Pe vremea „părintelui” fondator al Coreei de Nord, Kim Ir-sen, dar mai ales sub conducerea indirectă a fiului său Kim Jong-il, tatăl actualului lider Kim Jong-un, Coreea de Nord a fost extrem de imprevizibilă.
În încercarea de a intra în grațiile tatălui său și a fi numit succesor - în fond comunismul coreean are o caracteristică unică, cea dinastică -, Kim Jong-il a recurs la mai multe acțiuni radicale. El este responsabil și de dezvoltarea cultului personalității la cote de neatins și grotești a lui Kim ir-sen.
După ce Kim Ir-sen l-a numit succesor, tatăl lui Kim Jong-un avea nevoie de o politică fermă pentru a intra în grațiile armatei care îl considera un lider slab. Dar așa cum l-au caracterizat serviciile de informații americane, Kim Jong-il era în primul rând extrem de imprevizibil. Fapt ce îl făcea deosebit de periculos.
Această politică agresivă din punct de vedere militar și totodată imprevizibilă a nord-coreenilor și-a atins punctul culminant pe 15 aprilie 1969, în plin Război Rece, când un MiG-21 al Phenianului a doborât o aeronavă de recunoaștere EC-121 americană.
Aeronava americană de recunoaștere de tip EC-121, „Deep Sea 129” a decolat de la baza navală Atsugi din Japonia, într-o zi de marți 15 aprilie 1969, pentru o misiune de recunoaştere. Misiunea se desfăşura în Marea Japoniei, iar americanii aveau ordin să nu se apropie la mai mult de 50 de mile marine de coasta de est a Coreei de Nord. Aeronava ar fi trebuit să îşi încheie misiunea, aterizând la Baya Aeriană Osan din Coreea de Sud.
Deep Sea 129 avea la bord un echipaj format din 31 de persoane.
La ora locală 13:30, Coreea de Nord a lansat două avioane MiG-21 care fuseseră dislocate în Hoemun. Avioanele au plecat pentru a intercepta aeronava militară americană. Finalul a fost însă unul tragic, avionul american fiind doborât de o rachetă aer-aer, lansată de pe MiG-ul nord-coreean.
Potrivit US Navy, procedura standard pe care a urmat-o aeronava EC-121 a fost să efectueze manevre astfel încât să dispară de pe radar, fapt care s-a întâmplat, perioadă în care aeronava nu a mai putut lua legătura cu comandamentul de la sol. Ulterior a reapărut. De precizat că nu a existat niciun mesaj de la Deep Sea 129 care să indice că este atacat.
În ciuda acestui fapt, americanii au ridicat de la baza sud-coreeană din Osan două avioane F-102, ca urmare a faptului că MiG-urile se apropiau de avionul de recunoaștere al SUA.
La ora locală 14:00 s-a încercat din nou să se ia legătura cu Deep Sea 129 după ce a dispărut de pe radar, doar că de această dată nimeni nu a mai răspuns. Îngrijorările americanilor au început să crească la 10 minute de la dispariția de pe radar, când aeronava nu mai apărea și nu mai răspundea mesajelor.
În mai puțin de o oră a început o amplă operațiune de căutare și de salvare. Din păcate avionul fusese lovit de MiG-ul Coreei de Nord. Întregul echipaj a decedat.
La ora 15:55, serviciile de informații anunță că posturile de radio nord-coreene prezintă cu mare fast că un avion american a fost doborât, „cu o singură lovitură”. Propaganda Phenianului precizează că aeronava militară a pătruns atânc în spațiul aerian al Coreei de Nord. Retorica propagandei nord-coreene prezintă doborârea aeronavei americane ca o „realizare strălucită” și amenință cu represalii mult mai grave.
Viceamiralul William F. Bringle a pornit de îndată cu USS Oklahoma City spre zonă, solicitând distrugătoarelor USS Dale și USS Henry W. Tucker să pornească și ele spre zona în care se desfășurau operațiunile de salvare. Între timp, Washingtonul a solicitat asistență guvernului sovietic care a răspuns pozitiv și prompt ajungând în zonă două distrugătoare rusești care au găsit resturile aeronavei.
Pe data de 17 aprilie, la două zile de la incident, distrugătorul USS Henry W. Tucker a reușit să recupereze cadavrele a doi membri ai echipajului. Sunt singurele trupuri neînsuflețite care au fost recuperate, din cei 31 de soldați americani uciși.
Amiralul John S. McCain Jr., cel care conducea Comandamentul Pacificului, a ordonat activarea imediată a unui puternic grup de luptă condus de portavionul USS Enterprise. Din această forță navală făceau parte numeroase nave de război.
La Washington șocul a fost uriaș: O aeronavă militară americană tocmai a fost doborâtă de un avion de vânătoare al Coreei de Nord iar 31 de americani și-au pierdut viața. Nu s-a ajuns la un conflict, în ciuda faptului că președintele Richard Nixon a dorit un răspuns militar. Pe data de 16 aprilie, imediat după incident, s-a reunit Consiliul de Securitate Națională, un fel de CSAT.
