"În ultimii doi ani, s-a dezvoltat foarte rapid componenta tehnologică. S-a înregistrat o accelerare a dezvoltării noilor tendinţe în domeniu şi a tehnologiilor. Acum tabletele şi telefoanele smart folosesc sisteme foarte avansate de localizare prin GPS, în domeniul inteligenţei artificiale au fost câteva evoluţii importante, s-au făcut paşi înainte în privinţa tehnologiilor de recunoaştere facială, a utilizării dronelor şi aşa mai departe. Iar toate acestea se vor accelera şi mai mult în urma introducerii la scară largă a tehnologiei 5G în domeniul telecomunicaţiilor, care în primele ţări are loc deja în acest an. Tot în aceşti ultimi doi ani am văzut la nivel global un număr tot mai mare de incidente, de atacuri şi o creştere a vulnerabilităţilor în folosirea acestor tehnologii. Tehnologiile avansează foarte rapid, dar noi, oamenii, am rămas în mare măsură la fel ca acum doi ani sau acum cinci ani. Important este că instituţiile noastre de securitate, administraţia publică în general, precum şi mediul privat încearcă şi ele să evolueze şi iau în calcul aceste noi ameninţări şi dificultăţile pe care le produc", a afirmat ambasadorul Urs Herren în deschiderea evenimentului de la Sibiu.
Congresul CyberSecurity Romania este organizat de Swiss Webacademy România, sub înaltul patronaj al Ambasadei Elveţiei, şi cu susţinerea Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) din cadrul ONU, cu sediul la Geneva, beneficiind şi de sprijinul unor instituţii în domeniu din România - cum ar fi centrul Cyberint al SRI, STS, IGPR, CERT.RO şi al unei multitudini de sponsori şi actori privaţi.
Necesar ca ţările să conştientizeze nevoia de dezvoltare
Totodată, dr. Rosheen Awotar-Mauree, coordonator de programe în cadrul ITU, a arătat că este necesar ca ţările să conştientizeze nevoia de dezvoltare a unor strategii naţionale de luptă cu ameninţările de cybersecurity, în condiţiile în care 75% dintre ţările membre ONU nu au pus în aplicare astfel de strategii, iar jumătate dintre cele care le-au aplicat nu urmăresc, pe baza unor criterii clare, şi nivelul de eficienţă a implementării măsurilor adoptate. Potrivit reprezentantului ITU, organismul de la Geneva are mai multe programe prin care poate acorda asistenţă în domeniu actorilor instituţionali.
În cadrul congresului - care are ca teme generale la ediţia din acest an protecţia comunicaţiilor şi a datelor în domeniul transporturilor şi al infrastructurilor critice - au fost susţinute prezentări şi de către reprezentanţi ai structurilor statului român care se confruntă cu aceste tipuri de ameninţări.
Numărul incidentelor de cybersecurity crește de la an la an
Astfel, generalul-locotenent Ionel Sorinel Vasilca, director general în cadrul STS, a arătat că numărul incidentelor de cybersecurity raportate în ţara noastră creşte de la an cu o rată de circa 20-25%, fiind nevoie ca de formarea unor specialişti în domeniu să fie preocupate atât instituţiile statului, în parteneriat cu mediul universitar, dar şi actorii privaţi.
La rândul său, Iulian Alecu, director adjunct al CERT.RO - Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, a arătat că pentru combaterea eficientă a unor ameninţări venite din partea chiar a unor state sau grupări de terorism cibernetic sau de hackeri, care urmăresc obţinerea de informaţii clasificate sau bani, este nevoie de o cooperare între toţi actorii interesaţi de la nivel naţional, precum şi de cooperare cu statele partenere.
Actorii, tot mai greu de identificat
Şi Anton Rog, directorul general al centrului CYBERINT al SRI, a arătat că este tot mai greu de identificat în prezent actorii care derulează atacuri cibernetice, fiind tot mai avansate tehnologiile folosite pentru ştergerea urmelor.
Totodată, Gheorghe Aldea, preşedintele Camerei de Comerţ Sibiu, a evidenţiat că la nivelul agenţilor economici şi persoanelor fizice din România, conştientizarea pericolelor la care se expun prin folosirea Internetului şi a breşelor de securitate în folosirea tehnologiilor IT şi de comunicaţii lasă încă foarte mult de dorit.
