Poți descărca aplicația:
În fond pentru ruși războiul începe pe 22 iunie 1941 odată cu Operațiunea Barbarossa, invadarea URSS-ului de către Germania nazistă și aliații ei. Până în acel moment, cei doi dictatori Adolf Hitler și Iosif Vissarionovici Stalin erau aliați și se aflau sub incidența pactul de neagresiune Ribbentrop - Molotov a cărui protocol secret împărțea Europa Centrală și de Est între Germania și URSS.
Azi, al Doilea Război Mondial, sau pentru ruși Marele Război pentru Apărarea Patriei, provoacă numeroase controverse în ceea ce privește denaturarea adevărului istoric.
Parlamentul European a adoptat în 2019 o rezoluţie care afirmă că pactul de neagresiune din 1939 dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, așa-numitul Ribbentrop - Molotov, "a deschis calea pentru izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial".
Rezoluția a stârnit furia Rusiei. Pentru ruși pactul a fost un rău necesar prin care a fost prevenită ofensiva nazistă împotriva URSS.
La începutul acestei săptămâni, Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a reiterat poziția Moscovei: Rusia nu consideră vreo legătură între semnarea Pactului Ribbentrop - Molotov și izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Totuși, e de semnalat faptul că Peskov a admis protocoalele secrete ale infamului act semnat de naziști și sovietici.
El a declarat, citat de agenția de presă Tass, că documentele există și nu pot fi negate, dar „a considera Rusia vinovată de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial e un sacrilegiu”. Cu alte cuvinte, rușii simt că Occidentul le profanează victoria din Marele Război pentru Apărarea Patriei.
În acest sens Federația Rusă are în vedere un proiect legislativ care interzice și pedepsește echivalarea acțiunilor sovietice cu cele naziste.
Sigur că rușii nu doresc să fie semnul de egalitate între ororile nazismului și URSS. Dar regimul sovietic se face la fel de vinovat nu doar de începerea războiului, ci și de crime în masă. Între două regimuri totalitare care au semănat teroare și au adus moartea la scară industrială în Europa, singura diferență dintre naziști și sovietici e că ultimii au ucis mai mult din propria populație decât primii. Un război rasial și un război împotriva claselor a două dictaturi care împreună se fac vinovate de zeci de milioane de victime.
Rusia de azi se vede pusă în fața unui act genocidar săvârșit de sovietici în timpul operațiunii culacilor, când regimul lui Stalin a înfometat intenționat Ucraina (n.a. - foamea din Ucraina e cunoscută și sub numele de Holodomor) în perioada 1932-1933 cu consecințe dramatice și devastatoare care au dus la aproape 10 milioane de morți.
Nu prin gloanțe, nu în timp de război, ci prin înfometare și în timp de pace. Regimul sovietic și-a ucis proprii cetățeni din ordinul irațional și criminal al lui Stalin, mânat de lupta de clasă împotriva culacilor. Astfel s-a scris Holodomorul, sau cea mai mare foame artificială din istoria omenirii.
Europa de atunci a fost sfâșiată și împărțită de nazism și comunism, în ceea ce istoricul Timothy Snyder a numit „tărâmul morții”, sintagmă care a dat și numele cărții sale - „Tărâmul Morții. Europa între Hitler și Stalin”. Volumul istoricului Timothy Snyder e o carte esențială pentru istorici, dar și pentru cei pasionați de conflagrația mondială.
În carte, Snyder, analizând Holodomorul, scrie:
„În 1933, țăranii s-au dus în piețele din orașe cu care erau obișnuiți, dar ca să cerșească nu să vândă. Piețele, acum goale și de produse, și de cumpărători, arătau numai stridențele morții.
Dimineața devreme, singurul sunet era răsuflarea slabă a muribunzilor, ghemuiți sub zdrențe care fuseseră cândva haine. Într-o dimineață de primăvară, printre mormanele de țărani morți în piața din Harkov, un prunc sugea la sânul mamei, al cărei chip avea cenușiul morții. Trecătorii mai văzuseră asta, nu numai dezordinea cadavrelor, nu doar mama moartă și pruncul viu, ci exact acea scenă, gurița, ultimii stropi de lapte, sfârcul rece.
Ucrainenii aveau o vorbă pentru asta. Murmurau trecând mai departe: 'Ăștia-s mugurii primăverii socialiste'”.
Indiferent de legile pe care le promulgă Federația Rusă sau regretele Kremlinului cu privire la prăbușirea Uniunii Sovietice, așa s-a scris istoria. Iar Rusia trebuie să și-o asume și să accepte, precum Germania, păcatele trecutului.
În ceea ce privește reacția mereu nervoasă a Rusiei când se aduce în discuție culpabilitatea URSS-ului în începerea celui de-al Doilea Război Mondial, și în ciuda justificărilor cu privire la faptul că prin Pactul Ribbentrop - Molotov Moscova a prevenit ofensiva nazistă și nu a deschis ușa conflagrației mondiale, cum ar putea oare Federația Rusă să justifice faptul că pe 17 septembrie 1939 a invadat și ocupat partea estică a unei Polonii deja înfrânte în urma invaziei naziste de la 1 septembrie 1939?
Nu poate. Deoarece pentru ruși războiul a început la 22 iunie 1941, ei fiind „victimele” trădării fostului lor aliat, Adolf Hitler.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Administraţia Prezidenţială a anunţat în urmă cu câteva minute ca preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru miercurea viitoare, la Palatul Cotroceni.
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Raytheon Missiles & Defense Romania reiterează importanța sistemelor Patriot, atât pentru apărarea anti-aeriană a României, cât și pentru cea a NATO.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
