Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
”Un nou prototip de cip de la laboratorul IBM Research din California, aflat de mult timp în pregătire, are potențialul de a schimba fundamental modul în care și unde este utilizată eficient Inteligența Artificială (AI)”, a anunțat IBM, pe 19 octombrie.
Progresele din ultimul deceniu în domeniul AI au lăsat cu mult în urmă și cele mai performante capabilități hardware existente. Este ca și cum s-ar încerca rularea sistemelor de operare moderne pe procesoarele din anii 2000: poate funcționa, dar foarte încet iar unele aplicații nu merg deloc.
Era nevoie de ceva absolut nou, care să depășească limitările privind energia mare necesară funcționării sistemelor hardware și numărul maxim de tranzistoare care pot fi inserate pe un cip. Iar, sursa de inspirație pentru ”NorthPole” – așa se numește noul tip de microprocesor de AI, nu putea fi una mai bună decât creierul uman.
Proiectul NorthPole al departamentului Brain-inspired Computing de la IBM, își propune să schimbe acest lucru, inspirându-se din modul în care calculează creierul, a precizat IBM. „Se creează o cale complet diferită de arhitectura von Neumann”, a precizat directorul științific al departamentului, Dharmendra Modha.
Cu un consum de putere de doar 12 W, fie că este treaz sau adormit, creierul uman este cel mai ecologic supercomputer existent. Spre comparație, un computer desktop obișnuit consumă în jur de 175 W, iar un laptop aproximativ 60 W. Dar, eficiența energetică remarcabilă pălește pe lângă capacitatea extraordinară de a memora informații prin intermediul sinapselor dintre neuroni – o abilitate încă neînțeleasă pe deplin de oamenii de știință.
Deci, NorthPole are o arhitectură fizică și logică mai apropiată de modul în care lucrează creierul uman decât tot ce a fost și este acum. Toate celelalte tipuri de microprocesoare au unitatea de comandă/calcul și memoria complet separate fiind legate între ele de o magistrală de date - arhitectura von Neumann.
Rezultatele obținute de NorthPole la teste au fost cu mult mai bune față de cele mai performante microprocesoare actuale. Consumă de 25 de ori mai puțină energie și este de 5 ori mai eficient în procesare.
Primul set promițător de rezultate obținut de cipul NorthPole a fost publicat, pe 19 octombrie, în revista Science.
Arhitectura unică a NorthPole îi permite să funcționeze exponențial mai eficient în sarcini precum procesarea imaginilor în mișcare. Față de un cip comparabil ”fabricat în tehnologie de 12 nanometri (nm) și cu un număr comparabil de tranzistori, NorthPole interpretează de 25 de ori mai multe cadre/joule. De asemenea, NorthPole a depășit de cel puțin cinci ori, ca eficiență de procesare de nivel înalt (cadre interpretate pe secundă per miliard de tranzistori), microprocesoarele similare realizate în tehnologie de 12 nm. Desigur, alte procesoare execută mai multe instrucțiuni pe secundă, dar multe din aceste instrucțiuni sunt legate de transferul de date cu memoria la care se adaugă faptul că respectivele cipuri lucrează la frecvențe foarte mari. Este remarcabil faptul că NortPole realizează aceste performanțe la o frecvență de doar 425 MHz.
Referindu-se la performanțele deosebite ale NorthPole, Modha a precizat că a depășit toate arhitecturile majore - chiar și cele care utilizează procese tehnologice mai avansate, cum ar fi un GPU (cip destinat procesărilor grafice – nota autorului) construit pe 4 nm.
Cum reușește NorthPole să calculeze cu atât de multă eficiență comparativ cu cipurile existente? Memoria a fost integrată în nucleele de comandă/calcul, iar procesarea a fost împărțită în foarte multe nuclee. Astfel, NorthPole paralelizează semnificativ calculul și întrebuințează memoria mai rapid și mai eficient, aproape toată memoria fiind folosită permanent.