El a adăugat că marea majoritate a celor care conduc afaceri şi firme în România încă mai cred că pentru contracararea ameninţărilor cibernetice este nevoie numai de alocarea unei sume de bani pentru achiziţia unui program antivirus, în condiţiile în care în prezent şi cele mai mici firme se orientează spre Internet pentru promovarea produselor şi serviciilor pe care le oferă.
Potrivit datelor prezentate de către participanţii la congresul de la Sibiu, desfăşurat în perioada 12-14 septembrie, la nivel mondial pagubele produse anual de atacurile cibernetice se ridică la circa 400 miliarde de euro. Totodată, la nivelul Uniunii Europene, 51% dintre cetăţeni recunosc că nu sunt aproape deloc informaţi în privinţa securităţii cibernetice, iar la nivelul conducerilor a două treimi dintre agenţii economici nu se conştientizează suficient riscurile în acest domeniu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Grupul de hackeri Head Mare a publicat pe reţele de socializare mai multe documente pe care le-ar fi sustras din baza de date a ONG-ului rusesc High-Precision Systems and Technologies. Toate aceste documente au fost publicate pe pagina oficială de Twitter a grupului de hackeri Head Mare.
Invazia rusă în Ucraina a dus, de asemenea, la primul război cibernetic din istorie. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale Forumului internațional de reziliență cibernetică de la Kiev, care a avut loc la 7-8 februarie în capitala ucraineană și a reunit reprezentanți ai agențiilor de securitate cibernetică din Ucraina, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește sistemele de apărare pentru rețelele lor digitale. Sesiunile au scos la iveală o concluzie importantă: Kremlinul își exploatează relația cu China pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva Ucrainei.
Irlanda ar putea fi veriga slabă în securitatea Europei. Statul neutru prezintă un risc de securitate pentru securitatea Marii Britanii și a Europei, avertizează ONG-ul britanic Policy Exchange.
Omul de afaceri american Elon Musk a negat informațiile venite din partea armatei ucrainene potrivit cărora compania sa SpaceX ar fi furnizat Rusiei terminale de acces la internet prin sateliții Starlink. Într-un mesaj postat pe platforma X în seara zilei de joi, 11 februarie, Elon Musk a numit astfel de informații „știri false”.
Uniunea Europeană și-a exprimat temerile cu privire la posibile represalii și atacuri cibernetice din partea Moscovei după confiscarea activelor rusești, potrivit surselor Politico.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat, marţi, că s-a confirmat atacul cibernetic de la Camera Deputaţilor, relatează Agerpres.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat despre breşa de securitate produsă de la Camera Deputaţilor, iar în acest moment experţii colaborează cu alte autorităţi în domeniul cyber la investigarea incidentului, a precizat, marţi, pentru Agerpres, Mihai Rotariu, coordonatorul Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media al DNSC.
În timp ce Departamentul american al Apărării (DoD) elaborează o strategie pentru utilizarea in mod responsabil și etic a inteligenței artificiale și a sistemelor autonome, un oficial militar de rang înalt a confirmat că Pentagonul dorește să consolideze cooperarea la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea militară a acestor tehnologii și ar putea convoca în următoarele luni zeci de țări în vederea realizării acestui obiectiv.
De la sfârșitul anilor 1990, pe măsură ce rețelele tradiționale de telecomunicații au început să evolueze în internetul modern de astăzi, SUA au urmărit o agendă de interconectare globală nerestricționată. Politica a promovat afacerile americane și inovația, a sprijinit libera exprimare, drepturile omului și proliferarea valorilor democratice.
Hackeri, care se revendică a fi de naționalitate iordaniană, au spart și afișat un mesaj cu steagul palestinian pe site-ul oficial al armatei israeliene.Hackeri iordanieni au serverele armatei israeliene și au afișat un mesaj cu steagul palestinian
Pentru a patra zi consecutivă, Rusia se străduiește să-și restabilească sistemul fiscal după un puternic atac cibernetic. Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (GUR), atacul va paraliza Serviciul Fiscal Federal al Rusiei pentru cel puțin o lună, dacă nu mai mult. Atacul cibernetic a constat in penetrarea tuturor serverelor cu un software malițios, distrugând efectiv întreaga bază de date și copiile de rezervă ale acesteia, făcând imposibilă restaurarea completă. Cel mai mare operator de telecomunicații din Ucraina a fost vizat marți de un atac cibernetic care a afectat grav serviciile de internet în anumite zone ale țării, agențiile guvernamentale ucrainene dând vina pe Rusia.
