Este un episod dureros de amintit, motiv pentru care comemorarea lui este foarte discretă şi se desfăşoară în linişte, cu expoziţii de fotografii, conferinţe şi lansări de carte, programe radio şi de televiziune.
Denumită 'Operaţiunea Dunărea', invazia statelor membre ale Pactului de la Varşovia (cu excepţia României - n.red.) a mobilizat iniţial circa 200.000 de soldaţi, 2.300 de tancuri şi avioane ale armatelor Uniunii Sovietice, RDG-ului, Poloniei, Ungariei şi Bulgariei, care în noaptea de 20 spre 21 august 1968 au trecut graniţa Cehoslovaciei. Contingentul a fost suplimentat în zilele următoare, ajungând la circa 750.000 de soldaţi şi 6.000 de tancuri.
Istoricii nu pot oferi nici astăzi o cifră exactă a numărului victimelor represiunii brutale care a pus capăt a şapte luni de reforme şi deschidere şi a fost începutul unei perioade de două decenii de politici sovietice dure, descrise prin conceptul de 'normalizare'. Ultimele estimări vorbesc despre 137 de civili ucişi şi alţi circa 500 răniţi.
Se consideră că Primăvara de la Praga a început pe 5 ianuarie 1968, când Alexander Dubcek, liderul mişcării reformiste, a fost numit secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac (KSC), unele tendinţe de deschidere fiind însă observate încă din anii anteriori.
După moartea lui Stalin, în anul 1953, în Cehoslovacia au început să fie promovate cu precauţie mici reforme economice şi a fost relaxată timid cenzura severă, ceea ce a permis apariţia unor mişcări ale intelectualilor şi artiştilor care îndrăzneau să critice tot mai mult Partidul Comunist.
În aceste circumstanţe a ajuns Dubcek la putere şi, cu toate că a păstrat monopolul partidului unic, el introduce măsuri de reformă şi 'democratizare' a regimului, inclusiv libertatea de exprimare şi a presei. Este de asemenea legalizată formarea partidelor politice şi a sindicatelor, este recunoscut dreptul la grevă şi cel de a călători liber în statele occidentale, ceea ce până atunci era interzis.
Această nouă politică este sprijinită şi impulsionată de intelectuali şi politicieni care în luna iunie au semnat 'Manifestul celor 2000 de cuvinte', în care au contestat comunismul ca sistem şi au criticat KSC.
Partidul condus de Dubcek s-a delimitat de acest document, dar fără să ia măsuri împotriva semnatarilor lui, în timp ce creşteau presiunile din partea Moscovei.
Aceasta din urmă, temându-se de un efect de contagiune în întreg blocul comunist, a decis să acţioneze pe cale militară pentru a pune capăt experimentului politic din Cehoslovacia.
Tancurile sovietice, în Praga
Astfel că, în dimineaţa zilei de 21 august, cehoslovacii s-au trezit cu tancurile armatei sovietice şi ale aliaţilor ei pe străzi. Guvernul lui Dubcek a cerut populaţiei să-şi păstreze calmul, dar nu au putut fi evitate confruntări violente, manifestanţii ridicând baricade în oraşe.
Dubcek şi colaboratorii săi au fost arestaţi şi transportaţi la Moscova, unde liderul sovietic Leonid Brejnev i-a obligat să semneze un acord care să 'legalizeze' ocupaţia Cehoslovaciei, unde trupele Pactului de la Varşovia au rămas până la finele anului 1968, ultimul tren cu soldaţi sovietici părăsind această ţară abia pe 11 iunie 1991, după Revoluţia de Catifea.
”Niciun regret”
La 50 de ani de la acele evenimente, soldaţi bulgari participanţi la 'Operaţiunea Dunărea' afirmă, într-un reportaj publicat de AFP, că nu au niciun regret şi că doar şi-au făcut datoria. 'A fost o decizie politică, era de neimaginat să lăsăm Cehoslovacia să plece. Ca militari, doar ne-am făcut datoria, nu am tras asupra civililor', spune colonelul în rezervă Lubtcho Banov, acum în vârstă de 80 de ani, el fiind atunci comandantul unei companii însărcinate cu protecţia aeroportului civil şi militar Ruzyne din Praga.
Unul dintre subordonaţii săi, Pentcho Valkov, arată o cicatrice rămasă pe pieptul său de un glonţ care l-a atins în timp ce asupra dispozitivului din care făcea parte s-a tras dintr-o casă din apropiere de aeroport. Atunci în vârstă de 18 ani, el spune că până în ultimul moment nu a ştiut că va ajunge în Cehoslovacia.
