Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.
Iohannis: Interferența străină în primul tur al alegerilor prezidențiale a fost găsită ulterior. Am avut sprijin consistent de la parteneri strategici
Mai mult, 41% din investiţiile la nivel mondial în securitate cibernetică sunt efectuate în Israel, o sumă în creştere accentuată în ultimii trei ani şi care a făcut ca Israelul să aibă o situaţie chiar mai bună decât SUA din acest punct de vedere. Este o informaţie care poate părea surprinzătoare, mai ales că, după cum susţine Autoritatea pentru inovare de la Tel Aviv, doar 5% din start-up-urile din lume în domeniul securităţii cibernetice sunt înfiinţate în Israel.
Totuşi, Israelul adună o cărămidă peste alta de zece ani în domeniul securităţii cibernetice, a cărui fundaţie, ca multe altele în acest stat, a fost realizată din dorinţa de a asigura apărarea ţării de o serie de vulnerabilităţi noi. În acelaşi timp, totul s-a construit pe fondul unei culturi a start-up-urilor unică pentru Israel, unde nu mai puţin de 95% din noile afaceri sunt sortite eşecului. Însă, dacă într-adevăr pot exista locuri în lume în care curajul de a fonda un start-up care a eşuat să-ţi aducă respect, cu siguranţă că Israelul este unul dintre acestea.
Nu în ultimul rând, un factor favorizant este că Israelul are un sector high-tech foarte dezvoltat, care reprezintă 15% din PIB-ul naţional, iar 43% din exporturile acestui stat sunt atribuite sectorului. Potrivit ultimei statistici din 2020 publicate de Autoritatea pentru inovare, securitatea cibernetică s-a bucurat de cele mai mari investiţii în hight-tech în Israel, de 2,9 miliarde de dolari, urmată de "Fin tech" (tehnologie financiară) - 1,7 miliarde de dolari şi mobilitate inteligentă - 1,3 miliarde de dolari.
Isaac Ben-Israel, preşedintele conferinţei Cyber Week 2021, care s-a desfăşurat în a doua jumătate a lunii iulie la Universitatea din Tel Aviv, şi directorul Centrului de cercetare interdisciplinar în domeniul cibernetic (ICRC) al acestei instituţii, a rememorat cum s-a ajuns ca Israelul să dezvolte strategia ale cărei roade le culege acum în domeniul securităţii cibernetice.
După cum a povestit el în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti străini, premierul de la acea vreme, Benjamin Netanyahu, i-a cerut în urmă cu un deceniu să întocmească un plan pentru dezvoltarea securităţii cibernetice în Israel, care să includă măsuri pentru fiecare din următorii cinci ani. Profesorul Ben-Israel, care a fost şi şef al cercetării pentru armata israeliană, i-a răspuns că ameninţările din securitate cibernetică nu pot fi previzionate pentru mai mult de un an înainte, dar că există factori care pot ajuta statul să ofere răspunsul adecvat la acest nou tip de ameninţări.
"I-am spus că avem nevoie de factorul uman şi de multe start-up-uri în securitate cibernetică. De fapt sunt trei factori: educaţie, industrie şi guvern. Iar guvernul joacă un rol mai important decât în orice ţară din lume", a afirmat Isaac Ben-Israel.
"Am făcut multe recomandări guvernului care au început să fie implementate în 2011 şi astăzi suntem la zece ani după aceea. Una dintre ele a fost să predăm securitate cibernetică în licee. Israelul este singura ţară din lume în care securitatea cibernetică se predă la liceu. În 2011 nu exista nicio universitatea din lume, nu vorbesc despre Israel, în care puteai să iei o diplomă în securitate cibernetică. Altă recomandare a mea a fost ca fiecare universitate de cercetare din Israel să aibă o diplomă în securitate cibernetică. De asemenea, am recomandat ca fiecare universitate de cercetare din Israel să deschidă un centru de cercetare în domeniul securităţii cibernetice", a povestit el.
La Universitatea din Tel Aviv s-a înfiinţat primul astfel de centru de cercetare, care are acum peste 300 de cercetători.
"Guvernul nu le poate spune cetăţenilor să facă un start-up într-un domeniu sau altul, dar guvernul poate susţine mai mult un start-up dacă e în securitate cibernetică decât dacă e în tehnologie auto sau feroviară. Deci am construim un mecanism prin care susţinem mai mult start-up-urile din securitate cibernetică decât din alte domenii", a declarat Ben-Israel.
