Desigur că susținătorii Regelui Mihai văd în acțiunea suveranului, împreună cu Blocul Național Democrat (din care făceau parte Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănescu, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist Român), un act de deminitate națională, în timp ce susținătorii mareșalului Ion Antonescu consideră 23 august un act de trădare.
Răspunsul e simplu. Un aliat care trădase România cu exact cinci ani în urmă, cu o săptămână înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial.
Pe 23 august 1939, la Moscova, Germania nazistă și URSS semnau un pact de neagresiune. Infamul pact Ribbentrop-Molotov prevedea și un protocol secret prin care cele două regimuri totalitare împărțeau Europa și transformau bătrânul continent în „Tărâmul morții”, cum foarte corect evidenția istoricul Timothy Snyder. Ultimul punct al protocolului se referea la Basarabia, provincie ce aparținea de drept Regatului României, care urma să fie reocupată de sovietici. Hitler trădase România cu mult înainte de 23 august 1944, iar prin acțiunile sale a contribuit la prăbușirea României Mari.
Iar lanțul trădărilor nu s-a oprit la Basarabia. Pe 30 august 1940, sub ”auspiciile” svasticii naziste, România era obligată să semneze ceea ce Adolf Hitler și Benito Mussolini au considerat a fi un ”arbitraj”: Prin Dictatul de la Viena, impus de naziști sub titlul de ”arbitraj”, România era nevoită să cedeze Ungariei horthyste aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei. Hitler s-a folosit mai apoi de aceste evenimente pentru a atrage România de partea sa în războiul împotriva lui Stalin, aliatul său de atunci, pe care l-a trădat pe 22 iunie 1941 când a declanșat „Operațiunea Barbarossa” – invadarea URSS-ului. Însă niciodată Adolf Hitler nu a oferit garanții României cu privire la reintegrarea Ardealului de Nord în trupul țării-mamă.
Pe 23 august 1944, România se afla într-o situație teribilă. Prinsă precum într-un clește între cele două catastrofe ale secolului XX, nazismul și comunismul, Regele și opoziția au înțeles că războiul este pierdut și au acționat.
Bucureștiul nu se mai afla pe o poziție de negociere iar mareșalul Ion Antonescu, din punct de vedere militar un general experimentat, era rupt de realitatea politică, acționând nu doar indecis cât și haotic. Adevărul e că după Conferința de la Casablanca (ianuarie 1943), F.D. Roosevelt, Winston Churchill și Charles de Gaulle au decis obligativitatea capitulării necondiționate a Germaniei naziste și a aliaților săi, orice tentativă de negociere cu Occidentul, din partea Regelui sau opoziției ori din partea mareșalului Antonescu, a fost sortită eșecului. Bucureștiul trebuia să ia taurul de coarne, fapt ce s-a întâmplat pe 23 august 1944.
Teoria potrivit căreia Antonescu ar fi negociat cu Hitler ieșirea României din război nu are niciun fundament istoric. Hitler nu ar fi permis așa ceva iar grăitor este faptul că la ultima întrevedere pe care a avut-o cu Antonescu, pe 5 august 1944, avionul care îl transporta pe Antonescu a făcut un mic ocol prin Polonia pentru ca mareșalul să poată vedea imaginea în flăcări a Varșoviei după insurecția împotriva naziștilor.
Sigur că s-au făcut și greșeli politice, mai ales în ceea ce privește armistițiul care a fost semnat abia pe 12 septembrie 1944 iar Regele anunțase în mod fals că România acceptase armistițiul oferit de URSS, Marea Britanie și SUA. Acest lucru a dus la dezarmarea a peste 150.000 de militari români care au fost luați prizonieri de sovietici. Dar e greșit să privim evenimentele din perspectiva a ceea ce știm că s-a întâmplat. Situația era critică iar în joc era existența României ca stat. Un lucru puțin știut e că lovitura de palat e pe 23 august 1944 a luat prin surprindere până și partea sovietică. Stalin a cerut unităților sale militare să nu ia în considerare nicio declarație a României iar edificatoare este și mărturia lui Gheorghe Apostol, important lider comunist despre eveniment: „Ana (n.a. – Ana Pauker) a făcut mare scandal când a sosit în țară: 'De ce s-a realizat 23 august? Fără el, țara ar fi fost ocupată de trupele sovietice, s-ar fi instaurat dictatura proletariatului de la început, nu s-ar fi dat timp de respirație burgheziei!'” - Alexandru Șiperco, „Confesiunile elitei comuniste. România 1944-1965: rivalități, represiuni, crime”, volumul I.
