,,Dumneavoastră aparţineţi pe bună dreptate pleiadei de persoane extraordinare şi strălucitoare, de oameni de stat importanţi din epoca modernă care au exercitat o influenţă semnificativă în istoria patriei şi cea mondială'', a scris Putin în telegrama de felicitare adresată lui Gorbaciov şi dată publicităţii de Kremlin, potrivit Agerpres.
Preşedintele rus a adăugat că este încurajator faptul că ''marea experienţă profesională'' şi ''potenţialul creator'' al lui Gorbaciov îl ajută astăzi ''să participe activ la activitatea socială şi educaţională populară, să acorde atenţie punerii în aplicare a proiectelor umanitare internaţionale''.
La rândul său, Gorbaciov a declarat într-un interviu acordat agenţiei TASS, difuzat marţi, că ''este evident că este nevoie de schimbări. Nu contează cum se numesc. Reforme, 'perestroika', proces prin care ţara să progreseze către o viaţă normală, demnă, pentru toată lumea''. În opinia sa, marea cauză a vieţii sale a fost 'perestroika', procesul de schimbări pe care l-a impus la sosirea sa la conducerea Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, în 1985.
,,Cel mai important lucru pe care l-am reuşit în interiorul ţării este că oamenii au căpătat libertate, că am pus capăt regimului totalitar (...). Şi în plan internaţional cel mai important eveniment a fost încheierea Războiului Rece şi reducerea drastică a armamentului nuclear'', a trecut el în revistă succesele conducerii sale.
Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice îşi va petrece ziua de naştere pe Zoom, în videoconferinţă cu rudele şi prietenii, potrivit unor surse apropiate mediului său, citate de agenţia oficială rusă RIA Novosti. Gorbaciov este complet izolat de lume din cauza pandemiei, preocupat de o recrudescenţă a antagonismului între Rusia şi SUA, susţin sursele citate.
,,90 de ani este mult. Cum se simte? Ca toţi ajunşi la vârsta asta, depinde de zi'', a comentat pentru EFE Pavel Palajcenko, secretarul personal şi traducătorul lui Gorbaciov din 1985. ''Mihail Sergheevici (Gorbaciov) respectă strict carantina, însă urmăreşte zilnic ştirile. Citeşte ziarele, se uită la televizor şi este în contact cu experţi din diverse domenii'', a adăugat el.
Coronavirusul a accentuat izolarea lui Gorbaciov, a cărui zi de naştere aproape coincide cu aniversarea sosirii sale la Kremlin: 11 martie 1985.
În ultimii ani, Gorbaciov a ieşit din casă în foarte puţine rânduri. Semnale de alarmă cu privire la starea sa de sănătate au fost trase când, la 9 mai 2019, a asistat în Piaţa Roşie la defilarea militară cu prilejul Zilei Victoriei împotriva Germaniei naziste. Imaginea lui Gorbaciov într-un scaun cu rotile lângă mausoleul lui Lenin au confirmat faptul că sănătatea sa era foarte fragilă.
De atunci, şi-a mai părăsit o dată locuinţa, în octombrie 2020, pentru a asista la premiera operei de teatru care-i poartă numele şi care prezintă relaţia strânsă între fostul lider sovietic şi soţia sa Raisa, care a murit de leucemie în 1999.
''Gorbaciov a fost un avangardist. Sper să ajungem cândva la nivelul lui de idealism, romanticism şi credinţă în relaţiile umane. În prezent, liderii sunt foarte diferiţi. Este un lucru trist'', a comentat pentru EFE Evgheni Mironov, actorul care îl interpretează pe liderul sovietic.
Cea mai importantă moştenire a lui ''Gorbi'', aşa cum este el cunoscut în Occident, este faptul că a pus capăt cursei înarmării dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite şi, prin urmare, Războiului Rece, scrie EFE. Din acest motiv, potrivit secretarului său, Gorbaciov este în prezent îngrijorat de o posibilă revenire la antagonismul între Rusia, succesorul modern al defunctei URSS, şi Occident, şi profită de orice intervenţie pentru a insista ca marile puteri să renunţe la armamentul nuclear.
Tensiunile cu privire la o posibilă expirare a ultimului tratat privind reducerea armelor nucleare strategice între Moscova şi Washington, START, l-a făcut să se teamă de ceea ce era mai rău. ''Îngrijorarea există, însă Gorbaciov a avut mereu încredere că se poate evita o nouă cursă a înarmărilor şi un nou Război Rece'', explică Palajcenko, care l-a însoţit la toate summiturile la care Gorbaciov a participat alături de omologul american Ronald Reagan. Palajcenko insistă că Gorbaciov este ''un om politic realist'' care, în orice situaţie, ''încearcă mereu să găsească o a treia cale pentru a soluţiona o problemă şi pentru a reduce tensiunile''.