Bineînţeles, totul se suprapune peste "cultura start-up-urilor unică pentru Israel", datorată în mare parte faptului că acest stat are un serviciu militar obligatoriu de trei ani, care poate fi "tratat ca o şcoală".
"În fiecare an apar 1.500 de start-up-uri în Israel. Oameni tineri, cu noi idei. Aceşti tineri vin din armată, au idei şi mulţi dintre ei încearcă să fondeze noi start-up-uri pentru a-şi aplica ideile şi a reuşi în viaţa civilă. Este un ciclu uriaş, iar dacă te întrebi câte start-up-uri devin companii mature, răspunsul este în jur de 5%. Deci dacă cineva începe un start-up există o şansă de 95% de eşec", a spus el.
Totuşi, armata are meritul de a le da curajul să încerce astfel de iniţiative şi de a-i orienta, în multe cazuri, în viitoarea carieră, crede profesorul Ben-Israel.
"Avem copii care studiază securitate cibernetică în liceu, apoi, când au 17 ani, la testele pre-recrutare, mulţi sunt selectaţi să servească în unităţi cyber. După 3 ani, când se întorc în viaţa civilă, merg la universităţi sau în industrie. Iar aceşti oameni ajung în industrie şi aceasta face profit pentru că am fost primii care am făcut-o. Nu suntem primii care au inventat tehnologia cibernetică, dar suntem primii care au deschis domeniul. Suntem primii care l-au scos din dulap, cum le spun studenţilor mei, care l-au făcut legitim pentru activitatea comercială", a mai spus Ben-Israel.
Faptul că securitatea cibernetică a devenit obiect de cercetare în universităţi, în care se publică studii ce pot fi citite de toată lumea, a schimbat datele problemei. "Până când am făcut noi acest lucru, toată lumea a tratat asta ca pe un secret. Iar din acest motiv nu exista cercetare deschisă. Iar dacă nu există cercetare deschisă, capacitatea de a crea noi cunoştinţe este mult mai mică", a afirmat Isaac Ben-Israel.
"Dacă mă uit înapoi, dacă compar situaţia de acum cu cea din urmă cu zece ani, pot să spun că nu-mi imaginam că vom obţine aceste rezultate", a dat el asigurări. Israelul stă acum mai bine decât multe alte ţări în domeniul investiţiilor în securitate cibernetică, iar explicaţia este una simplă, potrivit sursei citate.
"Dacă vorbim despre investiţiile în acest sector, fără sumele alocate de guverne, la nivel global, în 2018, 18% au mers către Israel. În 2019 ele au ajuns la 26%, în 2020 la 31%, iar în prima jumătate din 2021 la peste 40%. Asta înseamnă că mai mulţi dolari americani sunt investiţi în Israel decât în SUA în securitate cibernetică", a declarat Isaac Ben-Israel.
"În total, exporturile Israelului în servicii de tehnologie cibernetică reprezintă 10% din piaţa globală. Iar motivul este că am început să facem asta cu câţiva ani înaintea celorlalţi", a conchis el.
Iar Israelul nu se opreşte aici. Peste un alt deceniu s-ar putea vorbi despre rezultate de vârf în Inteligenţa Artificială, unde acum se lucrează la o strategie care să-l facă lider în domeniu.
"Acum pregătesc un program pentru guvern, aşa cum am făcut în urmă cu zece ani pentru securitate cibernetică, dar acesta are scopul de a face Israelul una din primele cinci ţări din lume în Inteligenţă Artificială (IA). Nu a fost încă discutat de guvern, dar azi dimineaţă (20 iulie - n.r.) l-am informat pe prim-ministrul Naftali Bennett despre stadiul acestui program. L-am numit Programul naţional pentru o Inteligenţă Artificială Sigură pentru că IA, care este o disciplină care se dezvoltă foarte repede, ne va face mai vulnerabili la atacuri cibernetice. Cu excepţia situaţiei în care o construim de la început să fie sigură", a mai afirmat Isaac Ben-Israel.
Pavel Gurvich, cofondator şi CEO al companiei de securitate cibernetică Guardicore, este unul dintre tinerii din armata israeliană care a urmat drumul spre antreprenoriat după ce s-a întors la viaţa civilă.
"Am vrut să stau în armată minim posibil, trei ani, dar am ajuns să petrec în armată aproape 13 ani. Deci nu a mers cum mă aşteptam, dar am cunoscut mulţi oameni interesanţi şi am învăţat multe. După aceea, împreună cu un prieten, ne-am gândit să deschidem compania", a povestit el cu umor.
