Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
23 august 1944. România și 'trădarea' celui care deja a trădat
Istorie
Data actualizării:
Data publicării:
În urmă cu 75 de ani, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și a trecut de partea aliaților, eveniment ce a născut, și cu siguranță va continua să o facă, numeroase controverse și dispute.
EXCLUSIV

Desigur că susținătorii Regelui Mihai văd în acțiunea suveranului, împreună cu Blocul Național Democrat (din care făceau parte Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănescu, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist Român), un act de deminitate națională, în timp ce susținătorii mareșalului Ion Antonescu consideră 23 august un act de trădare.

 

Însă pe cine a 'trădat' România la 23 august 1944?

 

Răspunsul e simplu. Un aliat care trădase România cu exact cinci ani în urmă, cu o săptămână înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe 23 august 1939, la Moscova, Germania nazistă și URSS semnau un pact de neagresiune. Infamul pact Ribbentrop-Molotov prevedea și un protocol secret prin care cele două regimuri totalitare împărțeau Europa și transformau bătrânul continent în „Tărâmul morții”, cum foarte corect evidenția istoricul Timothy Snyder. Ultimul punct al protocolului se referea la Basarabia, provincie ce aparținea de drept Regatului României, care urma să fie reocupată de sovietici. Hitler trădase România cu mult înainte de 23 august 1944, iar prin acțiunile sale a contribuit la prăbușirea României Mari.

Iar lanțul trădărilor nu s-a oprit la Basarabia. Pe 30 august 1940, sub ”auspiciile” svasticii naziste, România era obligată să semneze ceea ce Adolf Hitler și Benito Mussolini au considerat a fi un ”arbitraj”: Prin Dictatul de la Viena, impus de naziști sub titlul de ”arbitraj”, România era nevoită să cedeze Ungariei horthyste aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei. Hitler s-a folosit mai apoi de aceste evenimente pentru a atrage România de partea sa în războiul împotriva lui Stalin, aliatul său de atunci, pe care l-a trădat pe 22 iunie 1941 când a declanșat „Operațiunea Barbarossa” – invadarea URSS-ului. Însă niciodată Adolf Hitler nu a oferit garanții României cu privire la reintegrarea Ardealului de Nord în trupul țării-mamă.

(w670)

 

Mitul negocierii dintre Antonescu și Hitler

 

Pe 23 august 1944, România se afla într-o situație teribilă. Prinsă precum într-un clește între cele două catastrofe ale secolului XX, nazismul și comunismul, Regele și opoziția au înțeles că războiul este pierdut și au acționat.

Bucureștiul nu se mai afla pe o poziție de negociere iar mareșalul Ion Antonescu, din punct de vedere militar un general experimentat, era rupt de realitatea politică, acționând nu doar indecis cât și haotic. Adevărul e că după Conferința de la Casablanca (ianuarie 1943), F.D. Roosevelt, Winston Churchill și Charles de Gaulle au decis obligativitatea capitulării necondiționate a Germaniei naziste și a aliaților săi, orice tentativă de negociere cu Occidentul, din partea Regelui sau opoziției ori din partea mareșalului Antonescu, a fost sortită eșecului. Bucureștiul trebuia să ia taurul de coarne, fapt ce s-a întâmplat pe 23 august 1944.

Teoria potrivit căreia Antonescu ar fi negociat cu Hitler ieșirea României din război nu are niciun fundament istoric. Hitler nu ar fi permis așa ceva iar grăitor este faptul că la ultima întrevedere pe care a avut-o cu Antonescu, pe 5 august 1944, avionul care îl transporta pe Antonescu a făcut un mic ocol prin Polonia pentru ca mareșalul să poată vedea imaginea în flăcări a Varșoviei după insurecția împotriva naziștilor.

