Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
Pandemia COVID-19 și trecerea la munca de acasă au slăbit securitatea organizațională. Problemele apărute în urma conexiunilor la distanță, vulnerabilitățile dispozitivelor VPN și lipsa de personal care să ajute compania să se adapteze, toate acestea fac ca datele să nu fie complet protejate.
“2020 a fost un an dificil pentru organizații, iar în România am văzut amenințări serioase la adresa sectorului financiar-bancar, al sănătății, dar și al diverselor instituții publice și/sau guvernamentale, inclusiv a celor care au avut legătură cu monitorizarea și comunicarea datelor privind evoluția pandemiei COVID-19”, a declarat Mugur Pantaia, director general HP Inc Romania, potrivit unui comunicat emis către DefenseRomania.
Din perspectiva atacatorilor cibernetici, oferta este acum mult mai generoasă. Experții atrag atenția că echipamentele de acasă nu sunt protejate, iar infrastructura folosită va deveni, în mod sigur, o țintă pentru atacatorii cibernetici care astfel pot accesa rețeaua companiei. O vulnerabilitate este si faptul că angajații nu beneficiază acasă de ajutorul departamentului IT pentru a remedia problemele apărute la echipamentele personale.
”Trecerea la munca de acasă a dus la o creștere a posibilelor vulnerabilități și a complicat munca echipelor de securitate. Acum, mai mult ca oricând, organizațiile trebuie să securizeze ceea ce este mai important, și anume dispozitivele finale precum laptop-urile, calculatoarele, imprimantele. În 2020 am constatat că hackerii au lansat atacuri din ce în ce mai țintite, folosind momeli sofisticate pentru a-i păcăli pe utilizatori să facă gesturi riscante. În următoarele 12 luni vom vedea acest comportament tot mai des, cu atacuri cibernetice direcționate către utilizatori și dispozitivele finale. Organizațiile nu își pot permite să închidă ochii și să spere la mai bine în 2021. De aceea, este esențial să prioritizeze securizarea dispozitivelor finale, pentru a fi cu un pas înaintea atacatorilor cibernetici”, a adăugat Mugur Pantaia.
În 2021, echipele de securitate IT vor merge pe principiul Zero Încredere, dar este important să ofere transparență pentru utilizator. Zero Încredere este un concept relativ nou. Dar, cu un număr tot mai mare de angajați care lucrează de acasă, companiile trebuie să accepte această realitate pentru a se asigura că munca la distanță este securizată. Metodele securizate de autentificare și acces la rețeaua organizației sunt un factor cheie în implementarea conceptului Zero Încredere .
Atacurile de tip ransomware - care criptează fișierele pentru a solicita, apoi, răscumpărare - au devenit instrumentul preferat al atacatorilor cibernetici, iar acest trend se va menține și în 2021. Amenințarea nu va mai consta în furtul de informații, ci în dezvăluirea publică a acestora. Această tendință este îngrijorătoare în special pentru organizațiile sau instituțiile din sectorul public, care procesează informații cu caracter personal. Chiar dacă răscumpărarea este plătită, nu există nicio garanție că hackerii nu vor încerca mai târziu să obțină profit din datele furate.
În 2021, vom vedea noi momeli phishing, mult mai greu de descoperit, menite să păcălească utilizatorii. Perspectiva unei izolări sociale prelungite, care pare că va continua și în 2021, i-a încurajat pe oameni să împărtășească mai multe informații personale online, lucru pe care atacatorii cibernetici îl pot exploata. Cea mai inovatoare tehnică de phishing masiv este metoda e-mail threat hijacking, utilizată de rețeaua Emotet. Aceasta presupune crearea automată a momelilor de tip spear-phishing furând date din sistemele compromise. Aceste informații sunt apoi folosite pentru a răspunde unor conversații cu mesaje care conțin malware, dar care par veridice.
Atacul de tip whaling - o formă de phishing foarte țintit care vizează manageri - va fi mai proeminent, iar atacatorii cibernetici vor putea folosi informațiile personale din online pentru a crea momeli convingătoare cu care să compromită conturi business de e-mail.
Un alt scenariu foarte plauzibil este exploatarea fricilor oamenilor, care vor fi mult mai dispuși să deschidă e-mailuri compromise în speranța că vor afla mai multe despre vaccinul anti-COVID, despre măsurile de izolare, insecuritate financiară sau instabilitate politică.