Guardicore are circa 280 de angajaţi, din care 150 în Israel, iar restul în America de Nord, Europa şi Asia. Firma, "care este într-o creştere foarte rapidă", a reuşit să atragă investiţii de 110 milioane de dolari până acum şi are clienţi pe cinci continente.
"Suntem o companie care a dezvoltat o soluţie de software pentru a segmenta reţelele. Am folosit conceptul 'zero trust', care înseamnă că oamenii nu se pot abţine să facă ce nu trebuie, furnizând soluţii de software care segmentează reţelele în bucăţi mai mici. Conceptul în sine nu este nou. Oamenii construiesc aşa nave din secolul al XV-lea, în ideea ca o singură spărtură să nu scufunde întreaga navă. În cazul reţelelor, dacă ceva rău pătrunde în ele, nu infectează întreaga reţea. Asta este ideea fundamentală", a spus Pavel Gurvich în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti străini.
El spune că orice organizaţie mare, în pofida eforturilor sale, se va infecta la un moment dat cu un malware. "Ai sute de mii de angajaţi, ai zeci de locaţii, iar cineva va face la un moment dat o greşeală - va deschide e-mailul greşit, va da click pe ceva, etc. Întrebarea care se pune este: Cum voi preveni ca acest ransomware să se răspândească lateral în reţeaua mea? Iar implicaţiile pentru afacere pot fi catastrofale", a afirmat Gurvich.
Deşi cei mai mulţi clienţi apelează la serviciile companiei pentru a se proteja de un atac de tip ransomware, există şi firme care fac asta după ce au suferit deja consecinţele unei astfel de vulnerabilităţi.
"Mulţi clienţi ne cumpără pentru că îi ajutăm să se protejeze împotriva unui atac de tip ransomware. Cei mai mulţi recurg la serviciile noastre înainte de un atac şi pentru a preveni un atac sau a-i limita implicaţiile. Dar avem şi clienţi care vin la noi când 'casa le arde'. Mulţi vin la noi trimişi de societăţi de răspuns la incidente sau de societăţi de asigurări. Spun că reţeaua lor este căzută, este infectată şi vor s-o reconstruiască. Ce facem atunci? Creăm o subreţea, cu două servere în ea, care sunt curate, şi apoi le extindem puţin câte puţin. În lumea fizică este un proces foarte dificil. În software este foarte uşor", a relatat Pavel Gurvich.
Potrivit CEO-ului Guardicore, "afacerea a crescut semnificativ din cauza pandemiei. Iar anul ăsta e chiar mai bine. Pentru că foarte mulţi oameni lucrează de la distanţă. Iar serverele trebuie protejate".
O altă companie cu o creştere vertiginoasă în domeniu este Orca Security, care furnizează servicii de securitate în cloud.
"Orca a fost fondată la începutul lui 2019, de opt persoane, ceea ce este ceva rar pentru un start-up. Am devenit un unicorn din 2019 până în 2021 şi aproape ne-am dublat operaţiunile în ultimele două luni. Suntem una dintre companiile cu cea mai rapidă creştere la nivel global", a declarat Gil Geron, CPO şi cofondator al companiei.
Prima finanţare obţinută de companie în februarie 2019 a fost de 6,5 milioane de dolari. "Acum avem peste 300 de milioane şi suntem peste 140 de oameni. Suntem o firmă în extindere. Mergem în Austria, Bulgaria, Regatul Unit, Asia, deschidem mereu filiale în noi regiuni. Avem o nouă entitate şi în Franţa. Practic ne extindem la nivel global", a relatat el.
"În circa cinci luni de la fondarea companiei am avut prima instalare a soluţiei noastre. Când faci ceva atât de diferit, una dintre principalele probleme pe care le ai este că lumea nu crede că poţi face acel lucru. Într-o lună şi jumătate clientul a cumpărat pachetul şi a fost un indiciu pentru noi că am dat lovitura", a mai spus Gil Geron.
Practic, compania a privit asigurarea securităţii în cloud ca pe o oportunitate bună de afaceri, în contextul în care tot mai multe organizaţii migrează spre cloud. Apoi a identificat două probleme la care s-a gândit că trebuie să ofere răspunsuri dacă vrea să ofere o soluţie competitivă.