'Zburam foarte jos deasupra Mării Negre, la 200 - 300 de metri, pentru a nu fi reperaţi de radarele turce (ale NATO). Am fost surprinşi când ne-am văzut ajunşi la Kalmia, în regiunea Ivano-Frankivsk, în vestul Ucrainei', îşi aminteşte Gospodin Tchonkov, care comanda atunci un pluton de transmisiuni. El menţionează că a fost necesară ocolirea României, care s-a delimitat de aliaţii săi de atunci din Pactul de la Varşovia, refuzând să participe la invazie şi nici nu a autorizat survolul teritoriului ei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
Forțele Aeriene Române (ROAF) au anunțat că în următoarea perioadă urmează zboruri la înălțimi mici pe întreg teritoriul României. Zborurile vor fi efectuate de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din dotarea ROAF.
Potrivit informațiilor apărute în portalele de propagandă ruse, Federația Rusă a reușit în ultima perioadă să crească semnificativ producția pentru toate tipurile de rachete. Astfel, în prezent, partea rusă dispune de o rezervă de aproximativ 1.500 de rachete de diferite tipuri, pe care le poate întrebuința împotriva Ucrainei. Există și canale de Telegram ucrainene care arată că producția rusă a crescut.
"Statele Unite resping în mod categoric decizia Curţii (Penale Internaţionale, CPI) de a emite mandate de arestare împotriva unor înalţi responsabili israelieni", a reacţionat joi un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, citat de Agerpres și AFP.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, pentru prima dată în istorie, Rusia a lovit Ucraina cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) care nu purta încărcătură convențională sau nucleară. Atacul a fost o demonstrație de forță din partea Moscovei, ca răspuns la autorizarea SUA pentru folosire de către Ucraina a rachetelor ATACMS pe teritoriul rusesc.
Guvernul României și-a confirmat astăzi intenția de a achiziționa 32 de avioane F-35 Lightning II de generația a 5-a prin semnarea unei Scrisori de ofertă și acceptare (LOA), prin intermediul mecanismului Foreign Military Sale, derulat de Statele Unite.
Vești bune pentru industria românească de apărare. Grupul ceh Colt CZ a început deja să asambleze arme în România și intenționează să își extindă activitatea în țara noastră.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Baza de apărare aeriană, situată în Redzikowo, lângă coasta Mării Baltice, face parte din scutul antirachetă NATO și a fost operaționalizată pe 13 noiembrie.
Războiul din Ucraina cunoaște o escaladare fără precedent după ce Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Acesta este primul caz în care Rusia folosește o ICBM în timpul războiului său îndreptat împotriva Ucrainei. În dimineața de 21 noiembrie, trupele ruse au atacat orașul ucrainean Dnipro cu rachete de diferite tipuri. Una dintre acestea a fost o rachetă balistică intercontinentală lansată din regiunea Astrakhan a Federației Ruse, informează Forțele Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene .
BAE Systems a obținut un contract suplimentar din partea U.S. Army pentru a dezvolta Multi-Class Soft Kill System (MCSKS), o tehnologie avansată de război electronic concepută pentru a spori capacitatea de rezistență a vehiculelor terestre de luptă împotriva rachetelor ghidate și a amenințărilor aflate în imediată apropiere. Acest program vizează consolidarea semnificativă a sistemelor de protecție a vehiculelor, sporind astfel succesul misiunilor în medii complexe și cu risc ridicat.
Economia Rusiei și-a epuizat aproape toate resursele disponibile, a anunțat marți, în Duma de Stat, Elvira Nabiullina, aflată la conducerea Băncii Centrale Ruse.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, armata rusă a lansat un atac combinat cu rachete asupra facilităților militare ale regimului de la Kiev din diferite regiuni ale Ucrainei. Au fost implicate cel puțin cinci bombardiere strategice Tu-95MS, care au lansat rachete Kh-101 asupra țintelor, precum și avioane de vânătoare MiG-31I cu rachete hipersonice Kinjal. În plus, până la cinci nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr au fost semnalate în Marea Neagră.
Administrația Biden va permite Ucrainei să folosească minele antipersonal furnizate, pentru a o ajuta să încetinească progresul înregistrat de Rusia pe câmpului de luptă, a declarat miercuri secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timp ce ambasadele SUA și altor câteva state din Occident au rămas închise după amenințarea unui atac aerian major rusesc asupra capitalei ucrainene.
