Dronele de tip ”Lancet” încep să fie replicate și în Europa. Construită după schema clasică cu aripă și coadă în formă de X, drona ”Virtus” a fost concepută având la bază lecțiile dure învățate din conflictul din Ucraina, recunosc indirect chiar oficialii companiei producătoare, Stark.
Virtus este o muniție rătăcitoare (loiteringmunition) care poate trece de la o viteză de croazieră de 120 km pe oră, la efectuarea unor picaje rapide și de mare viteză asupra țintei, atingând viteze de până la 250 km pe oră.
Stark, un startup german din domeniul industriei de apărare, a dezvăluit oficial specificațiile noii sale drone de luptă care ar putea răspunde cerințelor în evoluție ale câmpurilor de luptă moderne.
Drona autonomă este echipată cu multiple sisteme care reduc sarcina asupra operatorilor.
Sistemul de decolare și aterizare verticală (VTOL) alimentat electric reprezintă un progres tehnologic semnificativ în ceea ce privește aceste muniții, bateriile sale asigurând o autonomie de până la 60 de minute. Virtus este capabil să transporte o sarcină utilă de până la 5 kg, împotriva țintelor statice sau în mișcare.
„Creată având în vedere realitățile câmpului de luptă modern, direcția noastră este simplă: să oferim capabilități de ultimă oră, create și testate în Europa, să apărăm Europa”, arată Stark într-o postare pe LinkedIn.
Stark a dezvăluit că drona Virtus poate fi gata de luptă în mai puțin de cinci minute. De asemenea, Virtus se poate întoarce la bază și ateriza în mod autonom dacă ținta nu este identificată.
O problemă majoră în Ucraina este bruiajul rusesc, care întrerupe semnalele GPS și comunicațiile dintre drone și operatorii de la distanță. Se pare că inteligența artificială rezolvă acest neajuns cu un sistem care utilizează viziunea computerizată pentru a mapa terenul fără a fi nevoie de coordonate GPS.
Așa cum era de așteptat Virtus este echipată cu sisteme AI avansate și poate efectua operațiuni de lovire a țintei, poate oferi recunoaștere și poate fi integrată în apărarea aeriană stratificată. Senzorii în timp real, recunoașterea obiectelor AI și navigarea autonomă sporesc precizia dronei.
Mai exact, compania susține că Virtus integrează inteligență artificială pentru a răspunde instantaneu la schimbările de pe câmpul de luptă, evitând în același timp chiar și amenințările sofisticate de război electronic. Poate urmări și angaja ținte precise până la 62 de mile distanță, chiar și în medii cu semnal scăzut sau interzise.
Producătorul arată că, dacă s-ar trece la automatizarea completă a producției, drona poate fi fabricată în cantități mari pentru a satisface nevoile pieței. Un avantaj important este că lanțurile de aprovizionare ale companiei sunt situate în Europa, ceea ce poziționează arma ca o opțiune potrivită pentru puterile NATO.
Stark caută să concureze direct cu alți dezvoltatori europeni de muniție rătăcitoare, în special cu cei de la Helsing, a căror dronă HX-2 este deja folosită de forțele ucrainene.
HX-2 oferă, de asemenea, capacități de lovitură autonomă, rezistență la contramăsuri electronice, propulsie electrică. Concurența dintre Stark și Helsing ilustrează importanța strategică tot mai mare a sistemelor de drone inteligente.
Amintim că, la începutul acestui an, Helsing a anunțat că va și trimite în Ucraina 10.000 de drone de atac HX-2 și HF-1.
Inițial, Helsing anunțase o livrare de 4.000 de drone de lovitură, dar ulterior compania a suplimentat producția cu încă 6.000 de HX-2.
Raza maximă de acțiune a HX-2 este de 100 de kilometri, drona cântărește aproximativ 12 kilograme, iar focosul său are câteva kilograme.
Prima fabrică Helsing (RF-1) este operațională în sudul Germaniei și are o capacitate inițială de producție lunară de peste 1.000 HX-2.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Grupul Electrica a anunţat luni că este supus unui atac cibernetic iar echipele de specialişti colaborează cu autorităţile naţionale în domeniul securităţii cibernetice pentru gestionarea şi remedierea incidentului, potrivit unui comunicat transmis Bursei de la Bucureşti.