 

Greșeala fatală a armistițiului și surprinderea sovieticilor față de 23 august 1944

 

(w670)

Sigur că s-au făcut și greșeli politice, mai ales în ceea ce privește armistițiul care a fost semnat abia pe 12 septembrie 1944 iar Regele anunțase în mod fals că România acceptase armistițiul oferit de URSS, Marea Britanie și SUA. Acest lucru a dus la dezarmarea a peste 150.000 de militari români care au fost luați prizonieri de sovietici. Dar e greșit să privim evenimentele din perspectiva a ceea ce știm că s-a întâmplat. Situația era critică iar în joc era existența României ca stat. Un lucru puțin știut e că lovitura de palat e pe 23 august 1944 a luat prin surprindere până și partea sovietică. Stalin a cerut unităților sale militare să nu ia în considerare nicio declarație a României iar edificatoare este și mărturia lui Gheorghe Apostol, important lider comunist despre eveniment: „Ana (n.a. – Ana Pauker) a făcut mare scandal când a sosit în țară: 'De ce s-a realizat 23 august? Fără el, țara ar fi fost ocupată de trupele sovietice, s-ar fi instaurat dictatura proletariatului de la început, nu s-ar fi dat timp de respirație burgheziei!'” - Alexandru Șiperco, „Confesiunile elitei comuniste. România 1944-1965: rivalități, represiuni, crime”, volumul I.

 

Operațiunea sovietică 'Iași-Chișinău' a pulverizat frontul românesc

 

În fond, războiul era deja pierdut. Pe 20 august 1944 sovieticii au lansat operațiunea 'Iași-Chișinău' prin care au pulverizat pur și simplu frontul românesc. Armata Roșie avansa în România iar aviația americană și britanică ar fi putut în orice moment să reia devastatoarele bombardamente. Nu exista altă soluție decât trecerea de partea aliaților și evitarea ca întreg teritoriul românesc să devină teatru de război. E pueril să ne imaginăm că fără 23 august Armata Sovietică nu ar fi putut înainta spre Europa. Poate cel mult ar fi fost frânată puțin înaintarea, dar ocupația sovietică ar fi fost mult mai catastrofală pentru noi. Iar 23 august 1944 a reușit să salveze ce se mai putea salva: recuperarea prin factori militari și politici a Ardealului de Nord, după ce la Conferința de pace de la Paris, România nu a deținut statutul de stat cobeligerant ci de fost inamic.

Cine a trădat pe cine?

Nu a existat nicio trădare împotriva unui 'aliat' a cărui înclinare a fost mereu către trădarea. A existat doar urmărirea interesului național într-un moment critic pentru România. La fel cum nu putem vorbi de 'trădarea Occidentului' în procesul complex de instaurarea a comunismului care a urmat, proces care nu mai putea fi evitat după intrarea rușilor în țară și care nu poate fi legat exclusiv de 23 august 1944. Însă cum ar fi putut salva Occidentul o Românie care a luptat trei ani alături de naziști când nu a putut salva de catastrofa comunistă Polonia, stat pentru care a intrat într-un război mondial.

În țară, percepția românilor cu privire la actul de la 23 august 1944 a fost una pozitivă. Majoritatea cetățenilor au aprobat decizia suveranului și a Blocului Național Democrat. În sprijinul mareșalului nu s-a înregistrat nicio acțiune, nici din partea Armatei României, cu excepția încercării eșuate a Germaniei naziste de a-l aresta pe Regele Mihai I și a readuce la conducere un decident filogerman.

Așadar, cine a trădat pe cine pe 23 august 1944?


