Mai mult, 41% din investiţiile la nivel mondial în securitate cibernetică sunt efectuate în Israel, o sumă în creştere accentuată în ultimii trei ani şi care a făcut ca Israelul să aibă o situaţie chiar mai bună decât SUA din acest punct de vedere. Este o informaţie care poate părea surprinzătoare, mai ales că, după cum susţine Autoritatea pentru inovare de la Tel Aviv, doar 5% din start-up-urile din lume în domeniul securităţii cibernetice sunt înfiinţate în Israel.
Totuşi, Israelul adună o cărămidă peste alta de zece ani în domeniul securităţii cibernetice, a cărui fundaţie, ca multe altele în acest stat, a fost realizată din dorinţa de a asigura apărarea ţării de o serie de vulnerabilităţi noi. În acelaşi timp, totul s-a construit pe fondul unei culturi a start-up-urilor unică pentru Israel, unde nu mai puţin de 95% din noile afaceri sunt sortite eşecului. Însă, dacă într-adevăr pot exista locuri în lume în care curajul de a fonda un start-up care a eşuat să-ţi aducă respect, cu siguranţă că Israelul este unul dintre acestea.
Nu în ultimul rând, un factor favorizant este că Israelul are un sector high-tech foarte dezvoltat, care reprezintă 15% din PIB-ul naţional, iar 43% din exporturile acestui stat sunt atribuite sectorului. Potrivit ultimei statistici din 2020 publicate de Autoritatea pentru inovare, securitatea cibernetică s-a bucurat de cele mai mari investiţii în hight-tech în Israel, de 2,9 miliarde de dolari, urmată de "Fin tech" (tehnologie financiară) - 1,7 miliarde de dolari şi mobilitate inteligentă - 1,3 miliarde de dolari.
Isaac Ben-Israel, preşedintele conferinţei Cyber Week 2021, care s-a desfăşurat în a doua jumătate a lunii iulie la Universitatea din Tel Aviv, şi directorul Centrului de cercetare interdisciplinar în domeniul cibernetic (ICRC) al acestei instituţii, a rememorat cum s-a ajuns ca Israelul să dezvolte strategia ale cărei roade le culege acum în domeniul securităţii cibernetice.
După cum a povestit el în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti străini, premierul de la acea vreme, Benjamin Netanyahu, i-a cerut în urmă cu un deceniu să întocmească un plan pentru dezvoltarea securităţii cibernetice în Israel, care să includă măsuri pentru fiecare din următorii cinci ani. Profesorul Ben-Israel, care a fost şi şef al cercetării pentru armata israeliană, i-a răspuns că ameninţările din securitate cibernetică nu pot fi previzionate pentru mai mult de un an înainte, dar că există factori care pot ajuta statul să ofere răspunsul adecvat la acest nou tip de ameninţări.
"I-am spus că avem nevoie de factorul uman şi de multe start-up-uri în securitate cibernetică. De fapt sunt trei factori: educaţie, industrie şi guvern. Iar guvernul joacă un rol mai important decât în orice ţară din lume", a afirmat Isaac Ben-Israel.
"Am făcut multe recomandări guvernului care au început să fie implementate în 2011 şi astăzi suntem la zece ani după aceea. Una dintre ele a fost să predăm securitate cibernetică în licee. Israelul este singura ţară din lume în care securitatea cibernetică se predă la liceu. În 2011 nu exista nicio universitatea din lume, nu vorbesc despre Israel, în care puteai să iei o diplomă în securitate cibernetică. Altă recomandare a mea a fost ca fiecare universitate de cercetare din Israel să aibă o diplomă în securitate cibernetică. De asemenea, am recomandat ca fiecare universitate de cercetare din Israel să deschidă un centru de cercetare în domeniul securităţii cibernetice", a povestit el.
La Universitatea din Tel Aviv s-a înfiinţat primul astfel de centru de cercetare, care are acum peste 300 de cercetători.
"Guvernul nu le poate spune cetăţenilor să facă un start-up într-un domeniu sau altul, dar guvernul poate susţine mai mult un start-up dacă e în securitate cibernetică decât dacă e în tehnologie auto sau feroviară. Deci am construim un mecanism prin care susţinem mai mult start-up-urile din securitate cibernetică decât din alte domenii", a declarat Ben-Israel.
Bineînţeles, totul se suprapune peste "cultura start-up-urilor unică pentru Israel", datorată în mare parte faptului că acest stat are un serviciu militar obligatoriu de trei ani, care poate fi "tratat ca o şcoală".
