Într-o analiză publicată pentru think tank-ul Atlantic Council, expertul american Ian Brzezinski sugerează că, în actualul context al unor noi mişcări de trupe ruse la graniţa cu Ucraina care sugerează disponibilitatea Rusiei de a recurge la o invazie militară, consilierii pe probleme de securitate ai președintelui SUA, Joe Biden, ar trebui să caute în istorie ’’indicii despre cum să descurajeze Kremlinul,, să atace un stat care nu este membru NATO, dar care este în sfera sa de influență.
Ian Brzezinski susţine că actuala administraţie prezidenţială de la Casa Alba ar trebui să-şi aducă aminte de sfârșitul anului 1980, atunci când președintele Jimmy Carter și consilierii săi pe probleme de securitate națională au zădărnicit planurile unei invazii militare a Poloniei de către Uniunea Sovietică.
Brzezinski aminteşte că, la începutul anului 1980, mișcarea de opoziție Solidaritatea câștigase tot mai multă popularitate, determinată de resentimentele populației față de ocupația sovietică. Astfel, Moscova s-a temut că va pierde controlul politic asupra Poloniei și că manifestaţiile publice s-ar extinde rapid în restul statelor membre ale Pactului de la Varșovia – controlat de sovietici – așa că a organizat o mare desfăşurare de trupe.
În comparație cu Ucraina de astăzi, situația Poloniei era și mai dificilă: nu se învecina cu niciun stat NATO, era înconjurată de țări din Blocul de Est, iar Uniunea Sovietică avea două divizii staționate pe teritoriul său. La începutul lui decembrie 1980, serviciile de informații americane raportau că sovieticii au decis să invadeze Polonia și un atac ar putea avea loc imediat.
„Mișcarea [de trupe n.a] este una de proporţii pe aproape fiecare front din jurul Poloniei...convoaiele sunt în mișcare, diviziile, regimentele și comunicațiile sunt într-o stare avansată de alertă”, a consemnat Zbigniew Brzezinski (tatăl lui Ian Brzezinski), consilierul pentru securitate naţională al fostului preşedinte Jimmy Carter, în memoriile sale care au fost mai târziu publicat.
Pentru a descuraja acea agresiune militară, Carter și echipa sa de consilieri pe probleme de securitate națională au gândit o strategie în jurul următoarelor obiective: calmarea situației, convingând atât guvernul polonez, cât și mişcarea anticomunistă Solidaritatea să evite să dea curs unor provocării reciproce cu Moscova; încurajarea guvernului polonez, cât și a mişcării Solidaritatea să reziste în cazul unei invazii a URSS; descurajarea Kremlinului de a recurge la o invazie militară – sovieticilor le-a fost comunicat că vor exista presiuni internaționale, iar costurile pe care le vor suporta le-au fost foarte clar comunicate.
Administrația Carter a folosit atât canale deschise, cât și pe cele secrete pentru a avertiza conducerea mişcării Solidaritatea, dar și guvernul polonez de intenţiile pe care le aveau sovieticii. Folosind legăturile sale directe cu Polonia, consilierul pentru securitate naţională Zbigniew Brzezinski, născut în Varșovia, a contactat direct liderii mișcării Solidaritatea și chiar pe Papa Ioan Paul al II-lea.
După cum aminteşte şi Ian Brzezinski, Papa a avut un rol-cheie în soluţionarea acestei crize, deoarece a ţinut să comunice în mod direct cu reprezentanţii Bisericii Catolice din Polonia. La rândul lor, liderii mişcării sindicale Solidaritatea au luat măsuri, închizând mai multe fabrici și mine – un semnal transmis către liderii sovietici ca polonezii sunt dispus să reziste unei invazii militare. Între timp, Casa Albă a informat statele aliate din NATO și nu numai, iar Carter s-a asigurat că are tot sprijinul din partea Germaniei, Franței, Regatului Unit, Canadei, Japoniei și Australiei.
La momentul respectiv, Casa Albă a pregătit scena pentru o reuniune a miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe din statele membre NATO. Întâlnirea miniștrilor apărării din statele membre NATO a avut loc în timp ce primul dintre cele patru avioane americane de spionaj şi culegere de informaţii şosea în Germania pentru a începe monitorizarea activităţilor forţelor militare din cadrul Pactului de la Varșovia.