În 2021, cel mai mare risc planează asupra sectorului medical, cred experții HP, pentru că societatea depinde de acest sector, iar aceste organizații sunt de cele mai multe ori subfinanțate, refractare la schimbare și inovare. Educația se încadrează, de asemenea, în acest model și poate fi o altă țintă preferată.
Hackerii vor viza, însă, și alte sectoare esențiale, cum ar fi companiile farmaceutice și institutele de cercetare sau producătorii de mașini, în special pe cei care produc mașini electrice. Aceștia din urmă pot deveni ținte importante pe măsură ce prestigiul și profiturile lor cresc.
Organizațiile se vor confrunta cu o provocare uriașă de securitate în acest an, pe măsură ce atacatorii cibernetici devin tot mai specializați. Dacă se vor baza doar pe metodele de detectare a atacurilor, organizațiile vor avea doar jumătate de soluție pentru această problemă. Sfatul specialiștilor: este necesară o abordare arhitecturală robustă în ceea ce privește securitatea ciberenetică, o abordare care să protejeze începând cu hardware-ul. Organizațiile trebuie să-și regândescă arhitectura de securitate și gestionarea acesteia și să implementeze inovațiile tehnologice necesare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Armata SUA trebuie să se adapteze, a declarat șeful Statului Major al U.S. Army, generalul Randy George, într-un discurs în care a făcut referire la cum va arăta viitorul câmp de luptă în care dronele, senzorii și sateliții vor urmări fiecare mișcare pe care militarii o fac. Printre cele mai importante obiective ale generalului Randy George se numără reformarea posturilor de comandă. În viziunea acestuia centrele de comandă complexe trebuie transformate acum în mici centre mobile pentru a fi cu uşurinţă realocate şi pentru a nu fi ţintele uşoare pentru rachetele inamice.
Washingtonul a acuzat șapte hackeri chinezi de conspirație și fraudă cibernetică, ca parte a unei operațiuni cibernetice de 14 ani, condusă de la Beijing.
Rusia și-a intensificat semnificativ activitățile care perturbă sau chiar blochează comunicațiile prin satelit în regiunea Baltică. În ultimele zile, Polonia și statele baltice au fost victimele celui mai lung bruiaj din istorie.
Federația Rusă a atacat electronic un avion al Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) în care se afla secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps.
Camera Reprezentanților a SUA a adoptat miercuri în majoritate covârșitoare un proiect de lege care obligă compania chineză ByteDance, care deține TikTok, să își vândă platforma în aproximativ șase luni sau se va confruntă cu o interdicție.
În cazarma "Adem Jashari" din Priștina, în fostul Centru de Studii Universitare al Forței de Securitate din Kosovo (FSK), s-a inaugurat, pe 12 martie, Centrul de Formare de Stat pentru Securitate Cibernetică.
La sfârșitul lunii ianuarie, hackerii ucraineni din cadrul grupului ''Cyber Resistance'' au transmis către analiştii OSINT ai InformNapalm un nou lot de informații obținute în timpul spargerii mai multor e-mailuri care conțineau documente ale Centrului rus pentru Tehnologii Speciale. Aceste informații dezvăluie noi detalii despre procesul de achiziție de componente străine pentru producția de arme și echipamente de către ruși în scopul eludării sancțiunilor occidentale.
Grupul de hackeri Head Mare a publicat pe reţele de socializare mai multe documente pe care le-ar fi sustras din baza de date a ONG-ului rusesc High-Precision Systems and Technologies. Toate aceste documente au fost publicate pe pagina oficială de Twitter a grupului de hackeri Head Mare.
Invazia rusă în Ucraina a dus, de asemenea, la primul război cibernetic din istorie. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale Forumului internațional de reziliență cibernetică de la Kiev, care a avut loc la 7-8 februarie în capitala ucraineană și a reunit reprezentanți ai agențiilor de securitate cibernetică din Ucraina, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește sistemele de apărare pentru rețelele lor digitale. Sesiunile au scos la iveală o concluzie importantă: Kremlinul își exploatează relația cu China pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva Ucrainei.