"În fiecare an apar 1.500 de start-up-uri în Israel. Oameni tineri, cu noi idei. Aceşti tineri vin din armată, au idei şi mulţi dintre ei încearcă să fondeze noi start-up-uri pentru a-şi aplica ideile şi a reuşi în viaţa civilă. Este un ciclu uriaş, iar dacă te întrebi câte start-up-uri devin companii mature, răspunsul este în jur de 5%. Deci dacă cineva începe un start-up există o şansă de 95% de eşec", a spus el.
Totuşi, armata are meritul de a le da curajul să încerce astfel de iniţiative şi de a-i orienta, în multe cazuri, în viitoarea carieră, crede profesorul Ben-Israel.
"Avem copii care studiază securitate cibernetică în liceu, apoi, când au 17 ani, la testele pre-recrutare, mulţi sunt selectaţi să servească în unităţi cyber. După 3 ani, când se întorc în viaţa civilă, merg la universităţi sau în industrie. Iar aceşti oameni ajung în industrie şi aceasta face profit pentru că am fost primii care am făcut-o. Nu suntem primii care au inventat tehnologia cibernetică, dar suntem primii care au deschis domeniul. Suntem primii care l-au scos din dulap, cum le spun studenţilor mei, care l-au făcut legitim pentru activitatea comercială", a mai spus Ben-Israel.
Faptul că securitatea cibernetică a devenit obiect de cercetare în universităţi, în care se publică studii ce pot fi citite de toată lumea, a schimbat datele problemei. "Până când am făcut noi acest lucru, toată lumea a tratat asta ca pe un secret. Iar din acest motiv nu exista cercetare deschisă. Iar dacă nu există cercetare deschisă, capacitatea de a crea noi cunoştinţe este mult mai mică", a afirmat Isaac Ben-Israel.
"Dacă mă uit înapoi, dacă compar situaţia de acum cu cea din urmă cu zece ani, pot să spun că nu-mi imaginam că vom obţine aceste rezultate", a dat el asigurări. Israelul stă acum mai bine decât multe alte ţări în domeniul investiţiilor în securitate cibernetică, iar explicaţia este una simplă, potrivit sursei citate.
"Dacă vorbim despre investiţiile în acest sector, fără sumele alocate de guverne, la nivel global, în 2018, 18% au mers către Israel. În 2019 ele au ajuns la 26%, în 2020 la 31%, iar în prima jumătate din 2021 la peste 40%. Asta înseamnă că mai mulţi dolari americani sunt investiţi în Israel decât în SUA în securitate cibernetică", a declarat Isaac Ben-Israel.
"În total, exporturile Israelului în servicii de tehnologie cibernetică reprezintă 10% din piaţa globală. Iar motivul este că am început să facem asta cu câţiva ani înaintea celorlalţi", a conchis el.
Iar Israelul nu se opreşte aici. Peste un alt deceniu s-ar putea vorbi despre rezultate de vârf în Inteligenţa Artificială, unde acum se lucrează la o strategie care să-l facă lider în domeniu.
"Acum pregătesc un program pentru guvern, aşa cum am făcut în urmă cu zece ani pentru securitate cibernetică, dar acesta are scopul de a face Israelul una din primele cinci ţări din lume în Inteligenţă Artificială (IA). Nu a fost încă discutat de guvern, dar azi dimineaţă (20 iulie - n.r.) l-am informat pe prim-ministrul Naftali Bennett despre stadiul acestui program. L-am numit Programul naţional pentru o Inteligenţă Artificială Sigură pentru că IA, care este o disciplină care se dezvoltă foarte repede, ne va face mai vulnerabili la atacuri cibernetice. Cu excepţia situaţiei în care o construim de la început să fie sigură", a mai afirmat Isaac Ben-Israel.
Pavel Gurvich, cofondator şi CEO al companiei de securitate cibernetică Guardicore, este unul dintre tinerii din armata israeliană care a urmat drumul spre antreprenoriat după ce s-a întors la viaţa civilă.
"Am vrut să stau în armată minim posibil, trei ani, dar am ajuns să petrec în armată aproape 13 ani. Deci nu a mers cum mă aşteptam, dar am cunoscut mulţi oameni interesanţi şi am învăţat multe. După aceea, împreună cu un prieten, ne-am gândit să deschidem compania", a povestit el cu umor.
Guardicore are circa 280 de angajaţi, din care 150 în Israel, iar restul în America de Nord, Europa şi Asia. Firma, "care este într-o creştere foarte rapidă", a reuşit să atragă investiţii de 110 milioane de dolari până acum şi are clienţi pe cinci continente.