Reprezentanţii TikTok vor fi audiaţi marţi în Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European, a anunţat joi eurodeputatul PSD Dan Nica, în contextul suspiciunilor privind o posibilă influenţare de către reţeaua de socializare a primului tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Numărul de hackeri susținuți de China, potrivit FBI, este de cel puțin 50 de ori mai mare decât numărul personalului cibernetic al agenției americane. În total, China a adunat o armată de aproximativ 600.000 de spioni.
În ziua împlinirii a 72 de ani a președintelui rus Vladimir Putin, luni, hackerii simpatizanți cu Ucraina au lansat un atac cibernetic la scară largă asupra companiei de televiziune și radio de stat VGTRK, care include, printre altele, posturile de televiziune Rossiya 1 și Rossiya 24 și cinci posturi de radio.
SUA și Microsoft au închis peste o sută de domenii de internet folosite de FSB-ul rus pentru a fura informații din serverele guvernului american.
Ucraina interzice instituțiilor sale să folosească Telegram. Centrul Național de Coordonare pentru Securitate Cibernetică a decis să limiteze utilizarea Telegramului în autoritățile de stat, structurile militare și instalațiile de infrastructură critică.
Ambasada Israelului în România, în parteneriat cu Institutul de Export şi Cooperare Internaţională din Israel, organizează, marţi, eveniment "România - Israel Homeland & Cybersecurity Forum".
Serviciul militar olandez de informații și securitate (MIVD) a emis un avertisment dur cu privire la operațiunile cibernetice rusești desfășurate de unitatea 29155 a Direcției Principale ruse de Informații (GRU). Aceste operațiuni, executate de hackeri din serviciile de informații militare rusești, vizează colectarea de informații privind sprijinul occidental pentru Ucraina și perturbarea infrastructurii critice.
Băncile, companiile aeriene, căile ferate, companiile de telecomunicații, posturile de televiziune și radio și supermarketurile se confruntă cu întreruperi masive de tehnologie în întreaga lume.
Țările NATO se confruntă cu un risc crescut de atacuri cibernetice din partea națiunilor care se opun alianței internaționale, conform unei cercetări realizate de Mandiant. Firma de securitate cibernetică a declarat că conflictele globale au determinat grupuri de atacatori cibernetici sponsorizate de state să își intensifice eforturile în domenii precum spionajul, dezinformarea și sabotajul la scară largă.
Franța intenționează să construiască cel mai puternic supercomputer clasificat din Europa pentru a prelua conducerea în inteligența artificială (artificial intelligence – AI) destinată scopurilor de apărare, a anunțat ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, la expoziția de apărare Eurosatory de la Paris, potrivit Defense News (18 iunie).
Orbitele satelitare din jurul Pământului au devenit foarte aglomerate, iar conștientizarea traiectoriilor anormale ale sateliților a început să depășească capacitatea echipelor umane de analiză.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Perturbarea sistemelor de navigație nu este un fenomen nou și a devenit tot mai evident începând cu 2022. Avioanele de linie se confruntă cu bruierea semnalelor GPS de mai bine de 15 ani.
Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Armata SUA trebuie să se adapteze, a declarat șeful Statului Major al U.S. Army, generalul Randy George, într-un discurs în care a făcut referire la cum va arăta viitorul câmp de luptă în care dronele, senzorii și sateliții vor urmări fiecare mișcare pe care militarii o fac. Printre cele mai importante obiective ale generalului Randy George se numără reformarea posturilor de comandă. În viziunea acestuia centrele de comandă complexe trebuie transformate acum în mici centre mobile pentru a fi cu uşurinţă realocate şi pentru a nu fi ţintele uşoare pentru rachetele inamice.
Washingtonul a acuzat șapte hackeri chinezi de conspirație și fraudă cibernetică, ca parte a unei operațiuni cibernetice de 14 ani, condusă de la Beijing.