Una dintre cele mai mari diferențe este că toată memoria dispozitivului se află pe cipul în sine, decât conectată separat. Fără acest blocaj von Neumann, cipul efectuează inferențe AI (rulează seturi de date din viața reală, nu seturi de antrenament – nota autorului) considerabil mai rapid decât alte cipuri deja existente pe piață. NorthPole conține 22 de miliarde de tranzistori în 800 de milimetri pătrați. Are 256 de nuclee și poate efectua 2.048 de operații pe nucleu pe ciclu la o precizie de 8 biți, cu potențialul de a dubla și de a cvadruplica numărul de operații cu precizie de 4 biți, respectiv 2 biți. „Este o întreagă rețea pe un cip”, a spus Modha.
Dar cel mai mare avantaj al NorthPole este că poate extrage cu ușurință informațiile doar din memoria internă. Nu are nevoie de internet pentru a se conecta la fermele de date sau la aplicații din Cloud. Fiecare nucleu are o capacitate de memorare de 768 KB (un total de 192 MB pe cip), suficientă pentru cuantificarea unei multitudini de neuroni.
Toate performanțele deosebite ale cipului ar fi mai puțin relevante dacă NorthPole ar trebui să acceseze informații din alt loc. Arhitectura NorthPole poate susține și rețele neuronale mai mari prin conectarea împreună a mai multor cipuri. „Nu putem rula GPT-4 pe dispozitiv, dar am putea servi multe dintre modelele de care au nevoie întreprinderile”, a spus Modha. Această eficacitate înseamnă că dispozitivul nu are nevoie de sisteme voluminoase de răcire cu lichid pentru a funcționa - ventilatoarele și radiatoarele sunt mai mult decât suficiente - ceea ce înseamnă că ar putea fi instalat în spații destul de mici.
Sintetizând întreaga muncă la NorthPole, IBM a precizat că s-a plecat de la o idee simplă - cum putem face computere care să funcționeze precum creierul - și, după ani de cercetare fundamentală, s-a venit cu un răspuns. „NorthPole este o reprezentare vagă a creierului pe oglinda unei plăci de siliciu”, a rezumat Modha activitatea de cercetare și dezvoltare întinsă pe mai mulți ani.
În timpul testării, echipa NorthPole s-a concentrat în primul rând pe utilizări legate de analiza inaginilor, în parte pentru că finanțarea proiectului a venit de la Departamentul de Apărare al SUA. Unele dintre aplicațiile principale luate în considerare au fost detectarea și segmentarea imaginilor și clasificarea video. Dar a fost testat și în alte domenii, cum ar fi procesarea limbajului natural și recunoașterea vorbirii.
IBM lucrează la astfel de cipuri neuromorfe de mai bine de zece ani, cu finanțare din programul SyNAPSE al DARPA, a precizat publicația americană Defense One. Au fost cheltuite peste 50 de milioane de dolari între 2008 și 2014, iar DoD a investit încă 90 de milioane de dolari din 2019, a declarat un oficial de top al cercetării Pentagonului.
„Departamentul Apărării a căutat întotdeauna dimensiuni reduse, greutate și putere mici și apoi viteză crescută pentru procesoarele noastre. Odată cu apariția AI generativă, am recunoscut că trebuie să facem [calcul] cu putere redusă; am avea nevoie de acest tip de arhitectură... mai ales într-un mediu contestat în care semnalele noastre ar putea fi blocate. GPS-ul poate fi refuzat iar a putea face calcul chiar în terenul tactic este un avantaj”, a declarat Maynard Holliday, secretar asistent pentru tehnologii critice ale apărare în Biroul Subsecretarului pentru Cercetare și Inginerie.
Cipurile mai inteligente și independente de rețea (cum este NorthPole – nota autorului) ar putea îmbunătăți considerabil capacitatea diferitelor sisteme militare - drone, roboți de sol, căști de soldat - de a percepe și interpreta lumea din jurul lor. Acestea ar putea ajuta la achiziția unei varietăți mai mari de date, inclusiv audio, optice, infraroșu, sonar și LiDAR; și să permită crearea de noi tipuri de senzori, cum ar fi „radarul cu impulsuri de micro-putere”, a spus Holliday.