"Prima problemă este că majoritatea instrumentelor de securitate necesită agenţi, deoarece aceasta este cea mai bună cale pentru tine de a obţine acces la un hardware fizic. Asta se întâmpla înainte de cloud, pentru era cea mai bună oportunitate tehnică de a proteja un bun. De exemplu, pe laptop cu toţii avem instalat un antivirus. În cloud aceasta nu este în mod necesar calea de urmat. Ai o infrastructură care este virtualizată, poţi folosi această infrastructură pentru a proteja toate bunurile fără a instala nimic", a spus el într-o întâlnire cu un grup de jurnalişti străini.
"A doua problemă este că, din cauza faptului că mediul creşte atât de repede adesea se întâmplă că nu ştii de unde să începi, ai atât de multe bunuri încât problema creşte semnificativ. În medie, când te uiţi la 100 de bunuri în cloud poţi găsi 10.000 de riscuri de securitate. Nu este ceva diferit de perioada de dinainte, dar în cloud, din cauza acestei scalabilităţi, problema se schimbă semnificativ, nu o mai poţi privi la fel ca în lumea fizică", a adăugat cofondatorul Orca Security.
Soluţia companiei la aceste probleme a fost o tehnică numită "sidescanning", care practic elimină nevoia de agenţi.
"Gândiţi-vă la ea ca, de exemplu, la faptul că, în loc să vă întreb dacă vreţi să beţi ceva, fac o scanare cu rezonanţă magnetică a corpurilor voastre şi iau decizia cui îi este sete şi cui nu. Asta e posibil numai în cloud, dar îţi permite să afli o mulţime de detalii suplimentare - cui îi este foame, cine nu se simte prea bine, etc.", a explicat Geron.
Practic, tehnica brevetată de Orca îi permite companiei să înţeleagă imediat riscurile asupra întregii infrastructuri de cloud a clientului, indiferent că acesta are mii sau zeci de mii de unităţi.
Până în prezent la serviciile companiei au apelat peste 200 de companii, printre care institute medicale, giganţi ai tehnologiei sau firme din topul "Fortune 50". Cu toate acestea, Orca trebuie să dezvolte mereu nou soluţii, pentru că domeniul evoluează constant.
"Din fericire, avem competitori foarte buni care împing industria înainte. În acest sens, ne extindem mereu serviciile pe care le furnizăm, platforma şi instrumentele pe care le utilizăm, şi pe care le înlocuim constant, iar motivul este că atunci când ai o abordare holistică a problemei aduci mai multă valoare. Şi asta caută oamenii astăzi, caută o soluţie care poate furniza o umbrelă mare de protecţie. Orca este o firmă de vârf în extinderea capabilităţilor platformei şi a furnizării mai multor servicii în contextul protejării cloud-ului. Scopul nostru este să asigurăm servicii oricărei companii din lume care utilizează serviciile de cloud", a mai afirmat cofondatorul său.
Vicepreşedintele pentru creştere al Autorităţii pentru inovare, Sagie Dagan, a pus în context această dezvoltare a sectorului securităţii cibernetice din Israel, unde "tehnologia este motorul de creştere ".
"În fiecare săptămână creşte numărul de unicorni, companii private care valorează peste un miliard de dolari. Numărul era de 68 în urmă cu şase săptămâni, iar astăzi este de 73", a declarat el.
Autoritatea pentru inovare, înfiinţată în 2017, este un organism guvernamental care susţine iniţiative de mare risc, iar anul trecut a cheltuit 700 de milioane de dolari în acest scop, după ce a primit circa 4.000 de cereri de finanţare.
"70% dintre investiţiile noastre devin granturi, ceea ce este un mod drăguţ de a spune că am eşuat în 70% din proiecte. Dar este high-tech. Dacă nu eşti dispus să eşuezi, nu vor fi start-up-uri şi iniţiative private de mare risc. În Israel dacă eşuezi cu un start-up nu este doar acceptabil, în unele cazuri oamenii chiar te admiră pentru asta, pentru că ai încercat să faci altceva", a spus Sagie Dagan la o întâlnire cu un grup de jurnalişti străini.
"Ne axăm pe risc ridicat, căutăm proiecte din marile companii, start-up-uri mici sau iniţiative din mediul academic. Acordăm împrumuturi condiţionate, deci dacă un proiect este de succes banii sunt returnaţi, dacă nu se întâmplă asta, atunci creditul s-a transformat într-un grant. Mereu suntem co-investitori, dacă guvernul ar fi singurul investitor, atunci nu ar exista companii private. Asta este concepţia noastră asupra lumii şi într-o economie ca Israelul aşa funcţionează lucrurile", a adăugat el.