Rusia și-a intensificat semnificativ activitățile care perturbă sau chiar blochează comunicațiile prin satelit în regiunea Baltică. În ultimele zile, Polonia și statele baltice au fost victimele celui mai lung bruiaj din istorie.
Federația Rusă a atacat electronic un avion al Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) în care se afla secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps.
Camera Reprezentanților a SUA a adoptat miercuri în majoritate covârșitoare un proiect de lege care obligă compania chineză ByteDance, care deține TikTok, să își vândă platforma în aproximativ șase luni sau se va confruntă cu o interdicție.
În cazarma "Adem Jashari" din Priștina, în fostul Centru de Studii Universitare al Forței de Securitate din Kosovo (FSK), s-a inaugurat, pe 12 martie, Centrul de Formare de Stat pentru Securitate Cibernetică.
La sfârșitul lunii ianuarie, hackerii ucraineni din cadrul grupului ''Cyber Resistance'' au transmis către analiştii OSINT ai InformNapalm un nou lot de informații obținute în timpul spargerii mai multor e-mailuri care conțineau documente ale Centrului rus pentru Tehnologii Speciale. Aceste informații dezvăluie noi detalii despre procesul de achiziție de componente străine pentru producția de arme și echipamente de către ruși în scopul eludării sancțiunilor occidentale.
Grupul de hackeri Head Mare a publicat pe reţele de socializare mai multe documente pe care le-ar fi sustras din baza de date a ONG-ului rusesc High-Precision Systems and Technologies. Toate aceste documente au fost publicate pe pagina oficială de Twitter a grupului de hackeri Head Mare.
Invazia rusă în Ucraina a dus, de asemenea, la primul război cibernetic din istorie. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale Forumului internațional de reziliență cibernetică de la Kiev, care a avut loc la 7-8 februarie în capitala ucraineană și a reunit reprezentanți ai agențiilor de securitate cibernetică din Ucraina, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește sistemele de apărare pentru rețelele lor digitale. Sesiunile au scos la iveală o concluzie importantă: Kremlinul își exploatează relația cu China pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva Ucrainei.
Irlanda ar putea fi veriga slabă în securitatea Europei. Statul neutru prezintă un risc de securitate pentru securitatea Marii Britanii și a Europei, avertizează ONG-ul britanic Policy Exchange.
Omul de afaceri american Elon Musk a negat informațiile venite din partea armatei ucrainene potrivit cărora compania sa SpaceX ar fi furnizat Rusiei terminale de acces la internet prin sateliții Starlink. Într-un mesaj postat pe platforma X în seara zilei de joi, 11 februarie, Elon Musk a numit astfel de informații „știri false”.
Uniunea Europeană și-a exprimat temerile cu privire la posibile represalii și atacuri cibernetice din partea Moscovei după confiscarea activelor rusești, potrivit surselor Politico.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
O inițiativă ce demonstrează din nou excelența și profunzimea parteneriatului strategic dintre Polonia și Statele Unite, industria poloneză de apărare face un salt calitativ major. Compania de stat Military Aviation Works (WZL-2) și gigantul american GE Aerospace au semnat un memorandum de înțelegere pentru a transforma Polonia într-un centru de mentenanță (MRO) și reparații pentru motorul F110-GE-129.
Presa franceză s-a amuzat copios în ultimele zile pe seama Belgiei, resuscitând vechea rivalitate printr-o clasică "blague belge" (glumă belgiană). Subiectul? O achiziție de 5,6 miliarde de euro pentru 34 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Ironia, potrivit publicațiilor franceze, este că Belgia, o țară mică, și-a cumpărat avioane de ultimă generație pe care nu ar avea unde să le antreneze, spațiul său aerian fiind prea aglomerat și prea mic pentru a nu paraliza aviația civilă.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
După aproape două decenii de ambiții, întârzieri costisitoare și obstacole geopolitice majore, producția de serie a tancului principal de luptă (MBT) Altay a început oficial in Turcia. Primele unități au fost livrate Forțelor Terestre Turce în cadrul unei ceremonii la noua facilitate de producție a BMC din Kahramankazan, Ankara.