Însă indiferent de ceea ce face sau spune, pe Gorbaciov îl urmăreşte ca un blestem dezintegrarea URSS, la 25 decembrie 1991. Sunt multe persoane în Rusia care continuă să-l considere personal responsabil pe Gorbaciov de ceea ce actualul preşedinte al Rusiei a numit ''cea mai mare catastrofă a secolului al XX-lea''.
,,Părerea ruşilor despre Gorbaciov s-a îmbunătăţit odată cu trecerea anilor. Excepţie o fac cei ale căror poziţii au rămas intransigente'', comentează secretarul său.
Nostalgicii comunismului sunt mereu dispuşi să-l acuze de trădare, iar în prezent pe reţelele sociale circulă materiale video despre consecinţele funeste pentru cetăţeni ale prăbuşirii URSS.
Însă Gorbaciov nu şi-a schimbat punctul de vedere. El continuă să creadă că o reformare a Uniunii Sovietice era posibilă, însă decizia liderilor rus, ucrainean şi belarus de a semna actul de deces al statului totalitar la finele anului 1991 a făcut această misiune imposibilă.
''Gorbaciov era conştient că, după puciul din august 1991 (o încercare a unui grup de conservatori comunişti sovietici de a-l răsturna de la putere pe Gorbaciov şi de a prelua controlul asupra ţării - n.r.), republicile baltice nu mai doreau să facă parte dintr-o nouă Uniune Sovietică, însă era încrezător că alte republici ar fi intrat într-o Uniune reformată'', explică Palajcenko.
În prezent, Gorbaciov pledează pentru ''o maximă cooperare'' între fostele republici sovietice, inclusiv prin intermediul integrării economice.
''Gorbaciov nu este un trădător. A fost un politician onest. În cazul ăsta, KGB este la fel de vinovat pentru prăbuşirea URSS'', a declarat pentru EFE Ruslan Hasbulatov, fost preşedinte al parlamentului rus.
Hasbulatov aminteşte că Gorbaciov a fost ales într-un moment în care ''toţi erau sătui de lideri de genul lui (Leonid) Brejnev'', altfel spus, de gerontocraţie.
''Părea un om politic talentat şi vorbea bine, însă imediat ce s-a lovit de primele probleme economice a arătat că-i lipseşte viziunea strategică. Nu a încetat niciodată să fie acel student provincial care a sosit la Moscova, provenit dintr-o familie de ţărani din sudul URSS'', explică el.
În opinia sa, cele mai grave erori ale lui Gorbaciov au fost că nu s-a concentrat pe reforma economică şi că a insistat să reformeze Uniunea Sovietică, în loc să se aplece spre o rescriere a Constituţiei, anacronică pentru sfârşitul secolului al XX-lea.
''Trebuia să renunţe la reforma politică şi să se axeze pe îmbunătăţirea vieţii cetăţeanului sovietic. L-am avertizat că reformarea Uniunii ne va duce la o mare tragedie. Aceasta a fost marea sa greşeală'', a apreciat fostul preşedinte al legislativului rus.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ocuparea Capitoliului de către susținătorii președintelui în exercițiu Donald Trump nu a fost o premieră în istoria Statelor Unite ale Americii. A fost însă pentru prima oară când Congresul a fost ocupat de cetățeni americani. Incidentul este extrem de grav în contextul în care SUA reprezintă la ora actuală cea mai solidă democrație din lume.
Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu au fost executați pe data de 25 decembrie 1989 la capătul unui proces rapid și controversat care a avut loc în garnizoana din Târgoviște.
În urmă cu exact 31 de ani se desfășura una din cele mai macabre operațiuni din istoria țării noastre: Extragerea de la morga spitalului Județean Timiș, în mare secret a celor împușcați pe 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției, și transportarea acestora în București unde au fost incinerați.
Algeria era macinata de trei ani de război. În acest context a avut loc pe 13 mai 1958 o revoltă în Alger, capitala coloniei franceze, contra formării guvernului lui Pierre Pflimlin și în susținerea generalului Charles de Gaulle.
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Sunt 102 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul Românie.
În noaptea dintre 31 mai și 1 iunie 1962, are loc singura pedeapsă cu moartea din istoria Israelului. Adolf Eichmann, "arhitectul Soluției Finale" și unul dintre responsabilii Holocaustului este spânzurat la Ramla, pe tărâm israelian.