Secretarul britanic al Apărării John Healey a anunțat, miercuri, renunțarea la navele militare, elicopterele și dronele învechite sau considerate prea costisitoare pentru a mai fi întreținute. În Parlament, ministrul laburist a atribuit nevoia de reducere a costurilor "moștenirii tragice" de la conservatori, care au fost la putere 14 ani înainte de înfrângerea lor la alegerile din iulie. Acesta a spus că fosta conducere a lăsat "o gaură neagră în valoare de un miliard de lire sterline în planurile de apărare".
La 11 noiembrie 2024, Departamentul american al Apărării (US DoD) a anunțat că sistemul modernizat de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 și-a făcut debutul în timpul exercițiului Dynamic Front 25 al NATO, desfășurat la Ravajarvi Training Area din Rovaniemi, Finlanda. Soldații americani din Brigada 41 de Artilerie au operat sistemul M270A2, trăgând cu succes pentru a-i demonstra capacitățile. Lansatorul este conceput pentru a ataca diverse ținte, inclusiv concentrații de artilerie, unități de apărare aeriană și vehicule blindate ușoare, la distanțe mai mari decât sistemele anterioare.
Pentru prima dată Ucraina a folosit rachete britanice Storm Shadow pentru a ataca Federația Rusă, scriu marile publicații europene, care citează oficiali occidentali.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Regale Olandeze, ultimele care intră în dotarea Centrului European de Instruire F-16, au aterizat miercuri, 20 noiembrie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești.
La expoziția aeriană Zhuhai din China, două avioane rusești Su-57 Felon au atras atenția, un eveniment cu o mare încărcătură simbolică. Cu zece ani în urmă, la același spectacol, Rusia a prezentat Su-35 Flanker-E, sperând la vânzări importante. În 2024, însă, situația este mult mai puțin promițătoare.
Pe 20 noiembrie sau în aceste zile Rusia ar intenționa să lanseze o rachetă experimentală asupra Ucrainei, probabil de tip RS-26 Rubezh, într-o versiune non-nucleară. Astfel de informații sunt diseminate în mod activ pe canalele ucrainene de pe Telegram, pe fondul unui avertisemnt din partea Ambasadei SUA la Kiev. Dar ele sunt preluate intens și dezvoltate și de presa de propagandă pro-război rusă.
Ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, aflat într-un turneu în Golf, a declarat, marți, la Abu Dhabi, că a discutat cu omologii săi din regiune necesitatea sprijinirii armatei din Liban, unde Israelul poartă un război deschis împotriva Hezbollahului.
Personalul român de la Șantierul Naval de la Galați se poate lăuda cu o nouă performanță notabilă: Den Helder, a doua navă militară construită aici începe testele pe mare și se îndreaptă spre țara de destinație.
Hanwha Aerospace România și-a luat angajamentul să sprijine modernizarea Fortelor Armate ale României și să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, ca răspuns la provocările și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina. Hanwha a prezentat planurile pentru construirea unei facilități ultramoderne în România, care va include producție, cercetare, testare, instruire și servicii MRO pentru obuziere K9 Tunetul. Partenerii coreenii și-au reiterat intenția de a livra totodată Armatei României și mașini de luptă Redback.
Lockheed Martin şi compania românească Sinteza S.A. au semnat, miercuri, o scrisoare de intenţie în vederea construcţiei la Oradea a unei fabrici de baterii GridStar Flow, cu zero emisii de carbon şi care permit obţinerea de energie durabilă şi stabilă, se arată într-un comunicat de presă al companiei româneşti, precum și al Lockheed.
Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, generalul Valeri Zalujnîi, le-a spus soldaților ucraineni care se antrenează în Marea Britanie că războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei devine din ce în ce mai brutal și i-a îndemnat să aibă grijă de ei și să nu uite ce apără.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Avioanele daneze F-16 au început să ajungă în Ucraina, Royal Danish Air Force livrând primul lot de șase avioane de luptă avansate. Acest lucru a fost confirmat de prim-ministrul danez Mette Frederiksen în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Frederiksen a dezvăluit, de asemenea, că alte 13 F-16 urmează să fie livrate în viitorul apropiat, subliniind angajamentul continuu al Danemarcei de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei în contextul conflictului în curs.
November 20, 2024 _ Hanwha Aerospace Romania has pledged to give vital support for Romania’s military modernization and the reinforcement of NATO’s eastern flank in response to the ongoing security challenges and threats coming from the war in Ukraine.