Contractul semnat de Turcia pentru avioane Eurofighter dă un imbold industriei aeronautice europene care pregătește o ofertă de cooperare industrială în speranța ca va reuși să ia fața F-35 Lightning II în celălalt capăt al Europei.
România va achiziționa sisteme SHORAD/VSHORAD de tip Mistral 3, urmând ca acordul să fie parafat anul acesta, după o perioadă lungă de negocieri. E vorba mai exact de o achiziție europeană comună.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Amenințările reprezentate de drone au determinat NATO să regândească trupele și infrastructura civilă și militară: sisteme agile (reducerea vulnerabilității), multifuncționale (eficiență), interoperabile (utile aliaților) și testate în luptă (capacitate demonstrată). România dispune deja de una dintre cele mai bune capacități de supraveghere aeriană din Europa (12 radare cu rază lungă de acțiune, 19 cu rază medie de acțiune), la care s-au adăugat în 2025 șase radare multi-misiune AN/TPQ-53 (Q-53) de la Lockheed Martin. Acestea din urmă au intrat deja în dotarea Armatei noastre și au fost integrate pe sistemele HIMARS, România fiind prima țară europeană care integrează radare Q-53 pe HIMARS.
Rheinmetall și MBDA din Germania au încheiat cu succes o fază de testare a laserului anti-dronă, integrat pe nave de luptă.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Rusia a testat cu succes o altă armă nucleară numită Poseidon, a declarat vineri (29.10.2025) președintele Vladimir Putin. Reuters a descris arma ca fiind o torpilă, AFP folosind termenul de dronă subacvatică. Conform informațiilor disponibile, arma este capabilă să transporte un focos cu încărcătură nucleară. Duminică, Kremlinul a anunțat că Moscova a testat cu succes o nouă rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, denumită Burevestnik, care este, de asemenea, capabilă să transporte un focos nuclear.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
Ruşii continuă tentativele de a încercui oraşul Pokrovsk (estul Ucrainei) şi au adus noi trupe, aproximativ 11.000 de militari, în jurul acestuia, potrivit Corpului 7 de reacţie rapidă al Forţelor Aeropurtate Ucrainene, citat de agenția ucraineană Unian.
Dezvăluirile cotidianului britanic The Guardian privind eforturile unor actori afiliați Kremlinului de a opri extrădarea mercenarului Horațiu Potra din Dubai nu trebuie interpretat ca pe un simplu incident diplomatic sau juridic. Ele sunt, mai degrabă, un studiu de caz simptomatic despre natura războiului hibrid modern, în care liniile dintre crima organizată, operațiunile de mercenariat, ingerința politică și acțiunile statale devin deliberat neclare. Cazul Potra-Georgescu, văzut prin această lentilă, expune arhitectura unei potențiale operațiuni de destabilizare și evidențiază miza geopolitică a capturării unui astfel de personaj.
Printr-o mișcare strategică ce-şi propune sa redefinească viitorul luptei aeriene, gigantul american Lockheed Martin forțează o modernizare radicală a actualelor flote de avioane F-35 Lightning II și F-22 Raptor. Compania nu mai așteaptă programele tradiționale de achiziții și pariază pe o strategie de tip „home run”: investește masiv, din fonduri proprii, pentru a integra tehnologii de generația a șasea în platformele care formează deja coloana vertebrală a puterii aeriene americane.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
Exclusă din programul F-35 Lightning II după ce a continuat achiziția de sisteme S-400, Turcia s-a văzut în situația ingrată de a căuta soluții pentru modernizarea forțelor aeriene în contextul în care flota sa de F-16 este îmbătrânită. După ani de negocieri și blocaje, Turcia a ales varianta europeană Eurofighter Typhoon. Detaliile achiziției, inclusiv cele tehnice, sunt cel puțin interesante.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
Deși are mari probleme pe frontul de Est, Ucraina reușește să lovească tot mai des în adâncimea teritoriului rus, inclusiv în regiunea Moscova. Totuși, ucrainenii susțin că deși au capacitatea de a lovi inclusiv Kremlinul, aceștia explică de ce nu o vor face, nefiind nici rentabil. În contextul în care oricum Moscova e azi cel mai bine apărat oraș al Rusiei.