În fond, războiul era deja pierdut. Pe 20 august 1944 sovieticii au lansat operațiunea 'Iași-Chișinău' prin care au pulverizat pur și simplu frontul românesc. Armata Roșie avansa în România iar aviația americană și britanică ar fi putut în orice moment să reia devastatoarele bombardamente. Nu exista altă soluție decât trecerea de partea aliaților și evitarea ca întreg teritoriul românesc să devină teatru de război. E pueril să ne imaginăm că fără 23 august Armata Sovietică nu ar fi putut înainta spre Europa. Poate cel mult ar fi fost frânată puțin înaintarea, dar ocupația sovietică ar fi fost mult mai catastrofală pentru noi. Iar 23 august 1944 a reușit să salveze ce se mai putea salva: recuperarea prin factori militari și politici a Ardealului de Nord, după ce la Conferința de pace de la Paris, România nu a deținut statutul de stat cobeligerant ci de fost inamic.
Cine a trădat pe cine?
Nu a existat nicio trădare împotriva unui 'aliat' a cărui înclinare a fost mereu către trădarea. A existat doar urmărirea interesului național într-un moment critic pentru România. La fel cum nu putem vorbi de 'trădarea Occidentului' în procesul complex de instaurarea a comunismului care a urmat, proces care nu mai putea fi evitat după intrarea rușilor în țară și care nu poate fi legat exclusiv de 23 august 1944. Însă cum ar fi putut salva Occidentul o Românie care a luptat trei ani alături de naziști când nu a putut salva de catastrofa comunistă Polonia, stat pentru care a intrat într-un război mondial.
În țară, percepția românilor cu privire la actul de la 23 august 1944 a fost una pozitivă. Majoritatea cetățenilor au aprobat decizia suveranului și a Blocului Național Democrat. În sprijinul mareșalului nu s-a înregistrat nicio acțiune, nici din partea Armatei României, cu excepția încercării eșuate a Germaniei naziste de a-l aresta pe Regele Mihai I și a readuce la conducere un decident filogerman.
Așadar, cine a trădat pe cine pe 23 august 1944?
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Pe 21 ianuarie 1941, după o colaborare de trei luni, România a fost pe punctul de a fi aruncată într-un război civil, după ce Armata, fidelă mareșalului Ion Antonescu, și Mișcarea Legionară s-au confruntat.
Potrivit unui cercetător francez care studiază documente din arhiva oficială a statului, Franța poate fi văzută ca un complice la genocidul din Rwanda din 1994.
Pe 17 ianuarie 1991, la 5 luni de la invazia irakiană în Kuweit (2 august 1990), Statele Unite împreună cu o Coaliție formată din 40 de state declanșează operațiunea Desert Storm - Furtună în Deșert. În 6 săptămâni, temuta armată irakiană este îngenuncheată și Kuweitul, eliberat.
Asociaţia Românilor din Basarabia – Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, salută decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău de le a acorda statut de victime ale regimului comunist persoanelor născute în Gulag.
Ocuparea Capitoliului de către susținătorii președintelui în exercițiu Donald Trump nu a fost o premieră în istoria Statelor Unite ale Americii. A fost însă pentru prima oară când Congresul a fost ocupat de cetățeni americani. Incidentul este extrem de grav în contextul în care SUA reprezintă la ora actuală cea mai solidă democrație din lume.
Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu au fost executați pe data de 25 decembrie 1989 la capătul unui proces rapid și controversat care a avut loc în garnizoana din Târgoviște.
În urmă cu exact 31 de ani se desfășura una din cele mai macabre operațiuni din istoria țării noastre: Extragerea de la morga spitalului Județean Timiș, în mare secret a celor împușcați pe 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției, și transportarea acestora în București unde au fost incinerați.
Algeria era macinata de trei ani de război. În acest context a avut loc pe 13 mai 1958 o revoltă în Alger, capitala coloniei franceze, contra formării guvernului lui Pierre Pflimlin și în susținerea generalului Charles de Gaulle.
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
În cinci-opt ani, Rusia ar putea fi pregătită să atace teritoriul NATO, așa că până în 2029 trebuie să fim pregătiți pentru asta. Creșterea capacităților de descurajare ar trebui să fie subordonată proiectelor de cooperare între forțele armate poloneze și germane, moment în care se așteaptă ca ''scutul antirachetă european'' să ajungă fie operaţional, a declara şeful de stat major al armatei germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer.
Rusia a pierdut un sistem radar deosebit de important, potrivit unor noi informații, iar surse ucrainene și rusești au confirmat că Ucraina a lansat un atac la sute de kilometri de linia frontului, chiar în inima teritoriului rusesc. Miercuri, presa de la Kiev a relatat că dronele ucrainene au lovit o facilitate militară pe teritoriul căreia se afla un ''Container 29B6'', un radar de tip ''over-the-horizon'', în republica rusă Mordovia, citând surse din cadrul agenției de informații militare ucrainene. Surse rusești și ucrainene comunicaseră anterior că a avut loc un atac cu drone asupra instalației din Mordovia, la 11 aprilie.
