Desigur că susținătorii Regelui Mihai văd în acțiunea suveranului, împreună cu Blocul Național Democrat (din care făceau parte Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănescu, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist Român), un act de deminitate națională, în timp ce susținătorii mareșalului Ion Antonescu consideră 23 august un act de trădare.
Răspunsul e simplu. Un aliat care trădase România cu exact cinci ani în urmă, cu o săptămână înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial.
Pe 23 august 1939, la Moscova, Germania nazistă și URSS semnau un pact de neagresiune. Infamul pact Ribbentrop-Molotov prevedea și un protocol secret prin care cele două regimuri totalitare împărțeau Europa și transformau bătrânul continent în „Tărâmul morții”, cum foarte corect evidenția istoricul Timothy Snyder. Ultimul punct al protocolului se referea la Basarabia, provincie ce aparținea de drept Regatului României, care urma să fie reocupată de sovietici. Hitler trădase România cu mult înainte de 23 august 1944, iar prin acțiunile sale a contribuit la prăbușirea României Mari.
Iar lanțul trădărilor nu s-a oprit la Basarabia. Pe 30 august 1940, sub ”auspiciile” svasticii naziste, România era obligată să semneze ceea ce Adolf Hitler și Benito Mussolini au considerat a fi un ”arbitraj”: Prin Dictatul de la Viena, impus de naziști sub titlul de ”arbitraj”, România era nevoită să cedeze Ungariei horthyste aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei. Hitler s-a folosit mai apoi de aceste evenimente pentru a atrage România de partea sa în războiul împotriva lui Stalin, aliatul său de atunci, pe care l-a trădat pe 22 iunie 1941 când a declanșat „Operațiunea Barbarossa” – invadarea URSS-ului. Însă niciodată Adolf Hitler nu a oferit garanții României cu privire la reintegrarea Ardealului de Nord în trupul țării-mamă.
Pe 23 august 1944, România se afla într-o situație teribilă. Prinsă precum într-un clește între cele două catastrofe ale secolului XX, nazismul și comunismul, Regele și opoziția au înțeles că războiul este pierdut și au acționat.
Bucureștiul nu se mai afla pe o poziție de negociere iar mareșalul Ion Antonescu, din punct de vedere militar un general experimentat, era rupt de realitatea politică, acționând nu doar indecis cât și haotic. Adevărul e că după Conferința de la Casablanca (ianuarie 1943), F.D. Roosevelt, Winston Churchill și Charles de Gaulle au decis obligativitatea capitulării necondiționate a Germaniei naziste și a aliaților săi, orice tentativă de negociere cu Occidentul, din partea Regelui sau opoziției ori din partea mareșalului Antonescu, a fost sortită eșecului. Bucureștiul trebuia să ia taurul de coarne, fapt ce s-a întâmplat pe 23 august 1944.
Teoria potrivit căreia Antonescu ar fi negociat cu Hitler ieșirea României din război nu are niciun fundament istoric. Hitler nu ar fi permis așa ceva iar grăitor este faptul că la ultima întrevedere pe care a avut-o cu Antonescu, pe 5 august 1944, avionul care îl transporta pe Antonescu a făcut un mic ocol prin Polonia pentru ca mareșalul să poată vedea imaginea în flăcări a Varșoviei după insurecția împotriva naziștilor.
Sigur că s-au făcut și greșeli politice, mai ales în ceea ce privește armistițiul care a fost semnat abia pe 12 septembrie 1944 iar Regele anunțase în mod fals că România acceptase armistițiul oferit de URSS, Marea Britanie și SUA. Acest lucru a dus la dezarmarea a peste 150.000 de militari români care au fost luați prizonieri de sovietici. Dar e greșit să privim evenimentele din perspectiva a ceea ce știm că s-a întâmplat. Situația era critică iar în joc era existența României ca stat. Un lucru puțin știut e că lovitura de palat e pe 23 august 1944 a luat prin surprindere până și partea sovietică. Stalin a cerut unităților sale militare să nu ia în considerare nicio declarație a României iar edificatoare este și mărturia lui Gheorghe Apostol, important lider comunist despre eveniment: „Ana (n.a. – Ana Pauker) a făcut mare scandal când a sosit în țară: 'De ce s-a realizat 23 august? Fără el, țara ar fi fost ocupată de trupele sovietice, s-ar fi instaurat dictatura proletariatului de la început, nu s-ar fi dat timp de respirație burgheziei!'” - Alexandru Șiperco, „Confesiunile elitei comuniste. România 1944-1965: rivalități, represiuni, crime”, volumul I.