Irlanda ar putea fi veriga slabă în securitatea Europei. Statul neutru prezintă un risc de securitate pentru securitatea Marii Britanii și a Europei, avertizează ONG-ul britanic Policy Exchange.
Omul de afaceri american Elon Musk a negat informațiile venite din partea armatei ucrainene potrivit cărora compania sa SpaceX ar fi furnizat Rusiei terminale de acces la internet prin sateliții Starlink. Într-un mesaj postat pe platforma X în seara zilei de joi, 11 februarie, Elon Musk a numit astfel de informații „știri false”.
Uniunea Europeană și-a exprimat temerile cu privire la posibile represalii și atacuri cibernetice din partea Moscovei după confiscarea activelor rusești, potrivit surselor Politico.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat, marţi, că s-a confirmat atacul cibernetic de la Camera Deputaţilor, relatează Agerpres.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat despre breşa de securitate produsă de la Camera Deputaţilor, iar în acest moment experţii colaborează cu alte autorităţi în domeniul cyber la investigarea incidentului, a precizat, marţi, pentru Agerpres, Mihai Rotariu, coordonatorul Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media al DNSC.
În timp ce Departamentul american al Apărării (DoD) elaborează o strategie pentru utilizarea in mod responsabil și etic a inteligenței artificiale și a sistemelor autonome, un oficial militar de rang înalt a confirmat că Pentagonul dorește să consolideze cooperarea la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea militară a acestor tehnologii și ar putea convoca în următoarele luni zeci de țări în vederea realizării acestui obiectiv.
De la sfârșitul anilor 1990, pe măsură ce rețelele tradiționale de telecomunicații au început să evolueze în internetul modern de astăzi, SUA au urmărit o agendă de interconectare globală nerestricționată. Politica a promovat afacerile americane și inovația, a sprijinit libera exprimare, drepturile omului și proliferarea valorilor democratice.
Hackeri, care se revendică a fi de naționalitate iordaniană, au spart și afișat un mesaj cu steagul palestinian pe site-ul oficial al armatei israeliene.Hackeri iordanieni au serverele armatei israeliene și au afișat un mesaj cu steagul palestinian
Pentru a patra zi consecutivă, Rusia se străduiește să-și restabilească sistemul fiscal după un puternic atac cibernetic. Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (GUR), atacul va paraliza Serviciul Fiscal Federal al Rusiei pentru cel puțin o lună, dacă nu mai mult. Atacul cibernetic a constat in penetrarea tuturor serverelor cu un software malițios, distrugând efectiv întreaga bază de date și copiile de rezervă ale acesteia, făcând imposibilă restaurarea completă. Cel mai mare operator de telecomunicații din Ucraina a fost vizat marți de un atac cibernetic care a afectat grav serviciile de internet în anumite zone ale țării, agențiile guvernamentale ucrainene dând vina pe Rusia.
The Guardian a raportat că Sellafield, depozit critic care efectuează reprocesarea combustibilului nuclear, depozitarea și dezafectarea deșeurilor nucleare, a fost piratat de grupuri cibernetice strâns legate de Rusia și China.
Războiul electronic rusesc în Crimeea implică atât măsuri active, cât și pasive, inclusiv suprimarea comunicațiilor radio. În Ucraina, forțele ruse utilizează mijloace de război electronic pentru a bruia comunicațiile radio tactice, precum și sistemele radar. Imagini recente din satelit publicate pe rețeaua de socializare Twitter par să dezvăluie ca Rusia a început utilizarea unui puternic sistem de război electronic de-a lungul coastei Crimeii, mai exact în regiunea Sevastopol, a relatat Obektivno.bg.
”Dacă prima ta reacție când vezi ceva este una emoțională, ești manipulat”. Afirmația a fost făcută, recent, de generalul-locotenent Kevin B. Kennedy Jr., responsabilul pentru război informațional al Forțelor Aeriene ale SUA și descrie, pe scurt, problemele de manipulare informațională cu care se confruntă în prezent societatea occidentală.
Conflictul armat ruso-ucrainean a demonstrat că războiul electronic (EW) a devenit indispensabil pentru a supraviețui pe câmpul de luptă în secolul 21. Deși EW nu ucide efectiv, fără el rachetele și dronele nu-și ating țintele, iar comandanții nu pot transmite ordinele. Există o tentație de a asocia EW în special cu bruiajul asupra sistemelor electronice ale adversarului, dar la fel de importantă este apărarea împotriva acestor perturbații electromagnetice atunci când inamicul atacă electronic.