Cu ocazia vizitei de documentare in SUA, experții New Strategy Center (NSC) au avut întâlniri la Departamentul de Stat al SUA și la Comisia pentru afaceri militare din Camera Reprezentanților a Congresului, precum și cu experți în securitate și afaceri externe de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), Woodrow Wilson Center și The Heritage Foundation.
În apropierea momentului decisiv al votului din Camera Reprezentanților din SUA privind pachetele de ajutor pentru Ucraina, Israel și Taiwan, mass-media și comentatorii occidentali continuă să discute posibilele scenarii privind evoluția ulterioară a războiului și șansele de victorie ale Ucrainei. Mulți dintre ei sunt de acord că, în ciuda complexității situației de pe câmpul de luptă, Ucraina are o șansă reală de a obține victoria - cu condiția să continue să primească asistență constantă din partea SUA și a partenerilor occidentali.
Decizia președintelui republican al Camerei Reprezentanților de a supune la vot legea care ar debloca ajutorul militar pentru Ucraina este, practic, un moment decisiv pentru războiul de apărare al Ucrainei în fața agresiunii ruse.
Pe fondul lipsei de muniţii, dar mai ales în condiţiile unei lipse acute de sisteme de apărare aeriană, avioanele rusești sprijină succesele constante și rapide pe care le înregistrează forţele terestre ruse, inclusiv în apropierea orașului Chasiv Yar din regiunea Donețk. Analiștii militari din cadrul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că apărarea aeriană a Ucrainei rămâne limitată și degradată, permițând avioanelor rusești să opereze liber și fără amenințări în anumite zone critice de pe linia frontului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Ucraina poate să lovească ținte militare aflate în afara granițelor sale, deoarece are dreptul la autoapărare, iar avioanele militare rusești sunt incluse în această categorie.
Într-un eveniment de o raritate excepțională, Forțele Aeriene americane (US Air Force – USAF) au ridicat simultam în aer aproape toată flota de bombardiere strategice stealth, B-2 Spirit. Baza Aeriană Whiteman ”a executat un zbor în masă cu 12 B-2 pentru a încheia exercițiul anual Spirit Vigilance”, a anunțat Aviația americană care a publicat și o fotografie cu aeronavele pregătite pentru decolare în celebrul marș al elefanților pe pista aerodromului.
Asamblarea celui de-al doilea prototip al avionului de luptă TAI KAAN, un produs al industriei turce de apărare, se apropie de final. După ce vor fi finalizate ultimele etape ale procesului de asamblare și de instalare a motoarelor, se estimează că aeronava ar urma să iasă de pe linia de producţie în jurul lunii iunie sau iulie 2024. Ulterior, cel de-al doilea prototip al avionului de luptă TAI KAAN va fi supus unei serii de teste de zbor.
În timpul atacului efectuat asupra Iranului în urmă cu două zile, armata israeliană a avariat serios un sistem radar aflat în apropierea aeroportului din orașul Isfahan, potrivit The Times of Israel. Agenția a obținut imagini realizate din satelit care prezintă pagubele rezultate după atacul israelian din această zonă. Imagini indică, de asemenea, că ținta atacului a fost o stație radar din apropierea aeroportului din Isfahan.
O explozie a lovit o bază militară irakiană care găzduia forțe paramilitare pro-iraniene, potrivit unor surse din domeniul securității. Explozia de vineri seară a avut loc la baza Calso, unde este staționat fostul grup paramilitar pro-iranian Hashed al-Shaabi - integrat acum în armata regulată - au declarat pentru Agenția France-Presse o sursă din cadrul Ministerului de Interne și un oficial militar. Autoritățile raportează victime, unele dintre ele făcând referire la un atac aerian asupra fostei unități anti-Isis, cunoscută sub numele de Hashed al-Shaabi, care acum face parte din armata irakiană regulată.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Un atac cu rachete ucrainene efectuat săptămâna trecută în Luhanskul ocupat l-a ucis pe colonelul rus Pavel Kropotov, a anunțat presa locală rusă la 19 aprilie. Kropotov, comandantul Brigăzii 59 de Comunicații, a fost ucis, pe 13 aprilie, în urma unui atac al armatei ucrainene asupra cartierului general al brigăzii pe care acestea o conducea.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR/HUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a făcut câteva precizări cu privire la sistemele de rachete pe care militarii ucraineni le utilizeaza in aceasta perioada pentru a distruge avioanele strategice rusești, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Budanov a explicat modul în care Ucraina poate efectua atacuri specifice asupra avioanelor militare care sunt importante din punct de vedere strategic pentru armata rusă.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