The Guardian a raportat că Sellafield, depozit critic care efectuează reprocesarea combustibilului nuclear, depozitarea și dezafectarea deșeurilor nucleare, a fost piratat de grupuri cibernetice strâns legate de Rusia și China.
Războiul electronic rusesc în Crimeea implică atât măsuri active, cât și pasive, inclusiv suprimarea comunicațiilor radio. În Ucraina, forțele ruse utilizează mijloace de război electronic pentru a bruia comunicațiile radio tactice, precum și sistemele radar. Imagini recente din satelit publicate pe rețeaua de socializare Twitter par să dezvăluie ca Rusia a început utilizarea unui puternic sistem de război electronic de-a lungul coastei Crimeii, mai exact în regiunea Sevastopol, a relatat Obektivno.bg.
”Dacă prima ta reacție când vezi ceva este una emoțională, ești manipulat”. Afirmația a fost făcută, recent, de generalul-locotenent Kevin B. Kennedy Jr., responsabilul pentru război informațional al Forțelor Aeriene ale SUA și descrie, pe scurt, problemele de manipulare informațională cu care se confruntă în prezent societatea occidentală.
Conflictul armat ruso-ucrainean a demonstrat că războiul electronic (EW) a devenit indispensabil pentru a supraviețui pe câmpul de luptă în secolul 21. Deși EW nu ucide efectiv, fără el rachetele și dronele nu-și ating țintele, iar comandanții nu pot transmite ordinele. Există o tentație de a asocia EW în special cu bruiajul asupra sistemelor electronice ale adversarului, dar la fel de importantă este apărarea împotriva acestor perturbații electromagnetice atunci când inamicul atacă electronic.
Soldaților taiwanezi li se va permite în curând să se antreneze și să participe la pregătiri pe teritoriul american pentru a se pregăti în vederea unui posibil conflict armat cu China, potrivit informațiilor furnizate de The Defense Post.
Cea de-a 12 a ediție a Forumului Aspen – GMF Bucharest, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States (GMF) a abordat și impactul Inteligenței Artificiale asupra societății moderne.
Pe 01.10.2023, într-un discurs susținut la CNews FORUM 2023 de la Moscova, ministrul dezvoltării digitale din Federația Rusă, Maksut Shadayev, a sprijinit ideea înființării Trupelor Cibernetice în armata rusă.
Compania IBM a gândit ”în afara cutiei” și a realizat un microprocesor complet diferit de tot ceea s-a făcut până acum, deschizând noi posibilități și accelerând dezvoltarea inteligenței artificiale.
Dezvoltatorii ucraineni au demonstrat că dronele lor pot efectua acum lovituri autonome asupra forțelor ruse, fără operare umană. Este pentru prima dată când se cunoaște că astfel de drone au fost folosite în luptă, dacă nu luăm în calcul acuzațiile ONU privind atacurile autonome din Libia, din 2020, care au rămas nedovedite.
Implicarea armatei americane în SpaceX se referă în primul rând la dezvoltarea retelei de comunicații prin satelit (satcom) Starlink. US Army's 5th Security Force Assistance Brigade (SFAB) se numără printre primele unități ale armatei americane care testează in scopurti militare sistemul de comunicații prin satelit Starlink al companiei SpaceX
În primele șase luni ale anului 2023, Serviciul Federal pentru Supraveghere a Comunicațiilor, Tehnologia Informației și Mass-Media, prescurtat ca Roskomnadzor (RKN), a decis blocarea a peste 885.000 de site-uri web rusești care ar fi conținut informații interzise de legislația rusă.
Războiul din Ucraina a arătat că în mod cert un conflict nu mai poate fi dus fără utilizarea dronelor aeriene. Extrem de diversificate, de la artizanale la ultra-sofisticate și acoperind aproape în întregime plaja de misiuni aeriene de luptă, UAV-urile au devenit esențiale pe câmpul actual de luptă. Mai mult, dronele au determinat extinderea acestui câmpului în adâncimea teritoriilor controlate de combatanți, impunând noi concepții de organizare a apărării antiaeriene și măsuri de apărare a facilităților importante aflate chiar la sute de kilometri depărtare de linia frontului.
