În fond pentru ruși războiul începe pe 22 iunie 1941 odată cu Operațiunea Barbarossa, invadarea URSS-ului de către Germania nazistă și aliații ei. Până în acel moment, cei doi dictatori Adolf Hitler și Iosif Vissarionovici Stalin erau aliați și se aflau sub incidența pactul de neagresiune Ribbentrop - Molotov a cărui protocol secret împărțea Europa Centrală și de Est între Germania și URSS.
Azi, al Doilea Război Mondial, sau pentru ruși Marele Război pentru Apărarea Patriei, provoacă numeroase controverse în ceea ce privește denaturarea adevărului istoric.
Parlamentul European a adoptat în 2019 o rezoluţie care afirmă că pactul de neagresiune din 1939 dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, așa-numitul Ribbentrop - Molotov, "a deschis calea pentru izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial".
Rezoluția a stârnit furia Rusiei. Pentru ruși pactul a fost un rău necesar prin care a fost prevenită ofensiva nazistă împotriva URSS.
La începutul acestei săptămâni, Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a reiterat poziția Moscovei: Rusia nu consideră vreo legătură între semnarea Pactului Ribbentrop - Molotov și izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Totuși, e de semnalat faptul că Peskov a admis protocoalele secrete ale infamului act semnat de naziști și sovietici.
El a declarat, citat de agenția de presă Tass, că documentele există și nu pot fi negate, dar „a considera Rusia vinovată de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial e un sacrilegiu”. Cu alte cuvinte, rușii simt că Occidentul le profanează victoria din Marele Război pentru Apărarea Patriei.
În acest sens Federația Rusă are în vedere un proiect legislativ care interzice și pedepsește echivalarea acțiunilor sovietice cu cele naziste.
Sigur că rușii nu doresc să fie semnul de egalitate între ororile nazismului și URSS. Dar regimul sovietic se face la fel de vinovat nu doar de începerea războiului, ci și de crime în masă. Între două regimuri totalitare care au semănat teroare și au adus moartea la scară industrială în Europa, singura diferență dintre naziști și sovietici e că ultimii au ucis mai mult din propria populație decât primii. Un război rasial și un război împotriva claselor a două dictaturi care împreună se fac vinovate de zeci de milioane de victime.
Rusia de azi se vede pusă în fața unui act genocidar săvârșit de sovietici în timpul operațiunii culacilor, când regimul lui Stalin a înfometat intenționat Ucraina (n.a. - foamea din Ucraina e cunoscută și sub numele de Holodomor) în perioada 1932-1933 cu consecințe dramatice și devastatoare care au dus la aproape 10 milioane de morți.
Nu prin gloanțe, nu în timp de război, ci prin înfometare și în timp de pace. Regimul sovietic și-a ucis proprii cetățeni din ordinul irațional și criminal al lui Stalin, mânat de lupta de clasă împotriva culacilor. Astfel s-a scris Holodomorul, sau cea mai mare foame artificială din istoria omenirii.
Europa de atunci a fost sfâșiată și împărțită de nazism și comunism, în ceea ce istoricul Timothy Snyder a numit „tărâmul morții”, sintagmă care a dat și numele cărții sale - „Tărâmul Morții. Europa între Hitler și Stalin”. Volumul istoricului Timothy Snyder e o carte esențială pentru istorici, dar și pentru cei pasionați de conflagrația mondială.
În carte, Snyder, analizând Holodomorul, scrie:
„În 1933, țăranii s-au dus în piețele din orașe cu care erau obișnuiți, dar ca să cerșească nu să vândă. Piețele, acum goale și de produse, și de cumpărători, arătau numai stridențele morții.
Dimineața devreme, singurul sunet era răsuflarea slabă a muribunzilor, ghemuiți sub zdrențe care fuseseră cândva haine. Într-o dimineață de primăvară, printre mormanele de țărani morți în piața din Harkov, un prunc sugea la sânul mamei, al cărei chip avea cenușiul morții. Trecătorii mai văzuseră asta, nu numai dezordinea cadavrelor, nu doar mama moartă și pruncul viu, ci exact acea scenă, gurița, ultimii stropi de lapte, sfârcul rece.
Ucrainenii aveau o vorbă pentru asta. Murmurau trecând mai departe: 'Ăștia-s mugurii primăverii socialiste'”.
Indiferent de legile pe care le promulgă Federația Rusă sau regretele Kremlinului cu privire la prăbușirea Uniunii Sovietice, așa s-a scris istoria. Iar Rusia trebuie să și-o asume și să accepte, precum Germania, păcatele trecutului.