„Poate face segmentare, ceea ce înseamnă că poate discerne și recunoaște oamenii dintr-o imagine, ar putea clasifica sunetele, toate astea făcute oriunde”, fără ajutorul internetului, a spus el. De asemenea, ar putea revoluționa mașinile cu conducere autonomă, nu doar pentru armată, ci și în sectorul comercial.
Diverse laboratoare militare, inclusiv Air Force Research Lab și Sandia National Lab, caută deja utilizări pentru acest cip, a spus Holliday.
NorthPole poate chiar permite forțelor armate să facă mai mult cu mai puține cipuri produse pe plan intern. Totuși este nevoie să se producă mai multe cipuri în SUA. Aceasta este o îngrijorare în creștere, deoarece tot mai mulți oficiali avertizează asupra unei potențiale invazii chineze în Taiwan, unul dintre principalii furnizori de microprocesoare avansate pentru telefoane, mașini etc.
Holliday a spus că NorthPole rivalizează deja cu cele mai avansate cipuri din Asia, iar versiunile viitoare sunt de așteptat să fie și mai eficiente.
„NorthPole este [realizat] pe 12 nanometri. Știi, lucrurile de ultimă generație care se află în iPhone-urile noastre și în alte electronice comerciale sunt pe trei nano. Și toate acestea sunt produse în Asia la TSMC [din Taiwan] și Samsung. Faptul că acest cip funcționează așa cum o face la 12 nanometri este de foarte bun augur. Pe măsură ce coborâm la mai puțini nanometri, va avea performanțe din ce în ce mai bune.”
Dar, Statele Unite încă trebuie să-și sporească considerabil capacitatea de a fabrica astfel de cipuri în cantități mari, a spus el, un proces care abia a început.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Hackerii au spart o bază de date cu date personale ale militarilor și angajaților Ministerului Apărării al Marii Britanii.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Armata SUA trebuie să se adapteze, a declarat șeful Statului Major al U.S. Army, generalul Randy George, într-un discurs în care a făcut referire la cum va arăta viitorul câmp de luptă în care dronele, senzorii și sateliții vor urmări fiecare mișcare pe care militarii o fac. Printre cele mai importante obiective ale generalului Randy George se numără reformarea posturilor de comandă. În viziunea acestuia centrele de comandă complexe trebuie transformate acum în mici centre mobile pentru a fi cu uşurinţă realocate şi pentru a nu fi ţintele uşoare pentru rachetele inamice.
Washingtonul a acuzat șapte hackeri chinezi de conspirație și fraudă cibernetică, ca parte a unei operațiuni cibernetice de 14 ani, condusă de la Beijing.
Rusia și-a intensificat semnificativ activitățile care perturbă sau chiar blochează comunicațiile prin satelit în regiunea Baltică. În ultimele zile, Polonia și statele baltice au fost victimele celui mai lung bruiaj din istorie.
Federația Rusă a atacat electronic un avion al Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) în care se afla secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps.
Camera Reprezentanților a SUA a adoptat miercuri în majoritate covârșitoare un proiect de lege care obligă compania chineză ByteDance, care deține TikTok, să își vândă platforma în aproximativ șase luni sau se va confruntă cu o interdicție.
În cazarma "Adem Jashari" din Priștina, în fostul Centru de Studii Universitare al Forței de Securitate din Kosovo (FSK), s-a inaugurat, pe 12 martie, Centrul de Formare de Stat pentru Securitate Cibernetică.
La sfârșitul lunii ianuarie, hackerii ucraineni din cadrul grupului ''Cyber Resistance'' au transmis către analiştii OSINT ai InformNapalm un nou lot de informații obținute în timpul spargerii mai multor e-mailuri care conțineau documente ale Centrului rus pentru Tehnologii Speciale. Aceste informații dezvăluie noi detalii despre procesul de achiziție de componente străine pentru producția de arme și echipamente de către ruși în scopul eludării sancțiunilor occidentale.