Premierul Nicolae Ciucă afirmă într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Marinei Române, că securitatea regiunii este vitală pentru securitatea noastră, iar conflictul din apropierea graniţelor subliniază, o dată în plus, necesitatea ca România să aibă o armată modernă, cu echipamente de ultimă generaţie.
Teoretic, Escadrila F-22, venită recent în teatrul european, este dislocată la Baza Aeriană Lask din Polonia. Dar practic … poate opri cineva celebrele aeronave să opereze unde consideră necesar?
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat soldaţii ruşi care trag în cea mai mare centrală nucleară din Europa sau o folosesc ca bază de tragere că vor deveni o "ţintă specială" pentru forţele ucrainene, transmite Reuters.
Șeful oficiului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, a anunțat, pe 13.08.2022, că Slovacia a transferat Ucrainei un lot de instalații de artilerie autorpopulsate Zuzana-2, cu calibrul de 155 de milimetri.
Analistul din Orientul Mijlociu, Elijah Magier, a anunțat, pe 14.08.2022, citând surse proprii, că Rusia și Iranul au încheiat un acord privind achiziționarea de către armata rusă a unor drone iraniene de cercetare și atac de tip Shahed 129.
Ucraina a anunţat duminică că trupele ruseşti care au ajuns la fluviul Dnepr din regiunea Herson, oraş din sud ocupat de Moscova, riscă să rămână blocate după ce toate podurile existente au fost scoase din uz, relatează Agerpres, care citează AFP.
Plata piloților pe ora de zbor, dar și costul unei ore de zbor pe un avion supersonic sunt doar câteva cauze ale faptului că mulți piloți nu zboară suficient, e de părere fostul pilot Nicu Fălcoi care atrage atenția că piloții români ar trebui să ajungă la circa 180 de ore pe an pentru a fi la standardele NATO.
Excentricul Ramzan Kadîrov, liderul cecen subordonat președintelui rus Vladimir Putin, a anunțat că un nou grup de luptători „voluntari” ceceni e în drum spre estul Ucrainei.
Rusia a clamat sâmbătă cucerirea satului strategic Pesky în provincia Doneţk din estul Ucrainei, lucru negat de comandamentul militar ucrainean, dar care a admis totuşi că în acea zonă au loc ''lupte feroce'', în timp ce analişti militari îşi manifestă temerea că războiul ruso-ucrainean s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022, relatează agenţia Agerpres, citând EFE.
Nicu Fălcoi, deputat din partea USR și membru al Comisiei pentru Apărare, și-a arătat convingerea că înainte de invadarea Ucrainei președintele rus Vladimir Putin s-a gândit foarte serios la vechile granițe sovietice, ceea ce implică inclusiv Republica Moldova. Totuși, desfășurarea conflictului a mai slăbit din ambțiile imperialiste ruse iar în contextul amenințărilor ruse, Fălcoi nu crede că Moscova ar lua o decizie irațională precum atacarea unui stat membru NATO. Fostul pilot de supersonice arată că dacă excludem armele nucleare, din absolut toate punctele de vedere NATO e mult superioară Rusiei.
Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, susţine că cele şase luni de război al Rusiei împotriva Ucrainei au arătat că ruşilor nu le pasă de masacrele comise de armata lor, de oraşele distruse sau de şantajul nuclear al Moscovei.
În cadrul unui interviu acordat postului local de televiziune RTVS, ministrul slovac al apărării, Yaroslav Nagy, a declarat, pe 13.08.2022, că Bratislava intenționează să transfere avioanele de vânătoare de tip MiG-29AS către Ucraina.
Forțele Aeriene Maghiare vor fi prezente în România cu un avion de tip JAS 39 Gripen, cu ocazia evenimentului aviatic Bucharest International Air Show (BIAS) 2022.
Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc din nou pentru atacurile asupra centralei atomoelectrice din Zaporojie, ocupată de trupele ruse şi în direcţia căreia au fost efectuate sâmbătă noi bombardamente de artilerie, relatează Agerpres, care citează agenţiile AFP şi EFE.
Finlanda și Estonia își vor integra apărarea de coastă bazată pe rachete. Acest demers le permite celor două țări să închidă Golful Finlandei navelor de război rusești, dacă este necesar, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, pentru ziarul finlandez Iltalehti.
În cursul acestei săptămâni Federația Rusă a pierdut aproape toate avioanele Su-30SM și Su-24M aflate într-o bază aeriană din Crimeea, după o serie de explozii care au avut loc la facilitatea militară. Deși rușii spun că a fost vorba de niște incendii provocate de neglijeța personalului, iar Ucraina nu a confirmat, dar nici nu a infirmat implicarea, mai multe surse oficiale, inclusiv Ministerul Apărării al Marii Britanii, arată că operațiunea a fost una ucraineană.