Richard Nixon și Henry Kissinger, consilierul său pentru securitate națională, au fost în favoarea unei acțiuni mai agresive. Doar că, contextul politic de la vremea respectivă în ceea ce privește pierderea sprijinului pentru Războiul din Vietnam care a divizat profund societatea americană a făcut ca Washingtonul să nu reacționeze.
Ultimul lucru de care avea Nixon nevoie era să înceapă un alt război.
SUA nu au reacționat militar, dar au accelerat politicile militare de descurajare și de intimidare. Zborurile de recunoaștere au fost reluate imediat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Belgia și-a amânat planurile de a transfera avioane de luptă F-16 către Ucraina, invocând o lipsă de piloți instruiți și de piese de schimb esențiale. Primele două aeronave, programate inițial pentru livrare până la sfârșitul anului 2024, nu vor fi transferate în acest an, a confirmat ministrul belgian al apărării, Ludivine Dedonder, la 19 decembrie 2024.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
La 18 decembrie 2024, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Royal Air Force (RAF) au aterizat la baza aeriană Murted de lângă Ankara, Turcia, pentru a fi evaluate de autoritățile turce. Acest lucru survine ca urmare a interesului exprimat de Turcia de a achiziționa 40 de avioane Eurofighter Typhoon pentru a-și moderniza forțele aeriene, ca soluție provizorie în așteptarea pregătirii operaționale a TAI KAAN, avionul de vânătoare de generația a V-a pe care îl construiește industria aeronautică turcă.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat, la 18 decembrie 2024, raportul său anual privind evoluțiile militare și de securitate referitoare la China. Raportul oferă o prezentare detaliată a progreselor militare ale Chinei, cu un accent deosebit pe Forța de Rachete a Armatei Populare de Eliberare (PLARF), unitate care a fost înființată în 2015 pentru a gestiona arsenalul de rachete terestre deținut de aceasta. Potrivit raportului, China are în prezent sub comanda PLARF un total de 3 100 de rachete balistice.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
În regiunea Kursk, armata rusă a reușit să recucerească jumătate din teritoriul care a fost ocupat de Ucraina în timpul invaziei de la începutul lunii august, a recunoscut maiorul ucrainean și comandantul Brigăzii 82 de asalt aerian, Ivan Bakrev.
Un sistem Rheinmetall pentru combaterea dronelor la distanță foarte apropiată a fost testat într-un exercițiu comun cu reprezentanții Comandamentului Central al Armatei SUA și ai Forțelor Armate din Arabia Saudită.
Putin a promovat ceea ce a spus el că este invincibilitatea noii rachete hipersonice a Rusiei.
În cadrul unui comunicat de presă remis pe 19.12.2024, Ministerul rus al Apărării a informat că Forțele Armate ale Ucrainei au executat un nou atac cu rachete de producție occidentală în adâncimea teritoriului rus.
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.
Un alt tren încărcat cu cantități mari de sisteme de artilerie autopropulsate nord-coreene M1989 Koksan a fost identificat în Rusia. Imaginile video și rapoartele sugerează că au fost transportate mai mult de o doizăsprezece unități, deși o estimare exactă este în continuare o sarcină dificilă din cauza faptului că imaginile sunt insuficiente. Acest lucru survine în urma primei semnalări a sistemelor de artilerie Koksan pe teritoriul Rusiei cu aproximativ o lună în urmă.
Lockheed Martin a evaluat cu succes primul său lansator de rachete autonom, permițând astfel lansarea de rachete fără intervenție umană. Această descoperire reduce necesarul de personal și sporește flexibilitatea operațională. În timp ce tehnologia promite o mai mare precizie și siguranță pentru trupe, preocupările cu privire la implicațiile etice și riscurile sistemelor autonome rămân predominante în discuțiile privind politica de apărare.
Un membru al aşa-zisei companii militare private ruse (PMC) Wagner Group a făcut remarci provocatoare, amenințând că va revendica Alaska, reluând retorica care a apărut în cercurile politice rusești în ultimii ani.
Potrivit cotidianului The Wall Street Journal, care citează surse americane și libiene, Rusia transferă sisteme moderne de apărare antiaeriană și alte tipuri de arme din Siria în Libia. Acest lucru se datorează încercărilor Moscovei de a-și menține influența în Orientul Mijlociu, după ce a pierdut teren în Siria.
Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a precizat într-un interviu acordat Le Monde că operațiunea militara din regiunea rusa Kursk a fost un succes. Generalul ucrainean a explicat că nu a avut de ales decât să desfășoare operațiunea.
Nu există unanimitate în rândul aliaților NATO cu privire la problema aderării Ucrainei la alianță. În același timp, este imposibil să se ofere Ucrainei garanții de securitate pentru ca Ucraina să funcționeze ca o țară suverană fără garanția articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă. Acest lucru a fost discutat în cadrul discuției Consiliului Atlantic privind consolidarea rezilienței în cadrul Alianței.