În timp ce domeniul militar explorează modul în care poate utiliza cel mai bine inteligența artificială pentru a îmbunătăți operațiunile de pe câmpul de luptă, Armata SUA testează modul în care un instrument specific de tip ''social media'' cu inteligență artificială poate ajuta comandanții să ia cele mai bune decizii pe baza unor informații verificate.
SUA nu pot aproba încă transferul de echipamente specifice pentru operarea avioanelor F-16, inclusiv simulatoare de zbor și manuale de instruire. Administrația SUA nu a primit încă de la partenerii săi europeni planul final de pregătire pentru piloții ucraineni pentru avioanele de luptă F-16 și, prin urmare, nu poate certifica transferul echipamentului necesar, a precizat CNN cu referire la mai mulţi oficiali.
Autoritățile britanice au anunțat vineri că investighează trimiterea din greșeală de e-mailuri ale Ministerului Apărării către un alt destinatar, după ce s-au informat că mesajele destinate serviciilor de informații militare americane au ajuns la aliatul Rusiei, Mali.
Hackeri având legături cu Beijingul au accesat contul de e-mail al ambasadorului SUA în China, Nicholas Burns, într-o operaţiune de spionaj concepută pentru a compromite cel puţin câteva sute de mii de adrese de e-mail individuale ale angajaţilor guvernului Statelor Unite, a relatat joi cotidianul american Wall Street Journal (WSJ), citat de Reuters, potrivit Agerpres.
În ciuda progreselor slabe în diferite domenii, armata rusă rămâne excepțional de puternică în războiul electronic. La conferința internațională Globsec de la Bratislava, generalul Ben Hodges, fostul comandant al forțelor americane în Europa, a avertizat marți împotriva acestui lucru.
Guvernul SUA a oferit profesioniștilor în securitate cibernetică o privire rară asupra modului în care funcționează malware-ul creat de Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia. Departamentul de Justiție al SUA a anunțat că o rețea de calculatoare compromisă de FSB a fost dezafectată după ce a funcționat mai bine de 20 de ani.
Oficialii americani spun că experții FBI au identificat și dezactivat programele de soft, de tip malware, utilizate de serviciul de securitate rus FSB împotriva unui număr nedezvăluit de computere americane. Biroul federal de investigații dă o lovitură puternică unuia dintre cele mai importante programe de spionaj cibernetic din Rusia, dar rămâne de văzut dacă măasura nu e prea tardivă, având în vedere că sistemul operaționalizat de serviciul rus de spionaj funcționa de două decenii.
Mai sunt două luni până la alegerile parlamentare din Republica Moldova și laboratoarele de inventat aberații s-au pornit la turații maxime, avertizează președinta Maia Sandu.
Armele pe care țările NATO urmează să le achiziționeze de la Statele Unite pentru nevoile Ucrainei sunt aproape complet gata pentru livrare imediată.
Din cauza „amenințării rusești” tot mai mari, este „foarte probabil” ca în Europa să aibă loc un război de amploare până în 2030, se precizează în documentul de bază intitulat Analiza Strategiei Naționale a Franței – 2025, pe care Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională l-a făcut public chiar de Ziua Națională a Franței, pe 14 iulie.
Într-o conferință de presă susținută duminică seara, 14 iulie, alături de secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele american Donald Trump a făcut o serie de declarații referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Federația Rusă. Sunt vești bune, dar e nevoie de un optimism rezervat. Corespondentul de război Radu Hossu a analizat pe larg cele mai importante puncte din discursul lui Trump.
Începând din această dimineață întreaga presă vuiește anunțând că România cumpără celebrul sistem israelian Iron Dome, țara noastră fiind anunțată ca „primul stat european care cumpără Iron Dome”. Lucrurile stau însă diferit.
Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, 15 iulie, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.
Republica Cehă nu se va alătura acum achiziționării de arme americane pentru Ucraina, care se apără împotriva invaziei rusești. Prim-ministrul Petr Fiala a declarat acest lucru marți (15.07.2025) pentru serverul cehesc Publico. Potrivit precizărilor sale, partea cehă se concentrează pe alte modalități de a ajuta Ucraina.