Grupul de hackeri Head Mare a publicat pe reţele de socializare mai multe documente pe care le-ar fi sustras din baza de date a ONG-ului rusesc High-Precision Systems and Technologies. Toate aceste documente au fost publicate pe pagina oficială de Twitter a grupului de hackeri Head Mare.
Invazia rusă în Ucraina a dus, de asemenea, la primul război cibernetic din istorie. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale Forumului internațional de reziliență cibernetică de la Kiev, care a avut loc la 7-8 februarie în capitala ucraineană și a reunit reprezentanți ai agențiilor de securitate cibernetică din Ucraina, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește sistemele de apărare pentru rețelele lor digitale. Sesiunile au scos la iveală o concluzie importantă: Kremlinul își exploatează relația cu China pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva Ucrainei.
Irlanda ar putea fi veriga slabă în securitatea Europei. Statul neutru prezintă un risc de securitate pentru securitatea Marii Britanii și a Europei, avertizează ONG-ul britanic Policy Exchange.
Omul de afaceri american Elon Musk a negat informațiile venite din partea armatei ucrainene potrivit cărora compania sa SpaceX ar fi furnizat Rusiei terminale de acces la internet prin sateliții Starlink. Într-un mesaj postat pe platforma X în seara zilei de joi, 11 februarie, Elon Musk a numit astfel de informații „știri false”.
Uniunea Europeană și-a exprimat temerile cu privire la posibile represalii și atacuri cibernetice din partea Moscovei după confiscarea activelor rusești, potrivit surselor Politico.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat, marţi, că s-a confirmat atacul cibernetic de la Camera Deputaţilor, relatează Agerpres.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat despre breşa de securitate produsă de la Camera Deputaţilor, iar în acest moment experţii colaborează cu alte autorităţi în domeniul cyber la investigarea incidentului, a precizat, marţi, pentru Agerpres, Mihai Rotariu, coordonatorul Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media al DNSC.
În timp ce Departamentul american al Apărării (DoD) elaborează o strategie pentru utilizarea in mod responsabil și etic a inteligenței artificiale și a sistemelor autonome, un oficial militar de rang înalt a confirmat că Pentagonul dorește să consolideze cooperarea la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea militară a acestor tehnologii și ar putea convoca în următoarele luni zeci de țări în vederea realizării acestui obiectiv.
De la sfârșitul anilor 1990, pe măsură ce rețelele tradiționale de telecomunicații au început să evolueze în internetul modern de astăzi, SUA au urmărit o agendă de interconectare globală nerestricționată. Politica a promovat afacerile americane și inovația, a sprijinit libera exprimare, drepturile omului și proliferarea valorilor democratice.
Hackeri, care se revendică a fi de naționalitate iordaniană, au spart și afișat un mesaj cu steagul palestinian pe site-ul oficial al armatei israeliene.Hackeri iordanieni au serverele armatei israeliene și au afișat un mesaj cu steagul palestinian
Pentru a patra zi consecutivă, Rusia se străduiește să-și restabilească sistemul fiscal după un puternic atac cibernetic. Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (GUR), atacul va paraliza Serviciul Fiscal Federal al Rusiei pentru cel puțin o lună, dacă nu mai mult. Atacul cibernetic a constat in penetrarea tuturor serverelor cu un software malițios, distrugând efectiv întreaga bază de date și copiile de rezervă ale acesteia, făcând imposibilă restaurarea completă. Cel mai mare operator de telecomunicații din Ucraina a fost vizat marți de un atac cibernetic care a afectat grav serviciile de internet în anumite zone ale țării, agențiile guvernamentale ucrainene dând vina pe Rusia.
