Poți descărca aplicația:
La 100 de ani de la finalul războiului, cifrele conflagrației sunt înspăimântătoare.
Au fost peste 70 de ţări beligerante, însă majoritatea acestor ţări nefiind încă independente la acea vreme, ci integrate în cele şase imperii sau puteri coloniale - Marea Britanie, Franţa, Rusia, Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman - aflate în centrul conflictului. Patru dintre ele au plătit la finele războiului prețul final al imperiului.
Doar circa 10 state independente intraseră în război în vara lui 1914, celelalte alăturându-se conflictului progresiv, ca Italia, în 1915, sau SUA, în 1917. Acestea reprezentau însă împreună peste 800 de milioane de locuitori, jumătate din populaţia lumii de atunci.
Doar aproximativ 20 de ţări au reuşit să-şi păstreze neutralitatea de-a lungul conflictului, în principal din America Latină şi Europa de nord.
Statele beligerante au mobilizat, la începutul ostilităţilor, în 1914, circa 20 de milioane de oameni, cifră care va creşte însă treptat, pentru a ajunge la un total de 70 de milioane. În Franţa au fost mobilizaţi peste 8 milioane, în Germania - 13 milioane, în Austro-Ungaria - 9 milioane, în Marea Britanie (inclusiv coloniile) - 9 milioane, în Rusia - 18 milioane, în Italia - 6 milioane, în SUA - 4 milioane.
10 milioane de combatanţi ucişi
Conflictul s-a soldat în total cu 10 milioane de morţi şi 20 de milioane de răniţi în rândul soldaţilor. Aceştia au fost repartizaţi pe ţări după cum urmează (în paranteză este numărul răniţilor):
- Rusia: 2 milioane (5 milioane)
- Germania: 2 milioane (4,2 milioane)
- Franţa: 1,4 milioane (4,2 milioane)
- Austro-Ungaria: 1,4 milioane (3,6 milioane)
- Marea Britanie şi imperiul britanic: 960.000 (2 milioane)
- Italia: 600.000 (1 milion)
- Imperiul otoman: 800.000.
Proporţional, cele mai grele pierderi le-a suferit mica armată sârbă: 130.000 de morţi şi 135.000 de răniţi, adică trei sferturi din efective.
NOTĂ: REGATUL ROMÂNIEI a intrat în Marele Război pe 27 august 1916. Pierderile estimate de armată se ridică la aproximativ 900.000 de soldați.
Bătălii emblematice
Bătăliile emblematice de la Verdun şi de pe Somme, din 1916, s-au soldat cu 700.000, respectiv 1.200.000 de victime - morţi, răniţi şi dispăruţi - de ambele părţi. Dar cel mai sângeros a fost începutul războiului: 27.000 de soldaţi francezi au fost ucişi la 22 august 1914, ziua cea mai neagră din toată istoria armatei franceze.
Peste trei sferturi 70% - dintre morţi şi răniţi au fost victime ale tirurilor de artilerie, iar între 5 și 6 milioane de soldați au rămas mutilați. Gazele de luptă - folosite pentru prima dată în 1915 - nu au făcut "decât" 20.000 de morţi, dar au marcat profund memoria conflictului.
Milioane de civili ucişi
Războiul de mişcare, exodul, foametea, războiul civil din Rusia şi conflictele regionale de după război au provocat, potrivit estimărilor unor istorici, între 5 şi 10 milioane de morţi. Aici sunt incluşi şi între 1,2 şi 1,5 milioane de armeni - cifră disputată în Imperiul otoman.
La sfârşitul războiului, pandemia de gripă aşa-zis spaniolă a provocat alte zeci de milioane de victime în Europa.
Alte cifre care trebuie amintite:
- 6 milioane de prizonieri
- 20 de milioane de civili sub regim de ocupaţie, în 1915. Această ocupaţie, germană, austro-ungară sau bulgară, se referă în cea mai mare parte la Belgia, Franţa, Polonia şi Serbia
- 10 milioane de refugiaţi în întreaga Europă
- 3 milioane de văduve şi 6 milioane de orfani
- 1,3 miliarde de obuze lansate pe parcursul conflictului
- 10 miliarde de scrisori şi colete trimise între combatanţii de pe frontul de vest şi familiile lor
- costul războiului a reprezentat de 3 până la 4 ori PIB-ul ţărilor europene, care au ieşit din conflict ruinate
Din cauza lipsei de surse fiabile din timpul Marelui Război, unele cifrele prezentate nu reprezintă o certitudine, ele pot varia. Sunt date apoximative și acceptate de majoritatea istoricilor profesioniști.
Sursă: Agerpres
Grecii ar putea suferi aceeași soartă ca și kurzii sirieni care au fost „abandonați” de Statele Unite, a declarat ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, citat de Euractiv, transmite paginaderusia.
România ar putea fi inclusă în exerciţiul militar american Defender 2020, potrivit secretarului-adjunct din cadrul Biroului de Afaceri Europene şi Eurasiatice al Departamentului de Stat SUA, Matthew Boyse, care a precizat, însă, că nu cunoaşte, cu certitudine, amănunte în acest sens.
Rușii au anunțat când vor începe testarea armamentului dronei de atac Okhotnik.
Trei diplomaţi americani au fost arestaţi luni pentru scurt timp în apropiere de oraşul închis Severodvinsk (nord-vestul Rusiei), care în august a fost scena unui accident cu caracter nuclear legat de un test cu armament secret, au relatat miercuri agenţiile de presă ruse, citate de France Presse şi Reuters, transmite Agerpres.
În perioada 4-11 octombrie, militari din Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt din Iaşi şi din unităţi subordonate au participat la mai multe exerciţii tactice cu trageri de luptă în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan, din judeţul Galaţi.
Forţele strategice ruse efectuează exerciţii militare masive în mai multe zone, inclusiv în Marea Neagră şi în regiunea arctică, în cadrul acţiunilor lansate după anularea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi în contextul negocierilor privind Noul Acord START, transmite Mediafax.
Producătorul american de arme Northrop Grumman a prezentat pentru prima dată noul tun XM913 calibru 50 mm Bushmaster în cadrul conferinței anuale a Asociației producătorilor de armament pentru US Army de la Washington, transmite defence blog.
Doi jihadişti belgieni aflaţi în închisoare în nord-estul Siriei au evadat din centrul de detenţie, a anunţat miercuri în faţa unei comisii a parlamentului belgian Paul Van Tigchelt, şeful Ocam, agenţia antiteroristă belgiană, transmite Agerpres.
