Ei au formulat o serie de acuze, unele grave, la adresa României: faptul că găgăuzii nu s-au constituit ca naţiune, în statul lor, naţionalizarea terenurilor arabile, exterminarea minorităţilor din Bugeac.

Portavocile moldovenismului găgăuz au scos de sub preș discursurile și monografiile la care se apelează de mulți ani spre a discredita România ca stat și ideea Unirii.

În cadrul conferinței (care s-a ținut în limba rusă!) nu s-a amintit în niciun fel despre Legea cu privire la statutul Găgăuziei, din 1994, lege care punea un accent deosebit pe consolidarea culturii și limbii găgăuze.

"Unionismul nu este altceva decât o interpretare subiectivă a istoriei, o interpretare unilaterală a evenimentelor din 1918", au afirmat cei prezenți, informează portalul deschide.md. 

„Tot mai des noi vedem că Centrul discreditează ideea de statalitate moldovenească, afirmând că Republica Moldova nu se poate realiza ca stat independent, că integrarea europeană se poate face doar pe calea Unirii cu România", s-a plâns unul dintre cei care au cuvântat conferința.

Mihail Kendighelean, ex-președinte al Adunării Populare, a vorbit despre cele două perioade când Bugeacul s-a aflat sub stăpânirea României. începând cu 1856, când acest teritoriu a revenit României ca urmare a înfrângerii Rusiei în fața Turciei în Războiul din Crimeea, până în anul 1878 și ulterior, în perioada României Mari (1918-1940). Arunci, în regiune, spune acesta, s-ar fi instaurat "teroarea", găgăuzii și bulgarii fiind supuși exterminării.  „Europa nu a cunoscut o asemenea teroare și atâtea omucideri de la începuturile sale", a subliniat Kendighelean.

Mai mulți dintre cei care au luat cuvântul au menționat că Sfatul Țării, legislativul din Basarabia anului 1918, a luat decizia privind Unirea fiind sub "presiuni inimaginabile" din partea României, "practic, silit de arme".

Un alt vorbitor de la conferință a fost istoricul moldovenist Petru Șornicov, cel care, împreună cu Sergiu Nazaria, a fost distins în 2013 cu „Ordinul prieteniei" de către președintele rus Vladimir Putin. Șornikov a vorbit despre rezistența antiromânească venită din partea unor elemente proruse de sorginte antibolșevistă. Șornikov a vrut să demonstreze că nu doar comuniștii s-au opus unirii Basarabiei cu România, dar și antileniniștii, reprezentanți ai Armatei Albe.

Punctul culminant a fost atins când unul dintre istorici, Ion Grec, a amintit despre o foamete care ar fi avut loc în anii 1924-1925 și care ar fi fost mai crâncenă decât foametea organizată de regimul stalinist. „Această foamete a fost una dintre cauzele emigrării găgăuzilor și bulgarilor în Brazilia", a declarat istoricul.

Toată această masă rotundă s-a încheiat cu votarea unei rezoluții potrivit căreia Unirea nu a fost altceva decât ocupație, că a existat rezistența antiromânească, că evenimentele din 1918 nu trebuie să folosite ca propagandă a unionismului. Ideea de final de a recunoaște ocuparea Basarabiei de către România drept "genocidul poporului basarabean", mai scrie sursa citată.