The Guardian a raportat că Sellafield, depozit critic care efectuează reprocesarea combustibilului nuclear, depozitarea și dezafectarea deșeurilor nucleare, a fost piratat de grupuri cibernetice strâns legate de Rusia și China.
Războiul electronic rusesc în Crimeea implică atât măsuri active, cât și pasive, inclusiv suprimarea comunicațiilor radio. În Ucraina, forțele ruse utilizează mijloace de război electronic pentru a bruia comunicațiile radio tactice, precum și sistemele radar. Imagini recente din satelit publicate pe rețeaua de socializare Twitter par să dezvăluie ca Rusia a început utilizarea unui puternic sistem de război electronic de-a lungul coastei Crimeii, mai exact în regiunea Sevastopol, a relatat Obektivno.bg.
”Dacă prima ta reacție când vezi ceva este una emoțională, ești manipulat”. Afirmația a fost făcută, recent, de generalul-locotenent Kevin B. Kennedy Jr., responsabilul pentru război informațional al Forțelor Aeriene ale SUA și descrie, pe scurt, problemele de manipulare informațională cu care se confruntă în prezent societatea occidentală.
Conflictul armat ruso-ucrainean a demonstrat că războiul electronic (EW) a devenit indispensabil pentru a supraviețui pe câmpul de luptă în secolul 21. Deși EW nu ucide efectiv, fără el rachetele și dronele nu-și ating țintele, iar comandanții nu pot transmite ordinele. Există o tentație de a asocia EW în special cu bruiajul asupra sistemelor electronice ale adversarului, dar la fel de importantă este apărarea împotriva acestor perturbații electromagnetice atunci când inamicul atacă electronic.
Soldaților taiwanezi li se va permite în curând să se antreneze și să participe la pregătiri pe teritoriul american pentru a se pregăti în vederea unui posibil conflict armat cu China, potrivit informațiilor furnizate de The Defense Post.
Cea de-a 12 a ediție a Forumului Aspen – GMF Bucharest, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States (GMF) a abordat și impactul Inteligenței Artificiale asupra societății moderne.
Pe 01.10.2023, într-un discurs susținut la CNews FORUM 2023 de la Moscova, ministrul dezvoltării digitale din Federația Rusă, Maksut Shadayev, a sprijinit ideea înființării Trupelor Cibernetice în armata rusă.
Compania IBM a gândit ”în afara cutiei” și a realizat un microprocesor complet diferit de tot ceea s-a făcut până acum, deschizând noi posibilități și accelerând dezvoltarea inteligenței artificiale.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat astăzi (03.09.2025) că este gata pentru o întâlnire cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cu condiția ca acesta să fie bine pregătit. În același timp, el i-a cerut liderului ucrainean să vină la Moscova pentru a discuții bilaterale, a scris Reuters. Zelenski, a cărui țară rezistă agresiunii ruse de patru ani, l-a încurajat de mult timp pe Putin să organizeze o întâlnire, pe care președintele american, Donald Trump, a cerut-o până acum fără succes. Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha, a numit inacceptabilă propunerea de astăzi pentru o întâlnire la Moscova.
Deși se pretinde neutră în conflictul din Ucraina, China se dovedește a fi un pilon vital al mașinăriei de război a Rusiei, asigurând un flux constant de componente pentru producția de drone. O investigație detaliată a publicației The Telegraph scoate la lumină o rețea complexă de companii chineze care, în ciuda sancțiunilor internaționale, au furnizat Rusiei materiale esențiale în valoare de peste 63 de milioane de dolari în perioada 2023-2024. Acestea au ajuns direct la producătorii de drone, în special la cei implicați în fabricarea temutelor UAV-uri de tip Shahed.
În timp ce lumea liberă se pregătește să ajute la reconstrucția forțelor aeriene ucrainene, o întrebare majoră planează asupra viitorului aviației de luptă a Kievului: ce avioane vor umple golul lăsat de război? Pe lângă deja mult-discutatele F-16 americane, o altă opțiune prinde contur, una de origine suedeză: avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen. O posibilă soluție strategică sau doar o distragere de la planul principal?