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Pe urmele aurului românesc: Tezaurul României, o operațiune militară. Arhivele ruse dezvăluie destinul aurului evacuat la Moscova în 1916
Gorbaciov denunță puciul eșuat care a dus la „prăbușirea URSS” și crede că Rusia se va dezvolta doar urmând „calea democrației”
A murit renumitul disident sovietic Serghei Kovaliov. Organizația condusă de acesta era catalogată de Kremlin drept „agent străin”
Gorbaciov nu regretă Perestroika, dar admite că ar face lucrurile diferit
A murit Oleg Balkanov, ultimul participant care mai era în viață al „Puciului Vodka” - lovitura de stat eșuată din 1991 împotriva lui Gorbaciov
Cu tancul Panther în pivniță. Un pensionar din Germania în vârstă de 84 de ani riscă o amendă uriașă
O corabie militară antică şi morminte greceşti, descoperite în oraşul scufundat Thonis-Heracleion din Egipt
SNSPA comemorează 80 de ani de la Pogromul de la Iași
Armata României în ziua atacului URSS-ului pentru eliberarea teritoriilor ocupate
UE a comemorat deportările sovietice. Au fost menționate și victimele din Basarabia și Bucovina după raptul teritorial din 1940
Ziua Eroilor | Cîţu: Să le cinstim memoria eroilor neamului ducând mai departe valorile pentru care aceştia au luptat
Debarcarea lui Hrușciov, o lecție pentru Ceaușescu. Șansele ca Armata să schimbe regimul au fost nule
EXCLUSIV
Istoria paralelă scrisă de ruși. Moscova interzice comparația între URSS și Germania nazistă, dar uită de Holodomor
Foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie care au recrutat mii de elevi în perioada comunistă, reclamaţi la Parchet de CNSAS
US Army, la Iwo Jima. Sursă foto: ABC News
EXCLUSIV
Fără SUA, Armata Roșie nu ar fi ajuns niciodată la Berlin. URSS, stat agresor, prezentat azi de Moscova drept victimă
Bratislava evocă rolul Armatei României în eliberarea Slovaciei în cel de-al Doilea Război Mondial
EXCLUSIV
De ce 9 mai e o „invenție” rusească a victoriei în război. Criza de nervi a lui Stalin a făcut ca Germania să capituleze de două ori
Moartea lui Hitler, un mit spulberat după ce Rusia a aprobat analiza rămășițelor. Dictatorul nu a fugit în Argentina
Oradea sărbătorește eliberarea ei de către Armata României, de sub regimul regimul bolşevic al lui Bela Kun, în 1919
Adolf Hitler, la Paris, după capitularea Franței
EXCLUSIV
Evacuarea miraculoasă de la Dunkirk și căderea Parisului. Franța a capitulat nu pentru că a fost înfrântă, ci pentru că s-a predat
A murit veteranul Gheorghe Bădulescu. Nea Gheorghiță a luptat în Armata României la Cotul Donului unde a căzut prizonier
Arhivele Securității de la MApN: Nu au fost predate documentele care ar putea aduce atingere securității naționale
Foto: Masacrul de la Katyn, ce amintește de masacrul de la Fântâna Albă, ambele organizate de trupele sovietice
EXCLUSIV
MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBĂ | Tragedia miilor de români secerați de mitralierele sovietice în aprilie 1941
Zborul Tarom 371. Cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României - Tragedia de la Balotești
„Sfatul Țării”, care a decis la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu Regatul României
EXCLUSIV
UNIREA Basarabiei cu România, 27 martie 1918: Decizia „Sfatului Țării” - „De azi și înainte și pentru totdeauna”
Operațiunea Allied Force. Slobodan Miloșevici putea evita bombardarea Serbiei de către NATO
Ocupația sovietică în România. Armata română a încercat să opună rezistență Armatei Roșii
Ce ne spune ultimul mare război în care a luptat China, despre următorul conflict
Sistemul Brodie, primul ”portavion” al SUA
Ziua în care un MiG-21 al Coreei de Nord a doborât un avion militar al SUA