În ceea ce privește reacția mereu nervoasă a Rusiei când se aduce în discuție culpabilitatea URSS-ului în începerea celui de-al Doilea Război Mondial, și în ciuda justificărilor cu privire la faptul că prin Pactul Ribbentrop - Molotov Moscova a prevenit ofensiva nazistă și nu a deschis ușa conflagrației mondiale, cum ar putea oare Federația Rusă să justifice faptul că pe 17 septembrie 1939 a invadat și ocupat partea estică a unei Polonii deja înfrânte în urma invaziei naziste de la 1 septembrie 1939?
Nu poate. Deoarece pentru ruși războiul a început la 22 iunie 1941, ei fiind „victimele” trădării fostului lor aliat, Adolf Hitler.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 17 ianuarie 1991, la 5 luni de la invazia irakiană în Kuweit (2 august 1990), Statele Unite împreună cu o Coaliție formată din 40 de state declanșează operațiunea Desert Storm - Furtună în Deșert. În 6 săptămâni, temuta armată irakiană este îngenuncheată și Kuweitul, eliberat.
Asociaţia Românilor din Basarabia – Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, salută decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău de le a acorda statut de victime ale regimului comunist persoanelor născute în Gulag.
Ocuparea Capitoliului de către susținătorii președintelui în exercițiu Donald Trump nu a fost o premieră în istoria Statelor Unite ale Americii. A fost însă pentru prima oară când Congresul a fost ocupat de cetățeni americani. Incidentul este extrem de grav în contextul în care SUA reprezintă la ora actuală cea mai solidă democrație din lume.
Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu au fost executați pe data de 25 decembrie 1989 la capătul unui proces rapid și controversat care a avut loc în garnizoana din Târgoviște.
În urmă cu exact 31 de ani se desfășura una din cele mai macabre operațiuni din istoria țării noastre: Extragerea de la morga spitalului Județean Timiș, în mare secret a celor împușcați pe 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției, și transportarea acestora în București unde au fost incinerați.
Algeria era macinata de trei ani de război. În acest context a avut loc pe 13 mai 1958 o revoltă în Alger, capitala coloniei franceze, contra formării guvernului lui Pierre Pflimlin și în susținerea generalului Charles de Gaulle.
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Surse de monitorizare a aviației de pe conturi de Twitter și Telegram au semnalat, pe 30.09.2022, că SUA au intensificat atât de mult misiunile de cercetare executate cu drone de tip RQ-4B Global Hawk deasupra apelor neutre ale Mării Negre, încât acestea au devenit permanente.
Bombardere capabile să transporte rachete de croazieră și arme nucleare strategice, au fost active în războiul ucrainean de când Moscova a invadat în februarie.
Ucraina a declarat vineri că toate căile de aprovizionare care duc spre bastionul forţelor ruse din Liman se află în colimatorul artileriei sale în est şi a transmis Moscovei că va trebui să se adreseze Kievului dacă doreşte ca forţele sale să fie lăsate să iasă din încercuire, scrie Agerpres, care citează Reuters.
Șeful statului ucrainean a subliniat că actualul președinte al Rusiei, Vladimir Putin, „nu știe ce sunt demnitatea și onestitatea”.
General-locotenent (r.) Virgil Bălăceanu a analizat situația de pe frontul ucrainean, dar și modul în care mobilizarea parțială decretată de Vladimir Putin va ridica și problema tehnicii militare moderne aflată în stocul de rezervă.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că statele membre ale Alianței nu vor recunoaște niciodată niciunul dintre teritoriile ucrainene anexate de Rusia ca parte a Federației Ruse.
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut vineri că Rusia va obţine ''victoria'' în conflictul din Ucraina, adresându-se în Piaţa Roşie din Moscova participanţilor adunaţi acolo la un concert pop, după ce mai devreme el a oficializat anexarea la Rusia a patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, transmit agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.
Dictatorul rus Vladimir Putin trece de punctul fără întoarcere, ceea ce va duce la un război prelungit, scrie The Guardian.
Vineri, la ora 15, Moscova a organizat o ceremonie publică de ”semnarea a tratatelor de aderare la Rusia”.
Portavionul american USS Gerald R. Ford urmează să efectueze primele misiuni. Și, deloc întâmplător, portavionul va activa în zona Flotei a 2-a a Statelor Unite, flotă reactivată recent care a jucat un rol crucial în timpul perioadei Războiului Rece.
Vineri, 30 septembrie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina solicită într-un mod accelerat aderarea la NATO.
Președintele Vladimir Putin s-a lansat într-un derapaj împotriva Marii Britanii pe care a acuzat-o de „diversiune” și de exploziile înregistrate la gazoductele Nord Stream 2.
În seara zilei de 29 septembrie, Forțele Armate Ucrainene au finalizat încercuirea grupului de trupe ruse aflat în oraşul Liman din regiunea Donețk.