Un raport preliminar al Biroului Indian pentru Investigarea Accidentelor Aeriene (AAIB), publicat la o lună după catastrofa aviatică din 12 iunie, în care au murit 260 de persoane, nu a oferit încă un răspuns clar asupra cauzei tragediei. În lipsa unor concluzii ferme, speculațiile continuă să se înmulțească, generând frustrare atât în rândul familiilor îndurerate, cât și al specialiștilor din domeniul aviației. Dar mai ales în rândul publicului larg.
Ucraina are nevoie de ceva care să poată fi extins la fel de repede cum rușii își lansează dronele de atac.
O companie fantomă din Spania, o mașină CNC austriacă veche de 40 de ani și un intermediar din Hong Kong – aceasta este rețeta prin care Rusia a reușit să obțină un echipament industrial esenţial pentru producția de artilerie, expunând lacunele adânci în regimul de sancțiuni al Uniunii Europene.
Preşedintele SUA, Donald Trump, pune presiuni pentru încetarea războiului din Ucraina, prin ameninţarea partenerilor comerciali ai Rusiei cu suprataxe vamale, principalele ţări care ar putea fi vizate de aceste măsuri fiind China, India şi UE, transmit Agerpres și AFP.
Potrivit agenției de presă slovace TASR, care a preluat o știre de la săptămânalul american Newsweek, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat marți (15.07.2025) că Rusia nu este interesată de “ultimatumurile teatrale” ale lui Donald Trump.
Rusia intenționează să își intensifice ofensiva în Ucraina în următoarele două luni, iar liderul rus Vladimir Putin i-a spus-o deschis președintelui american Donald Trump în timpul ultimei lor conversații.
Germania a făcut luni un pas decisiv pentru a-și consolida capacitatea de descurajare, solicitând oficial Statelor Unite achiziționarea sistemului de rachete Typhon. Anunțul a fost făcut la Washington de ministrul germanl al Apărării, Boris Pistorius, după o întâlnire crucială cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Dotat cu o rază de acțiune de 2.500 km ce îi permite tehnic să lovească adânc în teritoriul Rusiei, acest demers reprezintă nu doar un salt tehnologic pentru armata germană, ci și primul test major al relației dintre Berlin și noua administrație de la Casa Albă.
Războiul din Ucraina continuă de mai bine de trei ani provocând pierderi umane din ce în ce mai mari. Pe lângă acestea, amplificarea conflictului, ca urmare a aruncării în luptă a tot mai multe trupe și mijloace de către Rusia, duce la tranziția economiei mondiale către un profil bazat pe produse militare care cu greu vor putea fi convertite mai târziu în bunuri civile. O astfel de evoluție, în care Rusia atrage intenționat sau nu, tot mai multe țări, va provoca cu siguranță și mai multe distrugeri în toată lumea. Deocamdată, situația nu este gravă, este gestionabilă dar nu trebuie așteptat pănă să se ajungă într-un punct critic.
Ambasadorul Franței la București, Excelența Sa Nicolas Warnery, a transmis un puternic mesaj de solidaritate, cooperare și susținere față de România, în cadrul unei recepții grandioase organizate cu ocazia Zilei Naționale a Franței, desfășurată în grădinile Reședinței Franței din Capitală.
Într-o mișcare strategică menită să umple o lacună critică în sistemul său de apărare, România se pregătește să semneze în toamna anului 2025 un contract de miliarde de euro cu firma israeliană Rafael pentru achiziția unui sistem avansat de apărare aeriană. Decizia subliniază o reorientare a politicii de securitate a Bucureștiului și marchează un pas decisiv în consolidarea flancului estic al NATO, într-un context regional tot mai volatil.
Într-o răsturnare de situație spectaculoasă ce redefinește politica americană față de războiul din Ucraina, președintele Donald Trump a orchestrat un plan masiv de înarmare a Kievului, semnalând o schimbare fundamentală față de retorica sa anterioară de neimplicare. Planul, în valoare de miliarde de dolari, utilizează o schemă ingenioasă prin care SUA vând armament avansat aliaților NATO, care apoi îl transferă Ucrainei.
Germania pariază 70 de miliarde de euro pe compania Rheinmetall pentru a deveni puterea terestră a Europei. Un acord-mamut pentru mii de vehicule blindate semnalează o transformare istorică a Bundeswehr-ului, pe fondul amenințării rusești.