Brzezinski aminteşte că, la acel moment, miniștrii de externe au trecut în revistă un set de sancțiuni economice și diplomatice care au fost comunicat prima dată prin intermediul presei. Acel set de sancţiuni care viza URSS cuprindea următoarele:
În comunicatul oficial, publicat la momentul respectiv, se menționa răspicat că destinderea situaţiei „nu putea exista în cazul în care Uniunea Sovietică făcea demersuri pentru a încălca drepturile oricărui stat la integritatea teritorială și independență. Polonia ar trebui să fie liberă să-și decidă viitorul.”
Această declarație a fost întărită de secretarul de stat american Edmund Muskie, în timp ce Franța și Germania și-au afirmat disponibilitatea de a diminua relațiile economice cu Moscova.
Pentru a da o importantă şi mai mare sancţiunilor economice care ar fi urmat să fie impuse Moscovei, Brzezinski a planificat împreună cu Lane Kirkland, președinte al Federația Americană a Muncii - Congresul Organizațiilor Industriale (AFL-CIO) pregătirea unei mișcării la nivel internațional a muncii pentru un boicot la nivel global al transportul de mărfuri către și dinspre Uniunea Sovietică.
Administrația Carter a comunicat apoi Moscovei (atât în mod direct, cât și prin informaţii ajunse intenţionat în presă) că o invazie militară a Poloniei ar genera tensiuni şi în altă parte a Blocului de Est, ar submina legăturile Moscovei cu partidele comuniste din Europa de Vest și cu statele membre ale Mişcării de Nealiniere, dar ar conduce şi la o intensificare a cooperării militare SUA-chineze.
Credibilitatea acestor semnale a fost întărită de poziţia semnificativă a forţei NATO de-a lungul frontierei sale de est: peste douăzeci de divizii aliate erau staţionate de-a lungul Cortinei de Fier, iar multe altele erau pregătite să fie desfăşurate suplimentar. Cele peste trei sute de mii de trupe americane dislocate în Europa au fost un bun instrument de descurajare.
Invazia Poloniei de către Uniunea Sovietică a fost în cele din urmă descurajată de modul în care administraţia Carter a apelat la diplomaţie, a comunicat disponibilitatea SUA de a impune sancțiuni economice care puteau paraliza URSS, de postura robustă a forței Alianței și de conştientizarea liderilor de la Moscova că Carter a lansat o strategie împotriva expansionismului sovietic.
Ian Brzezinski este de părere că astăzi, preşedintele Joe Biden și echipa sa de consilieri pe probleme de securitate națională ar trebui să compare contextul actual, abordarea și următorii pași pentru a descuraja agresiunea rusă cu modul în care administraţia Carter a gestionat criza din 1980.
Există diferențe cheie: în primul rând, poziția de forță a NATO de-a lungul frontierei sale de est este astăzi considerabil mai diluată decât a fost în timpul Războiului Rece. Poate cel mai important aspect, președintele rus Vladimir Putin nu poate să nu observe că mulți oficiali de rang înalt ai administraţiei Biden erau oficiali înalți ai administrației Obama atunci când guvernul SUA a descurajat Ucraina să reziste invaziei Rusiei asupra Peninsulei Crimeea în 2014.
Brzezinski susţine că desfăşurarea de trupe a ruse, în luna aprilie, de-a lungul graniței ruso-ucrainene nu a fost condamnată cu fermitate nici de NATO că alianţa militară, dar nici individual de SUA.
De asemenea, Afganistanul rezonează foarte diferit în criza de astăzi. În loc să sublinieze unitatea Alianței și puterea SUA, retragerea din august a generat diviziuni și a ridicat semne de întrebare – inclusiv la Moscova – cu privire la cât de determinată mai este SUA din punct de vedere militar.
În timp ce administrația Biden face schimb de informații cu Ucraina, nu a comunicat clar publicului ce sancțiuni diplomatice și economice sunt luate în considerare dacă Rusia ar invada din nou Ucraina. Nici NATO nu și-a consolidat în mod semnificativ poziția militară de-a lungul frontierei sale de est. Drept urmare, Statele Unite și aliații săi din NATO nu și-au semnalat încă disponibilitatea de a întreprinde o confruntare militară și economică semnificativă cu Moscova.