În fond, războiul era deja pierdut. Pe 20 august 1944 sovieticii au lansat operațiunea 'Iași-Chișinău' prin care au pulverizat pur și simplu frontul românesc. Armata Roșie avansa în România iar aviația americană și britanică ar fi putut în orice moment să reia devastatoarele bombardamente. Nu exista altă soluție decât trecerea de partea aliaților și evitarea ca întreg teritoriul românesc să devină teatru de război. E pueril să ne imaginăm că fără 23 august Armata Sovietică nu ar fi putut înainta spre Europa. Poate cel mult ar fi fost frânată puțin înaintarea, dar ocupația sovietică ar fi fost mult mai catastrofală pentru noi. Iar 23 august 1944 a reușit să salveze ce se mai putea salva: recuperarea prin factori militari și politici a Ardealului de Nord, după ce la Conferința de pace de la Paris, România nu a deținut statutul de stat cobeligerant ci de fost inamic.
Cine a trădat pe cine?
Nu a existat nicio trădare împotriva unui 'aliat' a cărui înclinare a fost mereu către trădarea. A existat doar urmărirea interesului național într-un moment critic pentru România. La fel cum nu putem vorbi de 'trădarea Occidentului' în procesul complex de instaurarea a comunismului care a urmat, proces care nu mai putea fi evitat după intrarea rușilor în țară și care nu poate fi legat exclusiv de 23 august 1944. Însă cum ar fi putut salva Occidentul o Românie care a luptat trei ani alături de naziști când nu a putut salva de catastrofa comunistă Polonia, stat pentru care a intrat într-un război mondial.
În țară, percepția românilor cu privire la actul de la 23 august 1944 a fost una pozitivă. Majoritatea cetățenilor au aprobat decizia suveranului și a Blocului Național Democrat. În sprijinul mareșalului nu s-a înregistrat nicio acțiune, nici din partea Armatei României, cu excepția încercării eșuate a Germaniei naziste de a-l aresta pe Regele Mihai I și a readuce la conducere un decident filogerman.
Așadar, cine a trădat pe cine pe 23 august 1944?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 17 ianuarie 1991, la 5 luni de la invazia irakiană în Kuweit (2 august 1990), Statele Unite împreună cu o Coaliție formată din 40 de state declanșează operațiunea Desert Storm - Furtună în Deșert. În 6 săptămâni, temuta armată irakiană este îngenuncheată și Kuweitul, eliberat.
Asociaţia Românilor din Basarabia – Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, salută decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău de le a acorda statut de victime ale regimului comunist persoanelor născute în Gulag.
Ocuparea Capitoliului de către susținătorii președintelui în exercițiu Donald Trump nu a fost o premieră în istoria Statelor Unite ale Americii. A fost însă pentru prima oară când Congresul a fost ocupat de cetățeni americani. Incidentul este extrem de grav în contextul în care SUA reprezintă la ora actuală cea mai solidă democrație din lume.
Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu au fost executați pe data de 25 decembrie 1989 la capătul unui proces rapid și controversat care a avut loc în garnizoana din Târgoviște.
În urmă cu exact 31 de ani se desfășura una din cele mai macabre operațiuni din istoria țării noastre: Extragerea de la morga spitalului Județean Timiș, în mare secret a celor împușcați pe 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției, și transportarea acestora în București unde au fost incinerați.
Algeria era macinata de trei ani de război. În acest context a avut loc pe 13 mai 1958 o revoltă în Alger, capitala coloniei franceze, contra formării guvernului lui Pierre Pflimlin și în susținerea generalului Charles de Gaulle.
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Nouă state europene membre ale NATO au emis duminică o declarație comună în care cer tuturor celor 30 de națiuni să intensifice ajutorul militar pentru Kiev și susțin aderarea Ucrainei la alianța de securitate conform deciziei adoptate la Summitul NATO de la București din 2008.
O aeronavă de luptă F-16C Fighting Falcon din Escadrila 13 Vânătoare a Forțelor Aeriene americane (USAF) a atins la finalul lunii septembrie un reper major de anduranță la Baza Aeriană Misawa din Japonia.
