrivit Reuters.
Presa rusă a semnalat, pe 15.11.2024, că Forțele Armate ale Federației Ruse continuă să-și dezvolte ofensiva în zona operației militare speciale. Potrivit jurnaliștilor ruși, trupele proprii au preluat și dețin ferm inițiativa pe toate sectoarele frontului. Astfel, dacă până de curând cele mai active acțiuni ale armatei ruse au fost efectuate, în principal, în direcțiile Donețk și Harkov, acum acele zone care au fost menționate mai puțin în rapoartele Ministerului rus al Apărării “încep să prindă viață”.
SUA au deschis o nouă bază de apărare aeriană în nordul Poloniei, subliniind garanția de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele polonez Andrzej Duda pe 13 noiembrie. Facilitatea, situată în Redzikowo, în apropierea coastei baltice, face parte din sistemul de scut antirachetă al NATO la nivel european. Kremlinul a condamnat demersul ca fiind o încercare de a „îngrădi militar” Rusia. Construcția bazei a început la începutul anilor 2000 și face parte din scutul antirachetă „Aegis Ashore” al NATO, conceput pentru a proteja Europa de potențiale amenințări cu rachete.
Suedia s-a alăturat oficial unei inițiative ample de achiziționare de rachete Patriot GEM-T prin semnarea unui acord cu NATO Support and Procurement Agency [NSPA]. Acest acord subliniază importanța tot mai mare a cooperării regionale în consolidarea apărării aeriene în întreaga Europă.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de nave (OSK) din Federația Rusă a anunțat, pe 15.11.2024, că, până la sfârșitul acestui an, crucișătorul greu cu propulsie nucleară Amiral Nakhimov va începe testele pe mare, după finalizarea procesului de reparații și modernizare.
Republicanii au câștigat majorități în ambele camere ale Congresului SUA, consolidând controlul partidului și al președintelui ales Donald Trump asupra guvernului și legislativului țării. Trump, care va fi învestit în funcție la 20 ianuarie 2025, s-a întâlnit recent cu republicanii din Camera Reprezentanților. Redacţia de limbă ucraineană a Voice of America a vorbit cu unii reprezentanți ai republicanilor după întâlnire, întrebându-i despre viziunea lor asupra politicii Congresului SUA față de Ucraina cu noua majoritate.
Israelul a lovit infrastructura Hezbollah din beirut, dar și rutele de tranzit aflate de-a lungul graniței dintre Siria și Liban, care erau folosite de Hezbollah pentru a transfera arme.
. Tensiuni în negocierile pentru noua Comisie Europeană. Parlamentul European încă nu a ajuns la un acord cu privire la următoarea Comisie Europeană, programată să preia atribuțiile la 1 decembrie, scrie Agerpres care citează o analiză EFE.
Politico arată că principalul obstacol îl reprezintă aprobarea vicepreședinților noii Comisii Europene (fiind negociată inclusiv poziția candidatului României, Roxana Mînzatu) și a propunerii Ungariei. Problema o reprezintă neînțelegerile dintre cele două mari grupări politice europene, popularii și social-democrații.
Obuzierul autopropulsat de mare putere, 2S7 Pion, considerat ”cea mai grea armă din lume”, este folosit de Forțele Ucrainene lângă Torețk.
Xi Jinping și președintele peruan Dina Boluarte au participat la ceremonia de deschidere a portului Chancay din Peru, confirmând astfel importanța strategică a acestui proiect.