USS Zumwalt e cu siguranță cel mai scump distrugător construit vreodată de Statele Unite ale Americii. Programul distrugătoarelor din clasa Zumwalt e însă unul ambițios iar americanii vor începe integrarea rachetelor hipersonice cu rază lungă de acțiune începând de anul viitor.
SUA vor consolida relaţiile comerciale cu Taiwanul şi vor efectua noi curse aeriene şi maritime în strâmtoare, în replică la acţiunile "provocatoare" ale Chinei, a anunţat vineri un înalt responsabil american, relatează Agerpres, care citează AFP.
Un expert militar ucrainean spune că Statele Unite nu au un interes major să înfrângă Rusia imediat și strategia Washingtonului e de a epuiza treptat regimul del a Moscova.
De la începutul invaziei ruse au apărut mai multe informații cu privire la doborârea avioanelor Su-35, „bijuteria” rusă pe piața externă a avioanelor de luptă și probabil cel mai promovat aparat al aviației militare ruse. Unele estimări vorbesc de două escadrile, însă cifrele trebuie privite circumspect.
Avocatul şi activistul rus pentru drepturile omului Mark Feighin a comentat cele mai recente ameninţări lansate de Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, precizează Radio România Actualități care citează Unian.
Poliţia federală americană (FBI) a confiscat documente "top secret" în urma percheziţiei la fostul preşedinte Donald Trump, ceea ce ar putea reprezenta o posibilă încălcare a legii privind spionajul, potrivit unor documente judiciare publicate vineri, relatează Agerpres, care citează AFP. Presa internațională scrie totodată că de la proprietatea fostului președinte american au fost confiscate documente secrete şi privindu-l pe "preşedintele Franţei".
Două importante agenţii internaţionale de evaluare financiară, S&P şi Fitch, au coborât vineri ratingul de ţară atribuit Ucrainei până la SD ('selective default'), respectiv RD ('restricted default'), în condiţiile în care sunt de părere că acordul de restructurare a datoriilor anunţat recent este unul dezastruos, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Turcia începe modernizarea avioanelor F-16 Block 40 și Bolk 50 cu sisteme dezvoltate pe plan intern de industria aeronautică naţională, a precizat recent preşedintele Directoratului Turc al Industriei de Apărare (SSB), Ismail Demir. Cu toate acestea, Turcia încă mai are speranțe că va achiziționa din SUA cele 40 de aeronave de luptă F-16 Block 70/72, dar și 80 de kituri de modernizare pentru flota actuală de avioane F-16.
După ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a transformat acest loc, când o zonă turistică destul de frecventată, într-o bază militară, adăugând la portul principal al Flotei Mării Negre din Sevastopol, o rețea de baze aeriene şi multe sisteme de de apărare aeriană și apărare costieră.
Încă dinainte de invazia rusă din Ucraina, compania turcă Baykar Makina avea planuri să ridice o fabrică de drone Bayraktar TB2 în Ucraina, plan care a fost amânat de invazie, dar la care nu s-a renunțat.
Zece avioane chineze au depăşit vineri linia mediană din strâmtoarea Taiwan, o barieră neoficială între China şi Taiwan, a anunţat Ministerul Apărării de la Taipei, transmite Reuters.
Forţele Navale Bulgare vor avea încă două exerciţii mai ample cu participare internaţională până la finalul lui 2022, cu Varna drept port gazdă, a declarat vineri, pentru BTA, comandantul Forţelor Navale Bulgare, contraamiralul Kiril Mihailov.
Polonia, Slovacia și Cehia au decis să lanseze un program care va extinde producția de sisteme de artilerie, muniții și alte echipamente militare pentru Ucraina. Demersul a fost anunțat ieri, în cadrul Conferinței de la Copenhaga, de către ministrul danez al apărării, Morten Bodskov.
Pe 15 iulie, un grup de hackeri, a executat un atac cibernetic de tip DOS (denial-of-service) asupra unor site-uri web românești, inclusiv Poliția de Frontieră.
Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, susţine că cea mai mare dorinţă a Rusiei este să vadă distrugere, moarte şi devastare în Europa. Potrivit acestuia, linia de demarcaţie între "lumea noastră şi iad" trece prin Ucraina.
Canalul rusesc de Telegram “Informatorul militar” (Военный Осведомитель) a anunțat, pe 11.08.2022, că amiralul Igor Osipov a fost înlăturat de la conducerea Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). În locul acestuia a fost numit viceamiralul Viktor Sokolov.