Într-un moment în care se confruntă cu un val de decizii în care e obligat din cauza situației financiare să ia măsuri fiscale nepopulare, Guvernul României are o șansă uriașă să și construiască. Iar această „construcție” ar însemna nu doar salvarea cu adevărat a industriei de apărare din România, ci ar fi un pilot esențial pentru securitatea țării. E vorba de implementarea strategiei industriei de apărare, o strategie de o complexitate fără precedent, fără iz politic și care e deja aprobată. Mai e un singur pas, implementarea ei. Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei pentru industria națională de apărare, proiect la care se lucrează din 2022 și care are la bază și lecțiile războiului de agresiune rus asupra Ucrainei, a lansat un apel cu privire la soarta celei mai ample strategii sectoriale realizată vreodată în România, dedicată industrie de apărare, domeniu esențial pentru securitatea națională. Oficialul atrage atenția că, în ciuda complexității și profesionalismului cu care a fost elaborată, documentul riscă să aibă aceeași soartă ca și strategia precedentă, adică să rămână neaplicată. De ce? Situația e explicată pe înțelesul tuturor în cele ce urmează.
„SUA, Georgia și Turcia încep exercițiul la Marea Neagră”, a titrat serviciul de presă al Forțelor Terestre Americane din Europa (US Army Europe), pe 14 iulie.
Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (ECDI) a semnat un contract de 200 de milioane de euro cu compania franceză de apărare MBDA pentru furnizarea de ”Mistral 3”- sisteme antiaeriene portabile cu rază scurtă de acțiune (MANPAD).
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat trimiterea a 17 sisteme de apărare aeriană Patriot în Ucraina. Potrivit acestuia, majoritatea acestor sisteme vor fi pe câmpul de luptă. Această declarație a fost făcută în timpul briefingului său cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Su-35 e cu siguranță cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. În ciuda faptului că rușii au reușit să vândă Algeriei avioanele de generația 4 ++, apar semne de întrebare cu privire la capacitățile tehnice ale acestei aeronave, folosite intens de ruși și în războiul lor de agresiune împotriva Ucrainei. Semne de întrebare care, coroborat cu presiunea SUA, au făcut ca rușii să piardă inclusiv un contract major pentru Su-35.
În acest an, au fost înregistrate șase atacuri reușite, care au fost efectuate împotriva Flotei din Umbră a Rusiei, așa cum este numită flota de petroliere rusești care susține financiar războiul din Ucraina și care - până de curând - naviga inclusiv pe sub radarul sancțiunilor europene.
Generalul francez a apreciat că utilizarea pe scară largă forței și obișnuința cu violența au devenit elemente definitorii ale peisajului global.
Zelenski și Yermak au considerat că guvernul lui Șmîhal devenise prea lent și insuficient de eficient în implementarea reformelor cheie.
Generalii ruși i-au sugerat președintelui Vladimir Putin lansarea unei ofensive majore în viitorul apropiat, al cărei scop ar fi obținerea controlului asupra unor zone întinse din Ucraina care nu sunt încă ocupate de Rusia în acest an, scrie ziarul Bild, citând bloggeri ruși.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Președintele american Donald Trump schimbă din nou strategia față de Kiev, supărat de refuzul lui Vladimir Putin de a negocia. Dar, ca întotdeauna în era Trump, detaliile contează, iar costurile sunt pasate altora.
Confruntată cu o modernizare militară rapidă a Chinei, administrația americană mizează pe o nouă generație de aeronave invizibile pe radar și interconectate digital pentru a se asigura că spatiul aerian rămâne sub controlul său, indifernt unde se vor afla prezente avioanele U.S. Air Force. În centrul acestei strategii de miliarde de dolari se află bombardierul stealth B-21 Raider, care deja efectuează zboruri de test, și enigmaticul program Next Generation Air Dominance (NGAD), un ,,ecosistem de luptă'' menit să redefinească însăși noțiunea de război aerian.
Fluxurile de imigranți din Libia au început să crească din nou făcând Italia tot mai îngrijorată de influența în creștere pe care Rusia o are în țara din Africa de Nord, exercitată prin furnizarea de arme și o potențială nouă bază navală în portul nord-estic Tobruk.