"Suntem o companie care a dezvoltat o soluţie de software pentru a segmenta reţelele. Am folosit conceptul 'zero trust', care înseamnă că oamenii nu se pot abţine să facă ce nu trebuie, furnizând soluţii de software care segmentează reţelele în bucăţi mai mici. Conceptul în sine nu este nou. Oamenii construiesc aşa nave din secolul al XV-lea, în ideea ca o singură spărtură să nu scufunde întreaga navă. În cazul reţelelor, dacă ceva rău pătrunde în ele, nu infectează întreaga reţea. Asta este ideea fundamentală", a spus Pavel Gurvich în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti străini.
El spune că orice organizaţie mare, în pofida eforturilor sale, se va infecta la un moment dat cu un malware. "Ai sute de mii de angajaţi, ai zeci de locaţii, iar cineva va face la un moment dat o greşeală - va deschide e-mailul greşit, va da click pe ceva, etc. Întrebarea care se pune este: Cum voi preveni ca acest ransomware să se răspândească lateral în reţeaua mea? Iar implicaţiile pentru afacere pot fi catastrofale", a afirmat Gurvich.
Deşi cei mai mulţi clienţi apelează la serviciile companiei pentru a se proteja de un atac de tip ransomware, există şi firme care fac asta după ce au suferit deja consecinţele unei astfel de vulnerabilităţi.
"Mulţi clienţi ne cumpără pentru că îi ajutăm să se protejeze împotriva unui atac de tip ransomware. Cei mai mulţi recurg la serviciile noastre înainte de un atac şi pentru a preveni un atac sau a-i limita implicaţiile. Dar avem şi clienţi care vin la noi când 'casa le arde'. Mulţi vin la noi trimişi de societăţi de răspuns la incidente sau de societăţi de asigurări. Spun că reţeaua lor este căzută, este infectată şi vor s-o reconstruiască. Ce facem atunci? Creăm o subreţea, cu două servere în ea, care sunt curate, şi apoi le extindem puţin câte puţin. În lumea fizică este un proces foarte dificil. În software este foarte uşor", a relatat Pavel Gurvich.
Potrivit CEO-ului Guardicore, "afacerea a crescut semnificativ din cauza pandemiei. Iar anul ăsta e chiar mai bine. Pentru că foarte mulţi oameni lucrează de la distanţă. Iar serverele trebuie protejate".
O altă companie cu o creştere vertiginoasă în domeniu este Orca Security, care furnizează servicii de securitate în cloud.
"Orca a fost fondată la începutul lui 2019, de opt persoane, ceea ce este ceva rar pentru un start-up. Am devenit un unicorn din 2019 până în 2021 şi aproape ne-am dublat operaţiunile în ultimele două luni. Suntem una dintre companiile cu cea mai rapidă creştere la nivel global", a declarat Gil Geron, CPO şi cofondator al companiei.
Prima finanţare obţinută de companie în februarie 2019 a fost de 6,5 milioane de dolari. "Acum avem peste 300 de milioane şi suntem peste 140 de oameni. Suntem o firmă în extindere. Mergem în Austria, Bulgaria, Regatul Unit, Asia, deschidem mereu filiale în noi regiuni. Avem o nouă entitate şi în Franţa. Practic ne extindem la nivel global", a relatat el.
"În circa cinci luni de la fondarea companiei am avut prima instalare a soluţiei noastre. Când faci ceva atât de diferit, una dintre principalele probleme pe care le ai este că lumea nu crede că poţi face acel lucru. Într-o lună şi jumătate clientul a cumpărat pachetul şi a fost un indiciu pentru noi că am dat lovitura", a mai spus Gil Geron.
Practic, compania a privit asigurarea securităţii în cloud ca pe o oportunitate bună de afaceri, în contextul în care tot mai multe organizaţii migrează spre cloud. Apoi a identificat două probleme la care s-a gândit că trebuie să ofere răspunsuri dacă vrea să ofere o soluţie competitivă.
"Prima problemă este că majoritatea instrumentelor de securitate necesită agenţi, deoarece aceasta este cea mai bună cale pentru tine de a obţine acces la un hardware fizic. Asta se întâmpla înainte de cloud, pentru era cea mai bună oportunitate tehnică de a proteja un bun. De exemplu, pe laptop cu toţii avem instalat un antivirus. În cloud aceasta nu este în mod necesar calea de urmat. Ai o infrastructură care este virtualizată, poţi folosi această infrastructură pentru a proteja toate bunurile fără a instala nimic", a spus el într-o întâlnire cu un grup de jurnalişti străini.