New Strategy Center și Yorktown Institute au organizat o dezbatere joi, 29 septembrie, la Washington DC, pe tema provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina.
Federația Rusă începe să scoată din depozite cea mai veche versiune a tancului T-72 pentru înarmarea trupelor mobilizate care urmează să ia parte la agresiune militară asupra Ucrainei.
În seara zilei de 29 septembrie, Forțele Armate Ucrainene au finalizat încercuirea grupului de trupe ruse aflat în oraşul Liman din regiunea Donețk. Potrivit unor rapoarte, armata ucraineană va putea prelua în scurt timp controlul orașului dacă rușii nu vor primi întăriri.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în colaborare cu autorităţile din Statele Unite ale Americii, au efectuat percheziţii în mai multe locuri din ţară într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie, a informat DNA.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au recepționat 1.000 de sisteme de management al luptei Orion pentru a-și îmbunătăți capacitățile de luptă.
Potrivit mai multor imagini publicate pe reţele de socializate, militarii ucraineni au capturat de la forţele ruse de ocupaţie cea mai recentă versiune a obuzierului autopropulsat de 152 mm 2S19 de fabricație rusă, numită 2S19-SM2 sau 2S33.
Kremlinul a anunţat vineri că va considera atacurile asupra oricăror părţi din regiunile Ucrainei pe care urmează să le anexeze în cursul zilei drept acte de agresiune împotriva Rusiei înseşi, transmite Reuters.
În cadrul întâlnirii cu atașatul militar al Ucrainei, Vitali Moskalenko, care a avut loc pe 27 septembrie, ministrul interimar al apărării din Bulgaria, Dimitar Stoianov, a refuzat pentru a doua oară furnizarea de armament greu Ucrainei.
Două sisteme de tip M142 HIMARS, precum și aproximativ 12 militari, au fost trimise de armata americană în Letonia, unde sistemele de rachete au participat la exercițiul "Namejs 2022" - în cadrul căruia a fost testa capacitate de desfășurare rapidă a armelor de precizie cu rază lungă de acțiune pe flancul estic al NATO.
Pepartamentul Apărării din SUA face demersuri pentru a crea un comandament cu sediul în Germania care să se ocupe de coordonarea ajutorului militar destinat Kievului şi de antrenarea militarilor ucraineni, a informat joi cotidianul american The New York Times, citat de EFE.
Forţele ucrainene au cucerit întreg teritoriul oraşului Kupiansk şi au alungat trupele ruse din poziţiile de pe malul estic al râului Oskil, care desparte oraşul din nord-estul Ucrainei.
Norvegia și Coreea de Sud își intensifică cooperarea în domeniul apărării și securității. Compania sud-coreeană Hyundai Rotem a emis un comunicat de presă în care anunță că a fost semnat, pe 28 septembrie, un acord de cooperare cu compania norvegiană Kongsberg Defense & Aerospace AS.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 30 septembrie 2022, de la ora 11.15, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În urmă cu două zile, pe o autostradă din Germania au fost observate camioane de mare tonaj încărcate cu echipament militar. Mai mulţi martori oculari au publicat imagini pe rețelele de socializare. În urma analizării acestora, vehiculele militare s-au dovedit a fi transportoare blindate canadiene LAV Super Bison. Ulterior, au apărut informaţii că aceste transportoare blindate sunt parte dintr-un pachet de asistenţă militară oferite Ucrainei de către Canada.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa regiunilor ucrainene Herson şi Zaporojie, potrivit unor decrete prezidenţiale publicate joi seară, cu o zi înainte ca Rusia să finalizeze anexarea lor, notează AFP.
Compania turcă ASELSAN și Șantierul Naval SEFINE au prezentat în premieră nava de suprafață fără pilot (USV), sau colocvial spus drona maritimă „MARLIN”, în două exerciții NATO desfășurate în Portugalia în a doua jumătate a lunii septembrie 2022.
Declarațiile tot mai agresive ale președintelui Putin erau de neconceput în urmă cu câteva luni.
România are nevoie, mai mult ca oricând, de o reîmprospătare a efectivelor Armatei Române, arată gen (r.) Virgil Bălăceanu.
Conflictele din fosta URSS, între care şi cel în desfăşurare dintre Rusia şi Ucraina, sunt, "bineînţeles", rezultatul "prăbuşirii Uniunii Sovietice", a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, care a acuzat Occidentul că seamănă discordie, relatează Agerpres, care citează AFP.
Ministerul Apărării Naționale a exprimat un punct de vedere oficial cu privire la situația radarului AN/FPS-117, instalat la Unitatea Militară 1803L Cârcea, jud. Dolj, aflat în centrul unor controverse cu privire la construcția unui hipermarket Lidl în zonă.