Ucraina, o țară asaltată de război, face un pas strategic de anvergură, transformându-se dintr-un simplu beneficiar de ajutor militar într-un furnizor esențial de soluții de apărare pentru Europa. Compania ucraineană Fire Point, cunoscută pentru racheta de croazieră „Flamingo” care a lovit ținte rusești, se pregătește să inaugureze o fabrică de combustibil solid pentru rachete în Danemarca. O mutare care subliniază schimbarea paradigmatică în relația dintre Kiev și Occident.
Într-o declarație care a generat mult ecou, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a rostit recent cuvinte ce descriu o realitate strategică neașteptată. „La începutul războiului, o treime din armele folosite în Ucraina proveneau din Bulgaria”, a spus oficialul, aducând în lumină un parteneriat discret, dar esențial. Această afirmație, deși a generat interpretări diverse în spațiul public, subliniază rolul crucial pe care l-a jucat și îl joacă în continuare industria de apărare bulgară în susținerea Kievului.
Avioanele de luptă Eurofighter Typhoon au fost dezvoltate la mijlocul anilor 1990 de un consorțiu european format din industriile de apărare din Marea Britanie, Germania, Italia și Spania.
Atacurile asupra rafinăriilor au declanșat o criză a combustibililor și au oprit exporturile lucrative de gaze ale Moscovei - pe măsură ce presiunea asupra președintelui rus de a începe negocierile crește.
Ucraina a început să utilizeze inteligența artificială în drone, lansând „roiuri” întregi de drone pentru a ataca pozițiile rusești, o tehnologie inovatoare care a marcat viitorul războiului, potrivit WSJ.
În peisajul tot mai complex al războiului modern, tehnologia militară se adaptează cu o viteză uluitoare. La recenta expoziție MSPO, un produs a atras atenția experților, sugerând o lecție învățată din experiența dură a câmpului de luptă ucrainean: Ground Launched Small Diameter Bomb (GLSDB). Dezvoltată printr-un parteneriat între gigantul suedez Saab și Boeing, muniția cu rază lungă de acțiune a fost prezentată într-o versiune revizuită, alături de o soluție de lansare neconvențională, mascată într-un container de marfă.
China a marcat 80 de ani de la victoria împotriva Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, cu o paradă militară în Beijing. DF-61, noua rachetă balistică intercontinentală, a fost prezentată pentru prima dată.
India a semnat, în 2018 ,un acord de 5,5 miliarde de dolari cu Rusia pentru cinci sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf.
Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au mersla Beijing, pentru a participa la parada militară ce comemorează 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial.
Ministrul Apărării a anunțat că Armata României monitorizează zonele de la Dunăre unde agresorul rus atacă constant infrastructura portuară a Ucrainei, precizând că Forțele Navale patrulează constant, dar a explicat și de ce România nu doboară dronele ruse, în ciuda faptului că ele sunt identificate și nu de puține ori sunt ridicate inclusiv avioane militare de luptă românești sau aliate, în timpul acestor atacuri.
Inginerul Iuri Ivașeckin, care a participat la crearea avioanelor Su-25 și SSJ-100, a decedat în Rusia, la vârsta de 91 de ani.
În timpul testelor efectuate la Camp Atterbury, Indiana, sistemul Leonidas a neutralizat un roi de 49 de drone în doar câteva secunde.
Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei în cursul nopţii de marţi spre miercuri, rănind cel puţin patru lucrători feroviari şi determinând Polonia să ridice de la sol avioane de luptă, au declarat miercuri autorităţile ucrainene şi poloneze.
Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat miercuri că China este "de neoprit", într-un discurs rostit înainte de o uriaşă defilare militară la Beijing care a comemorat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial la care au participat liderii rus şi nord-coreean, Vladimir Putin şi Kim Jong Un, scrie Agerpres.