Soldaților taiwanezi li se va permite în curând să se antreneze și să participe la pregătiri pe teritoriul american pentru a se pregăti în vederea unui posibil conflict armat cu China, potrivit informațiilor furnizate de The Defense Post.
Cea de-a 12 a ediție a Forumului Aspen – GMF Bucharest, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States (GMF) a abordat și impactul Inteligenței Artificiale asupra societății moderne.
Pe 01.10.2023, într-un discurs susținut la CNews FORUM 2023 de la Moscova, ministrul dezvoltării digitale din Federația Rusă, Maksut Shadayev, a sprijinit ideea înființării Trupelor Cibernetice în armata rusă.
Compania IBM a gândit ”în afara cutiei” și a realizat un microprocesor complet diferit de tot ceea s-a făcut până acum, deschizând noi posibilități și accelerând dezvoltarea inteligenței artificiale.
Forțele ruse au o superioritate numerică de 3 la 1 în oameni și mijloace tehnice față de armata ucraineană pe front, a declarat luni șeful forțelor armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, transmit Agerpres și EFE.
Semnale de alarmă sunt trase tot mai puternic în Europa, în contextul în care analiștii militari, șefi de stat major sau ofițeri de intelligence avertizează că Rusia ar putea pregăti o confruntare pe scară largă cu NATO în viitorul apropiat.
Nu e niciun secret că Ucraina caută să identifice toate soluțiile posibile pentru a-și întări aviația militară, supusă unor presiuni uriașe în cei trei ani și jumătate de invazie pe scară largă rusă. Orice avion e binevenit, fie că vorbim de MiG-29 sau alte modele sovietice, fie că discutăm de aparate occidentale precum F-16 sau Mirage 2000. În mare parte ucrainenii folosesc avioanele pe post de apărare antiaeriană, fiind parte din capacitatea de a respinge atacurile în valuri ale dronelor rusești care vizează infrastructura civilă și energetică a Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a lăsat să se înțeleagă duminica aceasta că ar avea în vedere noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul aerian fără precedent al Moscovei asupra Ucrainei din noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Agerpres și AFP.
O operațiune specială a forțelor ucrainene, desfășurată în colaborare cu o celulă de rezistență din regiunea Krasnodar a Rusiei, a neutralizat o instalație critică a uneia dintre cele mai mari rafinării private din regiune, Rafinăria de Petrol Ilsky A.A. Shamara. Atacul, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, a vizat inima tehnologică a complexului, punând în pericol funcționarea întregii unități.
Rusia a desfășurat duminică noapte cel mai masiv atac aerian de la începutul invaziei sale, folosind peste 800 de drone și lovind pentru prima dată o clădire guvernamentală din Kiev. Asaltul, care a durat 11 ore sub sirenele de raid aerian, a lăsat în urmă cel puțin doi morți în capitală, inclusiv un bebeluș, a confirmat biroul de presă al primarului Kievului.
Mândria aviației americane, avionul de vânătoare F-35, se confruntă cu o asa-zisă furtună perfectă de probleme, dezvăluite într-un raport critic al Government Accountability Office (GAO), organismul de control al Congresului SUA. Sub titlul „Actions Needed to Address Late Deliveries and Improve Future Development”, raportul arată că programul F-35 „continuă să promită prea mult și să livreze prea puțin”, în ciuda rolului său crucial pentru securitatea națională.
Sub privirile perplexe ale aliaților și ale „șoimilor” din ambele partide, Pentagonul pare să pregătească o schimbare fundamentală de direcție strategică, una care ar putea reconfigura nu doar politica americană, ci și echilibrul global de putere. Un proiect al noii Strategii Naționale de Apărare, un document menit să ghideze acțiunile militare americane, propune un viraj spectaculos de abordare: de la angajamentul de a contracara China la o concentrare aproape exclusivă pe apărarea teritoriului Statelor Unite și a Emisferei de Vest.