Ştiri Recomandate

„Vreți să mai putem face asta?” Liderii U.S. Air Force folosesc atacul din Iran ca argument care să sublinieze importanța modernizării triadei nucleare
Se descurcă Ucraina fără rachete Patriot? Statisticile îi dau dreptate lui Rutte: În iunie, doar o treime din rachetele balistice Iskander au fost interceptate
Decizia SUA de a limita livrările de rachete Patriot către Ucraina, primită cu urale la Moscova. Va accelera sfârșitul războiului, spun rușii
Serviciu militar obligatoriu pentru femei. Danemarca introduce ”loteria” pentru toți cetățenii de peste 18 ani
Apa nu-i ca aerul. Rușii vor un analog pentru ”Sea Baby”, dar succesul Shahed e departe: Dronele navale explodează înainte să ajungă la țintă
Teheranul era pregătit să mineze Strâmtoarea Ormuz după primele atacuri ale Israelului
Parteneriat strategic: ROMARM și Northrop Grumman vor produce în România radarul avansat G/ATOR
Împrumuturi la comun, soluția pentru accelerarea investiţiilor UE în apărare
,,Punem pe primul loc interesele Americii'' - aşa justifică Pentagonul oprirea livrărilor de rachete Patriot către Ucraina
România și-a găsit locul în ,,grupul select'' al proiectului MARTE: Cine ne reprezintă pe plan european pentru dezvoltarea unui nou tanc greu?
Statisticile lunii iunie arată că rușii au apăsat pedala de accelerație în Ucraina: Mai mult teritoriu capturat, mai multe mijloace de distrugere folosite
Adaptarea la provocările câmpului de luptă modern: Armata SUA alocă peste 100 de milioane de dolari pentru a face din Abrams un tanc greu de detectat
Rusia predă Indiei încă o fregată Proiect 11356. Fregata ”Amiral Istomin” a fost transformată în ”Tamal”, pentru a putea primi turbinele ucrainene
Polonia își crește de cinci ori producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Sisteme antiaeriene IRIS-T și producție comună de drone. Germania preia frâiele înarmării Ucrainei
Germania, la răscruce. Merz confirmă discuțiile cu Franța privind o „umbrelă nucleară europeană”, dar precizează că e vorba despre o perspectivă îndepărtată
Reconcilierea turco-kurdă, faza a doua: PKK depune armele
Un Su-34 în minus. Bombardierul rusesc s-a prăbușit în timpul unui zbor de antrenament, în regiunea Nijni Novgorod
Trump nu exclude posibilitate ca Musk să fie deportat și îl amenință direct pe miliardar: Am putea pune DOGE pe Elon
"S-a auzit un bâzâit; după 5 minute, explozii". Noile drone ucrainene au lovit la 1.300 de km. Ținta, fabrica Kupol de drone și sisteme antiaeriaene Tor și Osa
Armata ucraineană deține în continuare un cap de pod în Kursk, pe teritoriul Rusiei: Agresorul rus își folosește cele mai bune brigăzi în această direcție
Continuă tensiunile diplomatice dintre Moscova și Baku. Ultimul episod: Azerii reținuți în Rusia au murit torturați
Atlantic Council deschide un birou regional și în România pentru a promova cooperarea transatlantică în domenii strategice
Veriga slabă a NATO? România plătește milioane de euro către CFR Marfă pentru transport militar pe linii învechite
Norvegia trimite în Polonia avioanele sale F-35 | Au o singură misiune: să formeze un scut aerian deasupra celui mai important nod logistic din Europa
Forțele Armate ale Ucrainei au lansat un atac cu rachete asupra regiunii ocupate Donețk: Atacul ar fi servit drept ,,botez al focului'' pentru o nouă rachetă
România va avea noi sisteme antiaeriene. Israelienii de la Rafael, câștigătorii licitației pentru SHORAD-VSHORAD?
Rusia lasă impresia că are puterea să se refacă după atacul ucrainean ,,Pânza de Păianjen”: Complexul militar industrial, pus să producă bombardiere strategice
HIMARS devine hipersonic: Ce este proiectul Blackbeard Ground Launch (GL) la care U.S. Army lucrează deja?
Din conversațiile interceptate de SUA rezultă că oficialii iranieni par surprinși de intensitatea sub așteptări a atacurilor americane
Rușii susțin că “au eliberat” complet una din cele patru regiuni anexate de la Ucraina. RPL s-ar afla acum 100% sub control rusesc
Chinezii se laudă cu o nouă bombă, despre care se presupune că poate provoca pene de curent după impact
pixel