"A doua problemă este că, din cauza faptului că mediul creşte atât de repede adesea se întâmplă că nu ştii de unde să începi, ai atât de multe bunuri încât problema creşte semnificativ. În medie, când te uiţi la 100 de bunuri în cloud poţi găsi 10.000 de riscuri de securitate. Nu este ceva diferit de perioada de dinainte, dar în cloud, din cauza acestei scalabilităţi, problema se schimbă semnificativ, nu o mai poţi privi la fel ca în lumea fizică", a adăugat cofondatorul Orca Security.
Soluţia companiei la aceste probleme a fost o tehnică numită "sidescanning", care practic elimină nevoia de agenţi.
"Gândiţi-vă la ea ca, de exemplu, la faptul că, în loc să vă întreb dacă vreţi să beţi ceva, fac o scanare cu rezonanţă magnetică a corpurilor voastre şi iau decizia cui îi este sete şi cui nu. Asta e posibil numai în cloud, dar îţi permite să afli o mulţime de detalii suplimentare - cui îi este foame, cine nu se simte prea bine, etc.", a explicat Geron.
Practic, tehnica brevetată de Orca îi permite companiei să înţeleagă imediat riscurile asupra întregii infrastructuri de cloud a clientului, indiferent că acesta are mii sau zeci de mii de unităţi.
Până în prezent la serviciile companiei au apelat peste 200 de companii, printre care institute medicale, giganţi ai tehnologiei sau firme din topul "Fortune 50". Cu toate acestea, Orca trebuie să dezvolte mereu nou soluţii, pentru că domeniul evoluează constant.
"Din fericire, avem competitori foarte buni care împing industria înainte. În acest sens, ne extindem mereu serviciile pe care le furnizăm, platforma şi instrumentele pe care le utilizăm, şi pe care le înlocuim constant, iar motivul este că atunci când ai o abordare holistică a problemei aduci mai multă valoare. Şi asta caută oamenii astăzi, caută o soluţie care poate furniza o umbrelă mare de protecţie. Orca este o firmă de vârf în extinderea capabilităţilor platformei şi a furnizării mai multor servicii în contextul protejării cloud-ului. Scopul nostru este să asigurăm servicii oricărei companii din lume care utilizează serviciile de cloud", a mai afirmat cofondatorul său.
Vicepreşedintele pentru creştere al Autorităţii pentru inovare, Sagie Dagan, a pus în context această dezvoltare a sectorului securităţii cibernetice din Israel, unde "tehnologia este motorul de creştere ".
"În fiecare săptămână creşte numărul de unicorni, companii private care valorează peste un miliard de dolari. Numărul era de 68 în urmă cu şase săptămâni, iar astăzi este de 73", a declarat el.
Autoritatea pentru inovare, înfiinţată în 2017, este un organism guvernamental care susţine iniţiative de mare risc, iar anul trecut a cheltuit 700 de milioane de dolari în acest scop, după ce a primit circa 4.000 de cereri de finanţare.
"70% dintre investiţiile noastre devin granturi, ceea ce este un mod drăguţ de a spune că am eşuat în 70% din proiecte. Dar este high-tech. Dacă nu eşti dispus să eşuezi, nu vor fi start-up-uri şi iniţiative private de mare risc. În Israel dacă eşuezi cu un start-up nu este doar acceptabil, în unele cazuri oamenii chiar te admiră pentru asta, pentru că ai încercat să faci altceva", a spus Sagie Dagan la o întâlnire cu un grup de jurnalişti străini.
"Ne axăm pe risc ridicat, căutăm proiecte din marile companii, start-up-uri mici sau iniţiative din mediul academic. Acordăm împrumuturi condiţionate, deci dacă un proiect este de succes banii sunt returnaţi, dacă nu se întâmplă asta, atunci creditul s-a transformat într-un grant. Mereu suntem co-investitori, dacă guvernul ar fi singurul investitor, atunci nu ar exista companii private. Asta este concepţia noastră asupra lumii şi într-o economie ca Israelul aşa funcţionează lucrurile", a adăugat el.
După cum mărturiseşte Sagie Dagan, una dintre sarcinile cel mai puţin plăcute ale Autorităţii pentru inovare este de "a omorî companii".
"Prima cale este să nu le dăm aprobarea, iar pentru cei cărora le spunem 'da' şi nu găsesc co-finanţare în trei luni se întâmplă acelaşi lucru. Indiferent dacă eşti guvern sau nu, nu este uşor 'să omori' companii. Dar am creat o activitate rapidă şi investitorii au ieşit din defensivă. Anul trecut, investiţiile în start-up-uri au scăzut în Europa, China şi SUA au avut o mică creştere, Israelul a avut o creştere de 15%, într-un an teribil", mai spus oficialul isralian.