După cum mărturiseşte Sagie Dagan, una dintre sarcinile cel mai puţin plăcute ale Autorităţii pentru inovare este de "a omorî companii".
"Prima cale este să nu le dăm aprobarea, iar pentru cei cărora le spunem 'da' şi nu găsesc co-finanţare în trei luni se întâmplă acelaşi lucru. Indiferent dacă eşti guvern sau nu, nu este uşor 'să omori' companii. Dar am creat o activitate rapidă şi investitorii au ieşit din defensivă. Anul trecut, investiţiile în start-up-uri au scăzut în Europa, China şi SUA au avut o mică creştere, Israelul a avut o creştere de 15%, într-un an teribil", mai spus oficialul isralian.
Evident, odată cu dezvoltarea sectorului securităţii cibernetice, apare şi problema forţei de muncă specializate, care nu mai ţine pasul cu ritmul de creştere. Există însă o soluţie şi pentru asta, care într-un fel ajunge să rupă barierele sociale.
"În Israel ne concentrăm acum pe atragerea celor tineri care nu servesc în armată, arabii israelieni, 20% din populaţie, şi ultraortodocşii. Ei nu servesc în armată dar vrem ca ei să intre în industria securităţii cibernetice, care este flămândă de forţă de muncă. Este un câştig pentru toată lumea", a declarat Yigal Unna, directorul Directoratului Naţional pentru Securitate Cibernetică (INCD).
În acest scop, INCD a dezvoltat, împreună cu ONG-uri partenere şi instituţii de învăţământ, patru programe speciale, care îşi propun să descopere şi să folosească talente din zone insuficient valorificate ale populaţiei.
Primul program este numit "Cyber Force" şi este destinat foştilor soldaţi, bărbaţi şi femei, care după ce pleacă din armată sunt instruiţi să activeze în domeniul activităţii cibernetice.
Costa, de 22 de ani, din Beer Sheva, este unul dintre militarii care au absolvit acest program. El, împreună cu alţi tineri şi adolescenţi care au trecut prin programele de instruire în securitate cibernetică, s-au întâlnit cu un grup de jurnalişti străini la Universitatea din Tel Aviv.
"Am absolvit tabăra de instrucţie Cyber Force, sunt din a doua cohortă, ceea ce înseamnă că abia am absolvit. În noiembrie 2020 am încheiat serviciul militar şi nu eram sigur ce voi face. Am fost sunat, printr-o coincidenţă, în aceeaşi zi în care am fost lăsat la vatră şi mi s-a propus această oportunitate, de a urma pregătirea Cyber Foce", a relatat el.
"Am trecut printr-o perioadă de testare de peste o lună. A fost apoi un curs foarte intens de şase luni. Nu este uşor, dar cu siguranţă merită. Acum simt că am pus piatra de temelie pentru o carieră în industria de securitate cibernetică, în care nu este uşor să intri. Sunt foarte optimist în privinţa viitorului meu", a mai spus Costa.
Al doilea program, "Cyber Elite", este destinat evreilor ortodocşi şi ultraortodocşi, bărbaţi şi femei, cu diplome de studii ştiinţifice, asigurându-le acestora pregătire pentru a deveni cercetători în industria de apărare cibernetică.
Yechiel, care are 32 de ani şi provine dintr-o familie ultraortodoxă cu şapte copii, este unul dintre cei care au trecut prin programul "Cyber Elite", după ce a absolvit Colegiul tehnologic din Ierusalim, o unitate de învăţământ cu 7.000 de studenţi ortodocşi şi ultraortodocşi. Deşi reuşise să promoveze ca inginer după un singur an într-o firmă de electronice, el şi-a dorit o carieră în securitate cibernetică.
"M-am alăturat acestui program, l-am urmat, şi acum sunt cercetător într-o firmă care dezvoltă instrumente pentru securitate cibernetică. Am căpătat multă încredere şi cunoştinţe", a spus el.
Al treilea program este numit "Rising Up" şi este destinat tinerelor din medii religioase care de obicei nu merg în armată, dar prestează "un serviciu naţional". Până acum ele nu au avut acces la slujbe din domeniul tehnologic, alegându-şi de obicei profesii mai tradiţionale precum profesoare sau asistente medicale.
Elia, în vârstă de 18 ani, care a terminat liceul în urmă cu o lună, este una dintre elevele care au urmat acest program.