Șeful spionajului militar ucrainean (GUR), Kirilo Budanov, a spus cu voce tare un lucru pe care mulți îl gândeau în șoaptă: Rusia ar putea iniția o nouă mobilizare. Nu e o simplă ipoteză, ci o „amenințare serioasă”, o amenințare care, în ciuda costurilor umane imense, este perfect realistă.
După ani de eșecuri și frustrări, programul de realitate augmentată al Armatei SUA, cunoscut inițial sub numele de Integrated Visual Augmentation System (IVAS), renaște sub o nouă denumire, Soldier-Borne Mission Command (SBMC), și cu o nouă abordare. Pentagonul renunță la vechiul parteneriat cu Microsoft și se orientează către două companii-cheie, Anduril și startup-ul Rivet, ambele având misiunea de a dezvolta viitoarele display-uri optice care ar putea revoluționa lupta pe câmpul de bătălie.
În mijlocul unei piețe europene de apărare aflată în efervescență, Boeing a lansat o nouă ofensivă pentru a-și consolida poziția în Polonia. Sub lumina reflectoarelor de la expoziția MSPO 2025, gigantul american a venit cu un pachet de oferte care depășește simpla vânzare de avioane.
Rusia a lansat sute de drone de atac și rachete spre orașele ucrainene în noaptea de 06 spre 07 septembrie, lovind mai multe clădiri rezidențiale din Kiev, au raportat oficialii ucraineni, citați de kyivindependent.com.
Statele Unite trebuie să devină mai reziliente în fața amenințărilor la adresa propriei securităţi, în contextul în care angajamentele militare globale pun o presiune imensă pe capacitatea de apărare a națiunii, a avertizat generalul în retragere Glen D. VanHerck, fost comandant al Comandamentului de Nord al SUA (NORTHCOM) și al Comandamentului de Apărare Aerospațială al Americii de Nord (NORAD).
La capătul a 13 ani de pierderi, de datorii gigantice și, mai nou, de insolvență, Romaero București (RORX), un nume strategic al industriei de apărare românești, reușește o performanță spectaculoasă: un profit de 2,5 milioane de lei în primul semestru al anului 2025. O schimbare de macaz monumentală, având în vedere că în aceeași perioadă a anului trecut compania se scufunda în pierderi de aproape 25 de milioane de lei.
Ankara se pregătește să intre într-o nouă eră a apărării, marcând un moment istoric pentru industria militară turcă. Producția de serie a tancului principal de luptă Altay, considerat de oficialii turci o „realizare a unui vis de 100 de ani”, a demarat oficial la noua fabrică BMC din capitală.
Polonia își consolidează rapid capabilitățile de apărare, mizând pe o combinație de achiziții americane de înaltă tehnologie și investiții masive în propria industrie de apărare. La expoziția MSPO 2025 din Kielce, s-au semnat contracte de miliarde de zloți, menite să asigure interoperabilitatea cu NATO și să reducă, în același timp, dependența de alte națiuni.
Statele și Ucraina ar negocia în acest moment un acord cu o valoare de 100 de miliarde de dolari. Nu este un simplu contract de achiziție, ci un troc strategic în care armele americane de ultimă generație ar putea fi plătite cu drepturi de proprietate intelectuală asupra inovațiilor tehnologice ucrainene.
În contextul unei competiții acerbe pentru supremația pe piața globală a dronelor, președintele american Donald Trump a decis să schimbe regulile jocului. Totul se vrea a fi o mutare strategică, menită să ofere companiilor americane un avantaj decisiv în fața concurenței venite din China și Turcia.
Extinderea capacităților de producție ale companiei românești Automecanica SA din Mediaș, unde vor fi produse blindatele 4x4 Cobra II ale Armatei României vizează revitalizarea industriei prin crearea unui hub național industrial în zona de apărare, capabil să susțină dezvoltarea de tehnică militară la standarde NATO, inclusiv cu obiectivul ca în viitor industria de apărare din România să „iasă” și pe piața externă. În acest sens Automecanica Mediaș e implicată într-un proces de achiziție a companiei Popeci Utilaj Greu.
După o pauză lungă, dronele Bayraktar TB-2 aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei au început să execute din nou misiuni de atac împotriva forțelor rusești. Cel mai recent exemplu a venit miercuri (03.09.2025), într-un atac asupra unei ambarcațiuni rusești și a trupelor de pe coasta Mării Negre.
