Brian M. Pierce, fost director al Biroului de Inovare în domeniul Informațiilor din cadrul DARPA, a prezentat, recent, într-un articol pentru publicația online C4ISRNET, o serie de considerente în favoarea realizării unui mediu de testare a tehnicilor și tehnologiilor destinate verificării informațiilor de largă circulație și cu impact ridicat asupra populației, din punctul de vedere al veridicității și manipulării negative.
Acest proces de verificare și eventual eliminare a informațiilor false și/sau rău intenționate este denumit pe scurt ”securitate cognitivă”.
Gravitatea amenințării, rezultată din distorsionarea voită a informațiilor
În argumentarea necesității construirii sistemului de testare, Pierce pleacă de la campania de influențare online executată Agenția Rusă de Cercetare pe Internet (ARCI), campanie prin care s-a interferat ilegal în procesele politice și electorale ale SUA, din anul 2016. Conform rechizitoriului din 2018, au fost create sute de conturi de socializare care, au fost folosite pentru a transforma persoane fictive în lideri de opinie publică în Statele Unite.
Cu alte cuvinte, ARCI a efectuat operații de dezinformare online, care au constat în plasarea de informații false, în scopul influențării proceselor politice și electorale din SUA.
Securitate cognitivă
Potrivit lui Pierce, conceptul de “securitate cognitivă” nu este deloc nou, celebra zicală a lui Sun Tzu - „toate războaiele se bazează pe înșelăciune”, veche de 2500 de ani, atenționând încă de atunci că, orice adversar are permanent intenția de a induce în eroare.
Noutatea este adusă de extinderea exponențială a internetului, care a permis atingerea de productivități record, dar, în același timp, a deschis multiple căi pentru cei care, încearcă să influențeze în sens negativ alte persoane și să le pună în pericol securitatea cognitivă, totul petrecându-se la o scară foarte mare și cu o viteză extraordinară.
În noile condiții, Pierce apreciază că, securitatea cognitivă constă în realizarea unui set de instrumente și tehnici care, au scopul de a detecta, descrie și contracara influențele rău intenționate transmise prin intermediul rețelelor sociale și a altor canale de comunicare.
Cum se atinge o securitate cognitivă adecvată
În primul rând, creșterea rezistenței cognitive împotriva influențării rău intenționate presupune cultivarea gândirii critice și a alfabetizării mediatice prin educație, precum și dezvoltarea instrumentelor care pot oferi identificare și apărare în timp real pentru oamenii și organizațiile care se confruntă cu eforturi sofisticate de influență, consideră Pierce. Aceste tehnologii trebuie să funcționeze la scara și viteza internetului, de exemplu, identificarea automată a falsurilor bine fabricate (deepfakes) și a surselor media manipulate.
În al doilea rând, este nevoie să se atingă un nivel ridicat de înțelegere a situației generale, astfel încât să se detecteze și caracterizeze rapid campaniile de influențare negativă și asistenții personali virtuali folosiți. În acest fel, persoanele și organizațiile expuse campaniilor de influențare sunt ajutate să identifice sursele și scopurile mesajelor online false.
În al treilea rând, trebuie create capabilități de angajare/luptă cognitivă precise și robuste pentru a contracara influențarea rău intenționată.
Standardizarea eforturilor de securitate cognitivă
Spre deosebire de securitatea cibernetică, care pune accentul pe protecția dispozitivelor, computerelor, rețelelor și a altor mașini, securitatea cognitivă se concentrează pe protecția omului, iar aceasta necesită o abordare socio-tehnică care să integreze o serie de discipline printre care, științe sociale / comportamentale, inteligență artificială, baze de date și tehnici de calcul avansate. Această abordare complexă implică un efort comun al guvernului, industriei și mediului academic.
Fundamental pentru realizarea acestui obiectiv este crearea unui adevărat poligon de încercare a sistemelor de securitate cognitivă. Acesta va contribui decisiv la maturizarea și validarea tehnicilor și tehnologiilor de securitate cognitivă. Iar, lucrurile trebuie făcute cu o rigoare văzută la sistemele de testare din domenii care se confruntă cu probleme dificile, cum ar fi ciberneticul, consideră Pierce.
Astfel, mediul de testare a securității cognitive se prefigurează a fi un mediu simulat cuprinzător și flexibil, care combină realitatea cu virtualul și prognoza, scalabil de la individ la populații mari, astfel încât să poată fi folosit pentru cercetare, inginerie, testare / evaluare, instruire și dezvoltare de strategii pentru a învinge campaniile de influență negativă.
Pierce consideră că mediul de testare a securității cognitive trebuie să abordeze întrebări cheie, cum ar fi: „Cum protejăm populațiile împotriva campaniilor de dezinformare pe scară largă?” sau „Cum măsurăm eficacitatea tehnicilor și tehnologiilor de securitate cognitivă?”. Abordarea problemelor etice, legale și societale (ELSI) este esențială pentru dezvoltarea tehnicilor și tehnologiilor de securitate cognitivă, iar un mediu de testare a securității cognitive va trebui să înființeze un comitet ELSI care, să ajute la îndrumarea multitudinii de proiecte care își propun să prevină influențarea rău intenționată a gândirii oamenilor.
În finalul articolului, Pierce este de părere că dezvoltarea tehnicilor și tehnologiilor de securitate cognitivă trebuie să se desfășoare într-un mediu neutru în care, guvernul, industria și zona academică pot lucra împreună la integrarea holistică a instrumentelor.
Răspunsul la această nevoie este crearea unei baze de testare a securității cognitive, necesară pentru securitatea națională.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News