Evident, odată cu dezvoltarea sectorului securităţii cibernetice, apare şi problema forţei de muncă specializate, care nu mai ţine pasul cu ritmul de creştere. Există însă o soluţie şi pentru asta, care într-un fel ajunge să rupă barierele sociale.
"În Israel ne concentrăm acum pe atragerea celor tineri care nu servesc în armată, arabii israelieni, 20% din populaţie, şi ultraortodocşii. Ei nu servesc în armată dar vrem ca ei să intre în industria securităţii cibernetice, care este flămândă de forţă de muncă. Este un câştig pentru toată lumea", a declarat Yigal Unna, directorul Directoratului Naţional pentru Securitate Cibernetică (INCD).
În acest scop, INCD a dezvoltat, împreună cu ONG-uri partenere şi instituţii de învăţământ, patru programe speciale, care îşi propun să descopere şi să folosească talente din zone insuficient valorificate ale populaţiei.
Primul program este numit "Cyber Force" şi este destinat foştilor soldaţi, bărbaţi şi femei, care după ce pleacă din armată sunt instruiţi să activeze în domeniul activităţii cibernetice.
Costa, de 22 de ani, din Beer Sheva, este unul dintre militarii care au absolvit acest program. El, împreună cu alţi tineri şi adolescenţi care au trecut prin programele de instruire în securitate cibernetică, s-au întâlnit cu un grup de jurnalişti străini la Universitatea din Tel Aviv.
"Am absolvit tabăra de instrucţie Cyber Force, sunt din a doua cohortă, ceea ce înseamnă că abia am absolvit. În noiembrie 2020 am încheiat serviciul militar şi nu eram sigur ce voi face. Am fost sunat, printr-o coincidenţă, în aceeaşi zi în care am fost lăsat la vatră şi mi s-a propus această oportunitate, de a urma pregătirea Cyber Foce", a relatat el.
"Am trecut printr-o perioadă de testare de peste o lună. A fost apoi un curs foarte intens de şase luni. Nu este uşor, dar cu siguranţă merită. Acum simt că am pus piatra de temelie pentru o carieră în industria de securitate cibernetică, în care nu este uşor să intri. Sunt foarte optimist în privinţa viitorului meu", a mai spus Costa.
Al doilea program, "Cyber Elite", este destinat evreilor ortodocşi şi ultraortodocşi, bărbaţi şi femei, cu diplome de studii ştiinţifice, asigurându-le acestora pregătire pentru a deveni cercetători în industria de apărare cibernetică.
Yechiel, care are 32 de ani şi provine dintr-o familie ultraortodoxă cu şapte copii, este unul dintre cei care au trecut prin programul "Cyber Elite", după ce a absolvit Colegiul tehnologic din Ierusalim, o unitate de învăţământ cu 7.000 de studenţi ortodocşi şi ultraortodocşi. Deşi reuşise să promoveze ca inginer după un singur an într-o firmă de electronice, el şi-a dorit o carieră în securitate cibernetică.
"M-am alăturat acestui program, l-am urmat, şi acum sunt cercetător într-o firmă care dezvoltă instrumente pentru securitate cibernetică. Am căpătat multă încredere şi cunoştinţe", a spus el.
Al treilea program este numit "Rising Up" şi este destinat tinerelor din medii religioase care de obicei nu merg în armată, dar prestează "un serviciu naţional". Până acum ele nu au avut acces la slujbe din domeniul tehnologic, alegându-şi de obicei profesii mai tradiţionale precum profesoare sau asistente medicale.
Elia, în vârstă de 18 ani, care a terminat liceul în urmă cu o lună, este una dintre elevele care au urmat acest program.
"Până acum, pentru că suntem dintr-o comunitate religioasă, nu am avut aceste oportunităţi să fim parte din lumea tehnologică. Deci când am primit oportunitatea de a face parte din acest program, o lume s-a deschis pentru noi. Am dezvoltat atât de multe aptitudini şi am învăţat atât de multe despre mine. Acum pot să fac multe lucruri şi am înţeles că faptul că provin dintr-o comunitate religioasă nu înseamnă că nu pot ajunge departe în industria cibernetică", a spus ea.
Al patrulea program dezvoltat de INCD şi instituţiile partenere este "Odyssey Cyber Track", destinat adolescenţilor foarte talentaţi, mai precis cooptării lor încă din liceu pe traseul unei cariere în cercetare în securitate cibernetică.