Ucraina este pe punctul de a primi o cantitate mare de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a contracara invazia rusă prin lovirea țintelor strategice aflate în spatele liniilor de front. Primele livrări de rachete Extended-Range Attack Munition (ERAM) nu deschid doar un nou canal de aprovizionare cu arme cu rază lungă de acțiune, dar reprezintă și un nou model de viteză în achiziția, dezvoltarea și producția în masă a armelor aeriene pentru Pentagon.
Printr-o mișcare surprinzătoare, dar bine calculată, Ministerul francez al Forțelor Armate a anunțat o investiție masivă în sistemul de radar Nostradamus, o tehnologie concepută în anii '90, care a zăcut mult timp într-un con de umbră. Decizia, publicată la 5 septembrie, nu este doar un simplu program de modernizare, ci un semnal clar transmis Europei: Franța își asumă rolul de lider în dezvoltarea unei capacități de detectare timpurie proprie, capabilă să contracareze amenințările balistice și hipersonice care redefinesc peisajul geostrategic.
Discuțiile diplomatice de culise capătă tot mai mult contur, pe măsură ce aliații Ucrainei caută o formulă de securitate viabilă, care să poată fi acceptată atât de Kiev, cât și de Moscova. Un plan complex, detaliat de oficiali americani și ucraineni, sugerează crearea unei zone-tampon demilitarizate în interiorul granițelor Ucrainei, o soluție ce pare a ocoli una dintre cele mai mari obiecții ale Kremlinului: implicarea directă a NATO.
O întrebare, un avertisment și o doză de realism, asta pare a fi esența demersului prin care Armata SUA încearcă acum să găsească producătorul pentru viitorul tanc, modelul Abrams M1E3. Nu vorbim de un simplu upgrade ceurt de militarii americani, un model care să aibă câteva şuruburi în plus sau o vopsea nouă. Produsul se vrea a fi o mutare strategică a industriei militare, un răspuns la realitățile dure ale unui câmp de luptă modern și, în același timp, o verificare a capacității proprii de a face față unei potențiale conflagrații de mare amploare.
Un anunț șoptit, dar cu un ecou asurzitor, a căzut peste capitalele europene. La o întâlnire discretă la Washington, oficialii Pentagonului le-au comunicat ambasadorilor europeni că asistența militară americană pentru țările de pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, va fi redusă treptat. O lovitură de teatru, dar una care se joacă de multă vreme, după cum spun mai multe surse oficiale de la Washington. O decizie surprinzătoare doar pentru cei care au refuzat să vadă semnalele transmise pe canale oficiale de mai mult timp.
Industria de apărare ucraineană intenționează să extindă producția de obuziere, unul dintre cele mai răspândite sisteme de artilerie aflate în producție în masă de la începutul invaziei rusești la scară largă.
Două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Venezuelene au survolat distrugătorul american USS Jason Dunham, într-o mișcare descrisă de Pentagon drept un act „extrem de provocator” și un „spectacol de forță” menit să perturbe operațiunile anti-narcotice ale Statelor Unite în regiune. Incidentul, care a avut loc în apele internaționale din Marea Caraibilor, adâncește o criză deja tensionată între Washington și Caracas, pe fondul acuzațiilor reciproce de agresiune și amenințări.
Forțele armate ucrainene ar fi putut primi avioane de vânătoare MiG-29 din Azerbaidjan. Numărul de aeronave transferate este necunoscut.
O reuniune a „Coaliției de Voință” a avut loc la Paris pe 4 septembrie, unde liderii au convenit să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei. Peste 20 de țări au promis măsuri concrete.
Armata SUA a semnat cu Lockheed Martin cel mai mare contract din istoria diviziei Missiles and Fire Control a gigantului american. E vorba de un acord multianual de nu mai puțin de 9.8 miliarde de dolari pentru producția a aproape 2.000 de rachete interceptoare Patriot PAC-3 MSE și a echipamentelor auxiliare acestora.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 septembrie 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata israeliană a anunţat joi că a preluat controlul a 40% din oraşul Gaza, iar Apărarea Civilă locală a raportat 64 de morţi în raidurile israeliene pe teritoriul palestinian devastat de război, informează Agerpres.