La exercițiul Pitch Black 2022 au participat 17 țări cu aproape 100 de aeronave și 2.500 de militari. Germania și Coreea de Sud au fost cele două țări debutante dintre cele 17 țări participante. Forțele Aeriene ale Republicii Coreea (ROKAF) au trimis avioane de luptă KF-16U, iar Germania a trimis pentru prima dată avioane de luptă Eurofighter Typhoon. Alte aeronave care au luat parte la exercițiu au fost avioanele de vânătoare Rafale ale Forţelor Aeriene Franceze, avioanele de vânătoare Su-30MKI ale Forţelor Aeriene Indiene și avioanele de vânătoare F-16AM/BM și F-16-52ID din Indonezia.
Virgil Bălăceanu a discutat despre rolul esențial pe care îl are resursa umană chiar și într-un război în care se folosește tehnologie de ultimă generație.
Ce va face Turcia în fața reticenței Statelor Unite de a-i oferi avioane de luptă F-16 și care sunt alternativele așteptate în lumina asigurărilor Ankarei că are soluții? Ar putea acest lucru să afecteze eficiența Forțelor Aeriene Turce, care se confruntă cu provocări regionale și internaționale serioase?
Forțele Aeriene ale SUA au decis să consemneze la sol avioanelor de transport C-130H din cauza unor fisuri descoperite la nivelul elicelor. Este vorba despre 116 din cele 128 de aeronave C-130H care folosesc în prezent modelul de elice 54H60, iar aeronavele care pot fi operate în regim normal sunt cele echipate cu noile modele de elice NP2000 cu opt pale.
Recent, au apărut informaţii că Forțele Armate Ucrainene ar putea primi mai multe obuziere franceze autopropulsate CAESAR - acest lucru a fost menţionat de ministrul ucrainean al afacerilor externe , Dmitro Kuleba, după o întâlnire cu omologul său francez Catherine Colonna. În același timp, la acel moment nu a fost menţionată perioada de timp când aceste obuziere ar urma să ajungă la Forțele Armate Ucrainene.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică oraşul strategic Liman din estul ţării "complet eliberat" de sub controlul forţelor ruse, la o zi după ce Moscova a anunţat că trupele sale au decis să se retragă din bastionul lor din nordul regiunii Doneţk, transmite Reuters.
O dronă Bayraktar Akinci, cel mai nou UAV dezvoltat de industria turcă de apărare, a fost observată deasupra Siriei. O fotografie cu imaginea acestuia a fost publicată, pe 22 septembrie, pe contul de Twitter Clash Report. Putem susţine că sursa care a publicat aceste informaţii este una de încredere, deoarece Clash Report este un portal de informaţii din Turcia care a devenit cunoscut după ce în anul 2020 a prezentat imagini şi materiale video cu momentul în care dronele Bayraktar TB2 distrugeau în Libia mai multe sisteme antiaeriene Pantsir-S1.
Preşedintele Klaus Iohannis, alături de alţi preşedinţi ai unor state membre NATO din Europa Centrală şi de Est, a semnat o declaraţie comună prin care îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, informează duminică Administraţia Prezidenţială.
Prefectura maritimă a regiunii atlantice a informat că Marina militară franceză a escortat un submarin și un remorcher aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse, care se deplasau în zona Golfului Biscaya.
Compania poloneză de apărare Huta Stalowa Wola (HSW) a prezentat prototipul final al sistemului Baobab-K, care poate transporta până la 600 de mine antitanc programabile MN-123.1 și MN-123.2. Recent, HSW a finalizat întregul proces de testare al sistemului Baobab-K, care era în lucru de aproape patru ani. Acest eveniment deschide calea pentru începerea producției în serie a sistemului Baobab-K.
Think tank-ul românesc New Strategy Center a prezentat în SUA, unei delegații a Congresului american, studiul „The Strategic Importance of Snake Island”.
Armata rusă a anunţat că s-a retras din oraşul Liman, un important nod feroviar din estul Ucrainei, recunoscându-și astfel indirect înfrângerea.
Turcia nu va ratifica cererile Suediei şi Finlandei de aderare la NATO 'atât timp cât promisiunile' făcute de cele două ţări nu vor fi respectate, a declarat sâmbătă preşedintele Recep Tayyip Erdogan, transmite AFP.