"Odyssey începe în clasa a noua şi durează patru ani şi operează pe un număr de 'track'-uri, iar astăzi vorbim despre un 'track' în securitate cibernetică. Acesta operează în trei universităţi şi este un program foarte intens. Elevii învaţă şi la şcoală şi în program. Este interesant că studiază într-un mod conceput pentru vârsta şi nevoile lor, nu sunt aruncaţi în populaţia generală de studenţi", a declarat reprezentantul unui ONG implicat în proiect.
"Când termină clasa a XII-a, am creat o reţea de absolvenţi şi vom continua să investim în ei pe parcursul facultăţii şi al anilor profesionali, atât în termeni de dezvoltare cât şi de dezvoltare a unei comunităţi", a mai spus el.
Emanuel, în vârstă de 15 ani, este unul din adolescenţii înscrişi în program. Pentru că a început să facă programare de la patru ani, el spune că a avut puţine dubii când a descoperit despre ce este vorba.
"Am aflat despre program de pe internet şi m-am înscris, dar nu m-am aşteptat să trec de primele stadii. Acest program mi-a dat multe oportunităţi, mi-a ameliorat capacităţile de studiu şi de a relaţiona social. Una peste alta mi-a asigurat încrederea în sine de care aveam nevoie pentru a fi puştiul ăla ciudat de 15 ani căruia îi place tehnologia cibernetică", a spus el.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Grupul Electrica a anunţat luni că este supus unui atac cibernetic iar echipele de specialişti colaborează cu autorităţile naţionale în domeniul securităţii cibernetice pentru gestionarea şi remedierea incidentului, potrivit unui comunicat transmis Bursei de la Bucureşti.
Reprezentanţii TikTok vor fi audiaţi marţi în Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European, a anunţat joi eurodeputatul PSD Dan Nica, în contextul suspiciunilor privind o posibilă influenţare de către reţeaua de socializare a primului tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Numărul de hackeri susținuți de China, potrivit FBI, este de cel puțin 50 de ori mai mare decât numărul personalului cibernetic al agenției americane. În total, China a adunat o armată de aproximativ 600.000 de spioni.
În ziua împlinirii a 72 de ani a președintelui rus Vladimir Putin, luni, hackerii simpatizanți cu Ucraina au lansat un atac cibernetic la scară largă asupra companiei de televiziune și radio de stat VGTRK, care include, printre altele, posturile de televiziune Rossiya 1 și Rossiya 24 și cinci posturi de radio.
SUA și Microsoft au închis peste o sută de domenii de internet folosite de FSB-ul rus pentru a fura informații din serverele guvernului american.
Ucraina interzice instituțiilor sale să folosească Telegram. Centrul Național de Coordonare pentru Securitate Cibernetică a decis să limiteze utilizarea Telegramului în autoritățile de stat, structurile militare și instalațiile de infrastructură critică.
Ambasada Israelului în România, în parteneriat cu Institutul de Export şi Cooperare Internaţională din Israel, organizează, marţi, eveniment "România - Israel Homeland & Cybersecurity Forum".
Serviciul militar olandez de informații și securitate (MIVD) a emis un avertisment dur cu privire la operațiunile cibernetice rusești desfășurate de unitatea 29155 a Direcției Principale ruse de Informații (GRU). Aceste operațiuni, executate de hackeri din serviciile de informații militare rusești, vizează colectarea de informații privind sprijinul occidental pentru Ucraina și perturbarea infrastructurii critice.
Băncile, companiile aeriene, căile ferate, companiile de telecomunicații, posturile de televiziune și radio și supermarketurile se confruntă cu întreruperi masive de tehnologie în întreaga lume.
Țările NATO se confruntă cu un risc crescut de atacuri cibernetice din partea națiunilor care se opun alianței internaționale, conform unei cercetări realizate de Mandiant. Firma de securitate cibernetică a declarat că conflictele globale au determinat grupuri de atacatori cibernetici sponsorizate de state să își intensifice eforturile în domenii precum spionajul, dezinformarea și sabotajul la scară largă.
Franța intenționează să construiască cel mai puternic supercomputer clasificat din Europa pentru a prelua conducerea în inteligența artificială (artificial intelligence – AI) destinată scopurilor de apărare, a anunțat ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, la expoziția de apărare Eurosatory de la Paris, potrivit Defense News (18 iunie).
Orbitele satelitare din jurul Pământului au devenit foarte aglomerate, iar conștientizarea traiectoriilor anormale ale sateliților a început să depășească capacitatea echipelor umane de analiză.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Perturbarea sistemelor de navigație nu este un fenomen nou și a devenit tot mai evident începând cu 2022. Avioanele de linie se confruntă cu bruierea semnalelor GPS de mai bine de 15 ani.
Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Armata SUA trebuie să se adapteze, a declarat șeful Statului Major al U.S. Army, generalul Randy George, într-un discurs în care a făcut referire la cum va arăta viitorul câmp de luptă în care dronele, senzorii și sateliții vor urmări fiecare mișcare pe care militarii o fac. Printre cele mai importante obiective ale generalului Randy George se numără reformarea posturilor de comandă. În viziunea acestuia centrele de comandă complexe trebuie transformate acum în mici centre mobile pentru a fi cu uşurinţă realocate şi pentru a nu fi ţintele uşoare pentru rachetele inamice.
Washingtonul a acuzat șapte hackeri chinezi de conspirație și fraudă cibernetică, ca parte a unei operațiuni cibernetice de 14 ani, condusă de la Beijing.
Rusia și-a intensificat semnificativ activitățile care perturbă sau chiar blochează comunicațiile prin satelit în regiunea Baltică. În ultimele zile, Polonia și statele baltice au fost victimele celui mai lung bruiaj din istorie.
Federația Rusă a atacat electronic un avion al Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) în care se afla secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps.
Camera Reprezentanților a SUA a adoptat miercuri în majoritate covârșitoare un proiect de lege care obligă compania chineză ByteDance, care deține TikTok, să își vândă platforma în aproximativ șase luni sau se va confruntă cu o interdicție.
În cazarma "Adem Jashari" din Priștina, în fostul Centru de Studii Universitare al Forței de Securitate din Kosovo (FSK), s-a inaugurat, pe 12 martie, Centrul de Formare de Stat pentru Securitate Cibernetică.
La sfârșitul lunii ianuarie, hackerii ucraineni din cadrul grupului ''Cyber Resistance'' au transmis către analiştii OSINT ai InformNapalm un nou lot de informații obținute în timpul spargerii mai multor e-mailuri care conțineau documente ale Centrului rus pentru Tehnologii Speciale. Aceste informații dezvăluie noi detalii despre procesul de achiziție de componente străine pentru producția de arme și echipamente de către ruși în scopul eludării sancțiunilor occidentale.
Grupul de hackeri Head Mare a publicat pe reţele de socializare mai multe documente pe care le-ar fi sustras din baza de date a ONG-ului rusesc High-Precision Systems and Technologies. Toate aceste documente au fost publicate pe pagina oficială de Twitter a grupului de hackeri Head Mare.
Invazia rusă în Ucraina a dus, de asemenea, la primul război cibernetic din istorie. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale Forumului internațional de reziliență cibernetică de la Kiev, care a avut loc la 7-8 februarie în capitala ucraineană și a reunit reprezentanți ai agențiilor de securitate cibernetică din Ucraina, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește sistemele de apărare pentru rețelele lor digitale. Sesiunile au scos la iveală o concluzie importantă: Kremlinul își exploatează relația cu China pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva Ucrainei.
Irlanda ar putea fi veriga slabă în securitatea Europei. Statul neutru prezintă un risc de securitate pentru securitatea Marii Britanii și a Europei, avertizează ONG-ul britanic Policy Exchange.
Omul de afaceri american Elon Musk a negat informațiile venite din partea armatei ucrainene potrivit cărora compania sa SpaceX ar fi furnizat Rusiei terminale de acces la internet prin sateliții Starlink. Într-un mesaj postat pe platforma X în seara zilei de joi, 11 februarie, Elon Musk a numit astfel de informații „știri false”.
Uniunea Europeană și-a exprimat temerile cu privire la posibile represalii și atacuri cibernetice din partea Moscovei după confiscarea activelor rusești, potrivit surselor Politico.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
O inițiativă ce demonstrează din nou excelența și profunzimea parteneriatului strategic dintre Polonia și Statele Unite, industria poloneză de apărare face un salt calitativ major. Compania de stat Military Aviation Works (WZL-2) și gigantul american GE Aerospace au semnat un memorandum de înțelegere pentru a transforma Polonia într-un centru de mentenanță (MRO) și reparații pentru motorul F110-GE-129.
Presa franceză s-a amuzat copios în ultimele zile pe seama Belgiei, resuscitând vechea rivalitate printr-o clasică "blague belge" (glumă belgiană). Subiectul? O achiziție de 5,6 miliarde de euro pentru 34 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Ironia, potrivit publicațiilor franceze, este că Belgia, o țară mică, și-a cumpărat avioane de ultimă generație pe care nu ar avea unde să le antreneze, spațiul său aerian fiind prea aglomerat și prea mic pentru a nu paraliza aviația civilă.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
După aproape două decenii de ambiții, întârzieri costisitoare și obstacole geopolitice majore, producția de serie a tancului principal de luptă (MBT) Altay a început oficial in Turcia. Primele unități au fost livrate Forțelor Terestre Turce în cadrul unei ceremonii la noua facilitate de producție a BMC din Kahramankazan, Ankara.