"Până acum, pentru că suntem dintr-o comunitate religioasă, nu am avut aceste oportunităţi să fim parte din lumea tehnologică. Deci când am primit oportunitatea de a face parte din acest program, o lume s-a deschis pentru noi. Am dezvoltat atât de multe aptitudini şi am învăţat atât de multe despre mine. Acum pot să fac multe lucruri şi am înţeles că faptul că provin dintr-o comunitate religioasă nu înseamnă că nu pot ajunge departe în industria cibernetică", a spus ea.
Al patrulea program dezvoltat de INCD şi instituţiile partenere este "Odyssey Cyber Track", destinat adolescenţilor foarte talentaţi, mai precis cooptării lor încă din liceu pe traseul unei cariere în cercetare în securitate cibernetică.
"Odyssey începe în clasa a noua şi durează patru ani şi operează pe un număr de 'track'-uri, iar astăzi vorbim despre un 'track' în securitate cibernetică. Acesta operează în trei universităţi şi este un program foarte intens. Elevii învaţă şi la şcoală şi în program. Este interesant că studiază într-un mod conceput pentru vârsta şi nevoile lor, nu sunt aruncaţi în populaţia generală de studenţi", a declarat reprezentantul unui ONG implicat în proiect.
"Când termină clasa a XII-a, am creat o reţea de absolvenţi şi vom continua să investim în ei pe parcursul facultăţii şi al anilor profesionali, atât în termeni de dezvoltare cât şi de dezvoltare a unei comunităţi", a mai spus el.
Emanuel, în vârstă de 15 ani, este unul din adolescenţii înscrişi în program. Pentru că a început să facă programare de la patru ani, el spune că a avut puţine dubii când a descoperit despre ce este vorba.
"Am aflat despre program de pe internet şi m-am înscris, dar nu m-am aşteptat să trec de primele stadii. Acest program mi-a dat multe oportunităţi, mi-a ameliorat capacităţile de studiu şi de a relaţiona social. Una peste alta mi-a asigurat încrederea în sine de care aveam nevoie pentru a fi puştiul ăla ciudat de 15 ani căruia îi place tehnologia cibernetică", a spus el.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.
Palantir și Anduril, două dintre cele mai dinamice companii americane din domeniul industriei de apărare, semnează un parteneriat pentru diversificarea inteligenței artificiale în domeniul militar. Parteneriatul va îmbunătăți sistemele naționale de securitate ale SUA.
Grupul Electrica a anunţat luni că este supus unui atac cibernetic iar echipele de specialişti colaborează cu autorităţile naţionale în domeniul securităţii cibernetice pentru gestionarea şi remedierea incidentului, potrivit unui comunicat transmis Bursei de la Bucureşti.
Reprezentanţii TikTok vor fi audiaţi marţi în Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European, a anunţat joi eurodeputatul PSD Dan Nica, în contextul suspiciunilor privind o posibilă influenţare de către reţeaua de socializare a primului tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Numărul de hackeri susținuți de China, potrivit FBI, este de cel puțin 50 de ori mai mare decât numărul personalului cibernetic al agenției americane. În total, China a adunat o armată de aproximativ 600.000 de spioni.
În ziua împlinirii a 72 de ani a președintelui rus Vladimir Putin, luni, hackerii simpatizanți cu Ucraina au lansat un atac cibernetic la scară largă asupra companiei de televiziune și radio de stat VGTRK, care include, printre altele, posturile de televiziune Rossiya 1 și Rossiya 24 și cinci posturi de radio.
SUA și Microsoft au închis peste o sută de domenii de internet folosite de FSB-ul rus pentru a fura informații din serverele guvernului american.
Ucraina interzice instituțiilor sale să folosească Telegram. Centrul Național de Coordonare pentru Securitate Cibernetică a decis să limiteze utilizarea Telegramului în autoritățile de stat, structurile militare și instalațiile de infrastructură critică.
Ambasada Israelului în România, în parteneriat cu Institutul de Export şi Cooperare Internaţională din Israel, organizează, marţi, eveniment "România - Israel Homeland & Cybersecurity Forum".
Serviciul militar olandez de informații și securitate (MIVD) a emis un avertisment dur cu privire la operațiunile cibernetice rusești desfășurate de unitatea 29155 a Direcției Principale ruse de Informații (GRU). Aceste operațiuni, executate de hackeri din serviciile de informații militare rusești, vizează colectarea de informații privind sprijinul occidental pentru Ucraina și perturbarea infrastructurii critice.
Băncile, companiile aeriene, căile ferate, companiile de telecomunicații, posturile de televiziune și radio și supermarketurile se confruntă cu întreruperi masive de tehnologie în întreaga lume.