Forțele Aeriene Ucrainene fac un pas important spre reducerea dependenței de armamentul extern, prin integrarea unei versiuni proprii a bombelor ghidate rusești UMPK pe avioanele de vânătoare MiG-29. Dezvoltată de Medoid Design Bureau, această muniție, care transformă bombele "oarbe" sovietice în arme ghidate cu precizie, reprezintă o soluție pragmatică și rentabilă pentru a continua atacurile tactice împotriva forțelor rusești.
O investigație a Serviciului Militar de informații al Ucrainei (GUR) a scos la iveală o rețea complexă prin care Rusia reușește să-și modernizeze și să-și susțină producția de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Documentele publicate de ucraineni arată că peste 260 de unități de echipamente de înaltă tehnologie, provenite din țări NATO și din alte state europene și asiatice, sunt folosite de Uralvagonzavod, principalul producător de tancuri al Rusiei.
Industria de apărare a Ucrainei a ridicat în sfârșit vălul de pe una dintre cele mai așteptate arme cu rază lungă de acțiune. La expoziția de armament MSPO 2025 din Polonia, JSC Ukrainian Defense Industry (UDI) a dezvăluit oficial specificațiile rachetei Palianîtsia, o "rachetă-dronă" dezvoltată de ucraineni, proiectată pentru a lovi adânc în teritoriul inamic.
Într-o Europă care se clatină sub amenințarea unui război prelungit, Germania pare să joace un joc dublu, navigând cu prudență între solidaritatea declarată cu Ucraina și propriile interese, sau cel puțin, propriile temeri. Recentele declarații ale oficialilor de la Berlin ridică semne de întrebare serioase cu privire la coerența strategică a Europei și la angajamentul său pe termen lung.
În contextul unei agitații tot mai mari la granița estică a NATO, Polonia, una dintre țările europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, a dezvăluit un nou proiect ambițios. Este vorba despre o rachetă de croazieră, supranumită Lanca (Sulița), o armă care se dorește a fi un pas major spre independența strategică a Varșoviei.
Săptămâna trecută Federația Rusă a folosit pentru prima oară drone maritime pe Dunăre, unde au lovit nava de cercetare ucraineană Simferopol, chiar la gurile de vărsare a Dunării, în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Incidentul nu doar că marchează o premieră în acest sens, dar ridică serioase îngrijorări cu privire la capacitatea Rusiei de a-și adapta capabilitățile și de a periclita securitatea și interesele României în regiune, inclusiv prin viitoare acte de sabotaj și operațiuni hibride.
Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.
La sfârșitul lunii august, un vehicul aerian fără pilot (UAV) de tipul RQ-4B Global Hawk a devenit o siluetă recurentă deasupra Mării Negre, un spațiu strategic unde rivalitatea dintre marile puteri se desfășoară cu o intensitate sporită. Aparent un simplu zbor de recunoaștere, această misiune scoate la iveală o strategie complexă și riscantă a Statelor Unite, care continuă să manevreze între nevoia de a-și susține aliații și pericolele unei confruntări directe.
Chiar și după summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump din Alaska, Moscova pare să nu fie mai aproape de a pune capăt invaziei sale în Ucraina.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Potrivit Statului Major General al Apărării Naționale Elene, avioanele turcești F-16, înarmate cu rachete aer-aer, au încălcat reglementările de trafic aerian intrând în spațiul de informare a zborurilor (FIR)al Greciei, fără plan de zbor, dar nu au pătruns în spațiul aerian național grec. În plus, un avion turc ATR-72 și un elicopter militar au intrat, de asemenea, în aceeași zi în FIR fără autorizație. Nu au fost raportate exerciții militare turcești programate în zonă, astfel că Atena acuză Ankara de noi provocări în Mediterană.
Există tensiuni între China, Iran și India, membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), scrie jurnalistul Robert Spencer de la The Times în articolul „Sub demonstrația de fraternitate la summitul SCO, tensiunile dintre autocrați cresc”.
În noaptea de 1 spre 2 septembrie, în jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea.
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.