Contractul semnat de Turcia pentru avioane Eurofighter dă un imbold industriei aeronautice europene care pregătește o ofertă de cooperare industrială în speranța ca va reuși să ia fața F-35 Lightning II în celălalt capăt al Europei.
România va achiziționa sisteme SHORAD/VSHORAD de tip Mistral 3, urmând ca acordul să fie parafat anul acesta, după o perioadă lungă de negocieri. E vorba mai exact de o achiziție europeană comună.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Amenințările reprezentate de drone au determinat NATO să regândească trupele și infrastructura civilă și militară: sisteme agile (reducerea vulnerabilității), multifuncționale (eficiență), interoperabile (utile aliaților) și testate în luptă (capacitate demonstrată). România dispune deja de una dintre cele mai bune capacități de supraveghere aeriană din Europa (12 radare cu rază lungă de acțiune, 19 cu rază medie de acțiune), la care s-au adăugat în 2025 șase radare multi-misiune AN/TPQ-53 (Q-53) de la Lockheed Martin. Acestea din urmă au intrat deja în dotarea Armatei noastre și au fost integrate pe sistemele HIMARS, România fiind prima țară europeană care integrează radare Q-53 pe HIMARS.
Rheinmetall și MBDA din Germania au încheiat cu succes o fază de testare a laserului anti-dronă, integrat pe nave de luptă.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Rusia a testat cu succes o altă armă nucleară numită Poseidon, a declarat vineri (29.10.2025) președintele Vladimir Putin. Reuters a descris arma ca fiind o torpilă, AFP folosind termenul de dronă subacvatică. Conform informațiilor disponibile, arma este capabilă să transporte un focos cu încărcătură nucleară. Duminică, Kremlinul a anunțat că Moscova a testat cu succes o nouă rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, denumită Burevestnik, care este, de asemenea, capabilă să transporte un focos nuclear.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
Ruşii continuă tentativele de a încercui oraşul Pokrovsk (estul Ucrainei) şi au adus noi trupe, aproximativ 11.000 de militari, în jurul acestuia, potrivit Corpului 7 de reacţie rapidă al Forţelor Aeropurtate Ucrainene, citat de agenția ucraineană Unian.
Dezvăluirile cotidianului britanic The Guardian privind eforturile unor actori afiliați Kremlinului de a opri extrădarea mercenarului Horațiu Potra din Dubai nu trebuie interpretat ca pe un simplu incident diplomatic sau juridic. Ele sunt, mai degrabă, un studiu de caz simptomatic despre natura războiului hibrid modern, în care liniile dintre crima organizată, operațiunile de mercenariat, ingerința politică și acțiunile statale devin deliberat neclare. Cazul Potra-Georgescu, văzut prin această lentilă, expune arhitectura unei potențiale operațiuni de destabilizare și evidențiază miza geopolitică a capturării unui astfel de personaj.
Printr-o mișcare strategică ce-şi propune sa redefinească viitorul luptei aeriene, gigantul american Lockheed Martin forțează o modernizare radicală a actualelor flote de avioane F-35 Lightning II și F-22 Raptor. Compania nu mai așteaptă programele tradiționale de achiziții și pariază pe o strategie de tip „home run”: investește masiv, din fonduri proprii, pentru a integra tehnologii de generația a șasea în platformele care formează deja coloana vertebrală a puterii aeriene americane.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
Exclusă din programul F-35 Lightning II după ce a continuat achiziția de sisteme S-400, Turcia s-a văzut în situația ingrată de a căuta soluții pentru modernizarea forțelor aeriene în contextul în care flota sa de F-16 este îmbătrânită. După ani de negocieri și blocaje, Turcia a ales varianta europeană Eurofighter Typhoon. Detaliile achiziției, inclusiv cele tehnice, sunt cel puțin interesante.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
Deși are mari probleme pe frontul de Est, Ucraina reușește să lovească tot mai des în adâncimea teritoriului rus, inclusiv în regiunea Moscova. Totuși, ucrainenii susțin că deși au capacitatea de a lovi inclusiv Kremlinul, aceștia explică de ce nu o vor face, nefiind nici rentabil. În contextul în care oricum Moscova e azi cel mai bine apărat oraș al Rusiei.
