Poți descărca aplicația:
La 100 de ani de la finalul războiului, cifrele conflagrației sunt înspăimântătoare.
Au fost peste 70 de ţări beligerante, însă majoritatea acestor ţări nefiind încă independente la acea vreme, ci integrate în cele şase imperii sau puteri coloniale - Marea Britanie, Franţa, Rusia, Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman - aflate în centrul conflictului. Patru dintre ele au plătit la finele războiului prețul final al imperiului.
Doar circa 10 state independente intraseră în război în vara lui 1914, celelalte alăturându-se conflictului progresiv, ca Italia, în 1915, sau SUA, în 1917. Acestea reprezentau însă împreună peste 800 de milioane de locuitori, jumătate din populaţia lumii de atunci.
Doar aproximativ 20 de ţări au reuşit să-şi păstreze neutralitatea de-a lungul conflictului, în principal din America Latină şi Europa de nord.
Statele beligerante au mobilizat, la începutul ostilităţilor, în 1914, circa 20 de milioane de oameni, cifră care va creşte însă treptat, pentru a ajunge la un total de 70 de milioane. În Franţa au fost mobilizaţi peste 8 milioane, în Germania - 13 milioane, în Austro-Ungaria - 9 milioane, în Marea Britanie (inclusiv coloniile) - 9 milioane, în Rusia - 18 milioane, în Italia - 6 milioane, în SUA - 4 milioane.
10 milioane de combatanţi ucişi
Conflictul s-a soldat în total cu 10 milioane de morţi şi 20 de milioane de răniţi în rândul soldaţilor. Aceştia au fost repartizaţi pe ţări după cum urmează (în paranteză este numărul răniţilor):
- Rusia: 2 milioane (5 milioane)
- Germania: 2 milioane (4,2 milioane)
- Franţa: 1,4 milioane (4,2 milioane)
- Austro-Ungaria: 1,4 milioane (3,6 milioane)
- Marea Britanie şi imperiul britanic: 960.000 (2 milioane)
- Italia: 600.000 (1 milion)
- Imperiul otoman: 800.000.
Proporţional, cele mai grele pierderi le-a suferit mica armată sârbă: 130.000 de morţi şi 135.000 de răniţi, adică trei sferturi din efective.
NOTĂ: REGATUL ROMÂNIEI a intrat în Marele Război pe 27 august 1916. Pierderile estimate de armată se ridică la aproximativ 900.000 de soldați.
Bătălii emblematice
Bătăliile emblematice de la Verdun şi de pe Somme, din 1916, s-au soldat cu 700.000, respectiv 1.200.000 de victime - morţi, răniţi şi dispăruţi - de ambele părţi. Dar cel mai sângeros a fost începutul războiului: 27.000 de soldaţi francezi au fost ucişi la 22 august 1914, ziua cea mai neagră din toată istoria armatei franceze.
Peste trei sferturi 70% - dintre morţi şi răniţi au fost victime ale tirurilor de artilerie, iar între 5 și 6 milioane de soldați au rămas mutilați. Gazele de luptă - folosite pentru prima dată în 1915 - nu au făcut "decât" 20.000 de morţi, dar au marcat profund memoria conflictului.
Milioane de civili ucişi
Războiul de mişcare, exodul, foametea, războiul civil din Rusia şi conflictele regionale de după război au provocat, potrivit estimărilor unor istorici, între 5 şi 10 milioane de morţi. Aici sunt incluşi şi între 1,2 şi 1,5 milioane de armeni - cifră disputată în Imperiul otoman.
La sfârşitul războiului, pandemia de gripă aşa-zis spaniolă a provocat alte zeci de milioane de victime în Europa.
Alte cifre care trebuie amintite:
- 6 milioane de prizonieri
- 20 de milioane de civili sub regim de ocupaţie, în 1915. Această ocupaţie, germană, austro-ungară sau bulgară, se referă în cea mai mare parte la Belgia, Franţa, Polonia şi Serbia
- 10 milioane de refugiaţi în întreaga Europă
- 3 milioane de văduve şi 6 milioane de orfani
- 1,3 miliarde de obuze lansate pe parcursul conflictului
- 10 miliarde de scrisori şi colete trimise între combatanţii de pe frontul de vest şi familiile lor
- costul războiului a reprezentat de 3 până la 4 ori PIB-ul ţărilor europene, care au ieşit din conflict ruinate
Din cauza lipsei de surse fiabile din timpul Marelui Război, unele cifrele prezentate nu reprezintă o certitudine, ele pot varia. Sunt date apoximative și acceptate de majoritatea istoricilor profesioniști.
Sursă: Agerpres
Avioane de luptă israeliene au lovit sâmbătă dimineaţă obiective ale mai multor grupări militante din Fâşia Gaza, în replică la un atac cu rachete anterior din enclava palestiniană care a lovit sudul Israelului.
Justiţia austriacă a confirmat vineri că a abandonat o anchetă asupra Serviciului German de Informații Externe (BND), acuzate că ar fi spionat sistematic politicieni, organisme internaţionale şi întreprinderi aflate pe teritoriul austriac, potrivit AFP.
Ministerul rus al Apărării a semnat un acord cu ministerul venezuelean al Apărării care i-ar permite pe viitor să trimită nave militare în Venezuela, exprimându-şi astfel sprijinul pentru țara latino-americană, potrivit Uawire.org
Ministrul indian al apărării, Rajnath Singh, a lăsat să se înţeleagă vineri că India şi-ar putea revizui doctrina de a nu recurge prima la arma nucleară, în contextul tensiunilor crescute cu Pakistanul în legătură cu regiunea Kashmir, informează AFP.
Germania trebuie să joace un rol mai important în problemele globale, dat fiind dimensiunea şi bogăţia sa, a declarat pentru dpa preşedintele leton Egils Levits, înaintea vizitei la Berlin vineri.
Noul preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri - după ceremonia de rămas bun organizată joi seara de Bundeswehr (Ministerul Apărării german), la conducerea căruia s-a aflat până recent - că acum se va bate "cu toată puterea" pentru Europa, informează dpa.
Turcia va deschide o nouă bază militară în apropierea centrului comun de comandă pentru misiunile de instruire militară, deja existent în Qatar, iar în această toamnă și își va extinde în mod semnificativ prezența trupelor în Golful Persic, a informat miercuri ziarul turc Hurriyet Daily News.
La cinci luni după ce Taiwanul a transmis o cerere Statelor Unite pentru livrarea unor avioane de luptă F-16V, încă mai aşteaptă ca Washingtonul să aprobe cererea ce vizează cumpărarea a 66 de aparate de zbor, potrivit Defense World.