Țările NATO se confruntă cu un risc crescut de atacuri cibernetice din partea națiunilor care se opun alianței internaționale, conform unei cercetări realizate de Mandiant. Firma de securitate cibernetică a declarat că conflictele globale au determinat grupuri de atacatori cibernetici sponsorizate de state să își intensifice eforturile în domenii precum spionajul, dezinformarea și sabotajul la scară largă.
Franța intenționează să construiască cel mai puternic supercomputer clasificat din Europa pentru a prelua conducerea în inteligența artificială (artificial intelligence – AI) destinată scopurilor de apărare, a anunțat ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, la expoziția de apărare Eurosatory de la Paris, potrivit Defense News (18 iunie).
Orbitele satelitare din jurul Pământului au devenit foarte aglomerate, iar conștientizarea traiectoriilor anormale ale sateliților a început să depășească capacitatea echipelor umane de analiză.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Perturbarea sistemelor de navigație nu este un fenomen nou și a devenit tot mai evident începând cu 2022. Avioanele de linie se confruntă cu bruierea semnalelor GPS de mai bine de 15 ani.
Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Armata SUA trebuie să se adapteze, a declarat șeful Statului Major al U.S. Army, generalul Randy George, într-un discurs în care a făcut referire la cum va arăta viitorul câmp de luptă în care dronele, senzorii și sateliții vor urmări fiecare mișcare pe care militarii o fac. Printre cele mai importante obiective ale generalului Randy George se numără reformarea posturilor de comandă. În viziunea acestuia centrele de comandă complexe trebuie transformate acum în mici centre mobile pentru a fi cu uşurinţă realocate şi pentru a nu fi ţintele uşoare pentru rachetele inamice.
Washingtonul a acuzat șapte hackeri chinezi de conspirație și fraudă cibernetică, ca parte a unei operațiuni cibernetice de 14 ani, condusă de la Beijing.
Rusia și-a intensificat semnificativ activitățile care perturbă sau chiar blochează comunicațiile prin satelit în regiunea Baltică. În ultimele zile, Polonia și statele baltice au fost victimele celui mai lung bruiaj din istorie.
Federația Rusă a atacat electronic un avion al Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) în care se afla secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps.
Camera Reprezentanților a SUA a adoptat miercuri în majoritate covârșitoare un proiect de lege care obligă compania chineză ByteDance, care deține TikTok, să își vândă platforma în aproximativ șase luni sau se va confruntă cu o interdicție.
În cazarma "Adem Jashari" din Priștina, în fostul Centru de Studii Universitare al Forței de Securitate din Kosovo (FSK), s-a inaugurat, pe 12 martie, Centrul de Formare de Stat pentru Securitate Cibernetică.
La sfârșitul lunii ianuarie, hackerii ucraineni din cadrul grupului ''Cyber Resistance'' au transmis către analiştii OSINT ai InformNapalm un nou lot de informații obținute în timpul spargerii mai multor e-mailuri care conțineau documente ale Centrului rus pentru Tehnologii Speciale. Aceste informații dezvăluie noi detalii despre procesul de achiziție de componente străine pentru producția de arme și echipamente de către ruși în scopul eludării sancțiunilor occidentale.
Grupul de hackeri Head Mare a publicat pe reţele de socializare mai multe documente pe care le-ar fi sustras din baza de date a ONG-ului rusesc High-Precision Systems and Technologies. Toate aceste documente au fost publicate pe pagina oficială de Twitter a grupului de hackeri Head Mare.
Invazia rusă în Ucraina a dus, de asemenea, la primul război cibernetic din istorie. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale Forumului internațional de reziliență cibernetică de la Kiev, care a avut loc la 7-8 februarie în capitala ucraineană și a reunit reprezentanți ai agențiilor de securitate cibernetică din Ucraina, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește sistemele de apărare pentru rețelele lor digitale. Sesiunile au scos la iveală o concluzie importantă: Kremlinul își exploatează relația cu China pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva Ucrainei.
Irlanda ar putea fi veriga slabă în securitatea Europei. Statul neutru prezintă un risc de securitate pentru securitatea Marii Britanii și a Europei, avertizează ONG-ul britanic Policy Exchange.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
Dilema strategică „S-400 versus F-35”, care a blocat accesul Turciei la avioanele de luptă invizibile („stealth”) și a tensionat relațiile din cadrul NATO timp de mai bine de jumătate de deceniu, pare să se apropie de un deznodământ. Semnalele diplomatice indică o schimbare majoră de direcție: Turcia este pregătită să renunțe la sistemele de apărare rusești pentru a-și reocupa locul în arhitectura de securitate occidentală.