Reprezentanții comandamentului militar ucrainean au declarat că militarii ucraineni au reuşit încercuirea unui număr mare de trupe ruse în orașul Liman, regiunea Donețk - pentru care în ultimele zile au avut loc bătălii grele. Canalele de telegrame rusești pro-Kremlin care publica informaţii despre războiul din Ucraina susțin că trupele ruse au părăsit deja orașul și nu sunt încercuite, dar realitatea este cu totul alta.
În ultimele zile au apărut noi discuții cu privire la tehnica militară grea de către dispun Forţele Terestre Romane, mai ales în contextul în care un prim lot de tancuri T-55 urmează să fie vândute pentru a fi dezmembrate.
Militarii ucraineni au început să folosească transportoarele blindate VAB de fabricație franceză, a precizat Comandamentul Forțelor de Asalt Aerian al Forțelor Armate Ucrainene. Militarii ucraineni au publicat o înregistrare video în care au relatat despre cât de mulţumiţi sunt de caracteristicile transportoarelor blindate VAB.
Armata ucraineană ar putea începe să elibereze Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, în primăvara anului viitor, a declarat șeful Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (GUR) Kirilo Budanov, la televiziunea națională ucraineană.
Ministrul de interne al Ucrainei, Denis Monastirski, a informat sâmbătă că atacul rus împotriva unui convoi umanitar din oraşul Zaporojie, soldat cu cel puţin 30 de morţi şi aproape 90 de răniţi, a fost comis cu rachete S-300 modernizate, cu o rază mult mai mare de acţiune decât modelele mai vechi, transmite EFE.
Companiile Lockheed Martin și Verizon au experimentat, în misiuni ISR, sisteme militare de comunicații 5G instalate la bordul dronelor.
Forțele armate ale Ucrainei au dat publicității iamgini rare cu lansatoarele de rachete multiple de tip HIMARS care au reușit să stopeze ofensiva rusă și să ofere posibilitatea forțelor de apărare ucrianene să preia inițiativa.
Armata rusă ar fi desfășurat în Ucraina un lot de noi vehicule militare de luptă, ne mai folosit până acum. Se pare că mai multe vehicule blindate rusești K-4386 Typhoon-VDV au fost folosite pentru prima dată în luptă, în teritoriile pe care armata rusă le ocupă acum în Ucraina.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat, pe 30.09.2022, un decret privind încorporarea, în perioada noiembrie-decembrie, a cetățenilor ruși pentru executarea serviciului militar obligatoriu și trecerea în rezervă a celor care au îndeplinit acest serviciu.
Statele Unite şi Canada s-au declarat vineri favorabile unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, fără însă a sprijini o procedură accelerată, notează AFP.
Surse de monitorizare a aviației de pe conturi de Twitter și Telegram au semnalat, pe 30.09.2022, că SUA au intensificat atât de mult misiunile de cercetare executate cu drone de tip RQ-4B Global Hawk deasupra apelor neutre ale Mării Negre, încât acestea au devenit permanente.
Bombardere capabile să transporte rachete de croazieră și arme nucleare strategice, au fost active în războiul ucrainean de când Moscova a invadat în februarie.
Ucraina a declarat vineri că toate căile de aprovizionare care duc spre bastionul forţelor ruse din Liman se află în colimatorul artileriei sale în est şi a transmis Moscovei că va trebui să se adreseze Kievului dacă doreşte ca forţele sale să fie lăsate să iasă din încercuire, scrie Agerpres, care citează Reuters.
Șeful statului ucrainean a subliniat că actualul președinte al Rusiei, Vladimir Putin, „nu știe ce sunt demnitatea și onestitatea”.
General-locotenent (r.) Virgil Bălăceanu a analizat situația de pe frontul ucrainean, dar și modul în care mobilizarea parțială decretată de Vladimir Putin va ridica și problema tehnicii militare moderne aflată în stocul de rezervă.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că statele membre ale Alianței nu vor recunoaște niciodată niciunul dintre teritoriile ucrainene anexate de Rusia ca parte a Federației Ruse.
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut vineri că Rusia va obţine ''victoria'' în conflictul din Ucraina, adresându-se în Piaţa Roşie din Moscova participanţilor adunaţi acolo la un concert pop, după ce mai devreme el a oficializat anexarea la Rusia a patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, transmit agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.