NATO face cea mai importantă repoziționare strategică din ultimii ani în zona nordică. Supreme Headquarters Allied Powers Europe (SHAPE) a anunțat că, începând din 5 decembrie structura de responsabilitate operațională a Alianței va fi actualizată, iar cele trei state nordice - Danemarca, Suedia și Finlanda - vor trece oficial de la Joint Force Command (JFC) Brunssum (Olanda) la JFC Norfolk (Statele Unite).
Polonia se pregătește să preia o flotă de aproximativ 250 de transportoare blindate Stryker de la armata americană, plătind prețul simbolic de un singur dolar. Acordul, confirmat de oficialii de la Varșovia, reprezintă un calcul pragmatic menit să securizeze rapid Flancul Estic al NATO, ocolind procedurile standard de achiziție care ar fi durat ani de zile.
Forțele ucrainene au lovit și avariat sâmbătă noaptea una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, la Riazan, situată la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova, a anunțat Statul Major General ucrainean. Acesta este cel puțin al nouălea atac al dronelor ucrainene asupra rafinăriei din Riazan de la începutul acestui an, a menționat canalul de știri Astra, care operează pe rețeaua de socializare Telegram.
Într-un interviu rar, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, avertizează că Rusia folosește negocierile de pace intermediate de SUA drept „acoperire” pentru a încerca să pună mâna pe cât mai mult teritoriu, prin forță, pe câmpul de luptă.
Ar fi „inacceptabil” ca Ucraina „să renunțe pur și simplu la teritoriu” în orice acord de pace cu Rusia, a spus declarat generalul.
În timp ce Putin se afla la summitul din India, Moscova a declarat că guvernul rus așteaptă un răspuns din partea Washingtonului după discuțiile de cinci ore ale părții ruse cu Steve Witkoff , trimisul american, și Jared Kushner , ginerele președintelui american, care au avut loc marți la Kremlin. „Așteptăm reacția colegilor noștri americani”, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov , afirmând că s-au făcut progrese, deși există puncte asupra cărora Rusia nu poate fi de acord. Printre acestea se numără garanțiile de securitate pentru Ucraina și dorința Kievului ca Ucraina să adere la NATO.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra majorității regiunilor Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cel puțin trei persoane au fost rănite în regiunea Kiev, a relatat administrația militară regională.
Pe 5 decembrie 2025, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că inspecția recentă efectuată la structura metalică de protecție de la Cernobîl, cunoscută drept „Noul înveliș de protecție”, a confirmat că aceasta „și-a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitatea de izolare a radiațiilor.”
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Reprezentanții Statelor Unite și Ucrainei au convenit, în timpul celei de-a doua zile de discuții din Florida, vineri, că progresul către pace depinde de disponibilitatea Rusiei de a demonstra un interes real pentru pace și de a lua măsuri pentru a pune capăt crimelor.
În noaptea și dimineața zilei de sâmbătă, 06 decembrie, armata rusă a executat un atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele de atac, militarii ruși au întrebuințat întreaga gamă de rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, maritimă și aeriană.
O flotilă norvegiano-britanică de 13 fregate va activa în în apele dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) reprezintă structura de forță de elită din cadrul Armatei României, atât din punct de vedere al pregătirii, precum și din perspectiva înzestrării cu tehnică de ultimă generație.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
În perioada următoare, Europa va putea integra pe aeronavele F-35 și rachete Meteor produse de MBDA. Testele sunt în plină desfășurare.
Puşcaşi marini de la baza navală franceză din insula (Ile) Longue, în apropiere de portul Brest (nord-est), unde se află submarine nucleare capabile să lanseze rachete cu încărcătură atomică, au deschis focul joi seara asupra a cinci drone suspecte care survolau obiectivul strategic într-un mod haotic, relatează vineri EFE.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
O anchetă recent desecretizată a Marinei SUA dezvăluie detaliile terifiante ale unui incident de tip „friendly fire” (foc prieten) petrecut în decembrie 2024, în care nava USS Gettysburg a deschis focul asupra propriilor avioane de luptă, confundându-le cu rachete inamice.
Regatul Unit și Norvegia semnează astăzi un nou Acord de cooperare militară, prin care cele două țări vor opera împreună o flotă de fregate destinată să vâneze submarine rusești în Atlanticul de Nord, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.