Puţin se află în cel de-al cincilea an de carieră în KGB când Moscova se gândea la o invazie a Poloniei. Ar trebui să presupunem că determinarea SUA și a aliaților în această situație se numără printre criteriile de referință pe care le folosește pentru a măsura determinarea Occidentului în timp ce se gândește la următoarea sa mișcare cu privire la Ucraina. Pe măsură ce perspectivele unei alte invazii rusești cresc, NATO trebuie să egaleze astăzi nivelul de determinare pe care l-a arătat în situația mult mai dificilă cu care să confruntat în 1980.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Pe 21 ianuarie 1941, după o colaborare de trei luni, România a fost pe punctul de a fi aruncată într-un război civil, după ce Armata, fidelă mareșalului Ion Antonescu, și Mișcarea Legionară s-au confruntat.
Potrivit unui cercetător francez care studiază documente din arhiva oficială a statului, Franța poate fi văzută ca un complice la genocidul din Rwanda din 1994.
Pe 17 ianuarie 1991, la 5 luni de la invazia irakiană în Kuweit (2 august 1990), Statele Unite împreună cu o Coaliție formată din 40 de state declanșează operațiunea Desert Storm - Furtună în Deșert. În 6 săptămâni, temuta armată irakiană este îngenuncheată și Kuweitul, eliberat.
Asociaţia Românilor din Basarabia – Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, salută decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău de le a acorda statut de victime ale regimului comunist persoanelor născute în Gulag.
Ocuparea Capitoliului de către susținătorii președintelui în exercițiu Donald Trump nu a fost o premieră în istoria Statelor Unite ale Americii. A fost însă pentru prima oară când Congresul a fost ocupat de cetățeni americani. Incidentul este extrem de grav în contextul în care SUA reprezintă la ora actuală cea mai solidă democrație din lume.
Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu au fost executați pe data de 25 decembrie 1989 la capătul unui proces rapid și controversat care a avut loc în garnizoana din Târgoviște.
În urmă cu exact 31 de ani se desfășura una din cele mai macabre operațiuni din istoria țării noastre: Extragerea de la morga spitalului Județean Timiș, în mare secret a celor împușcați pe 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției, și transportarea acestora în București unde au fost incinerați.
Algeria era macinata de trei ani de război. În acest context a avut loc pe 13 mai 1958 o revoltă în Alger, capitala coloniei franceze, contra formării guvernului lui Pierre Pflimlin și în susținerea generalului Charles de Gaulle.
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Vineri, 3 februarie, la Kiev are loc un important summit Ucraina-UE.
Ucrainenii au reușit să distrugă una din „mândriile” industriei ruse de apărare, sistemul de apărare aeriană Tor-M2DTl, în versiunea pentru zona arctică. Prezent la postul Digi 24, generalul (r.) Dan Grecu a explicat lovitura aplicată de un proiectil ghidat Excalibur.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a semnat un Memorandum de Înțelegere pentru cooperare industrială dintre Compania Națională Romarm S.A. și Hanhwa Aerospace în vederea producției în România a unor sisteme militare terestre, a pulberilor și explozibilor.
Sistemele de rachete antiaeriene SAMP/T ar trebui să fie desfășurate pe linia frontului din Ucraina în următoarele două luni, a declarat de ministrul italian de externe Antonio Tajani în cadrul unui interviu pentru postul de televiziune italian Rai.
Opozantul şi fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, aflat în prezent în spital în timp ce execută o pedeapsă cu închisoarea, "riscă să moară" din cauza unei grave pierderi în greutate, au alertat vineri medicii şi avocaţii săi, citaţi de AFP și Agerpres
Norvegia va cumpara 54 de tancuri noi Leopard 2A7 fabricate în Germania pentru armata sa de la consortiul german de aparare KraussMaffei Wegmann (KMW), cu posibilitatea de a achiziţiona alte 18 tancuri ulterior, a anunţat guvernul de la Oslo.
Președintele rus Vladimir Putin a supraestimat probabil din nou forța armatei ruse, motiv pentru care marea sa ofensivă în estul Ucrainei se va încheia prematur, în timpul sezonului ploios de primăvară, și nu va fi eficientă, consideră analiștii de la Institutul pentru Studii de Război (ISW).
Rishi Sunak, prim-ministrul Regatului Unit, nu a exclus posibilitatea furnizării de avioane de luptă Ucrainei, chiar dacă a declarat că pregătirea pentru operarea acestora ar putea dura luni, dacă nu ani.
Pe 02.02.2023, portalul pro-Kremlin Topwar.ru a semnalat faptul că, potrivit unei hărți postate pe site-ul oficial al Ministerului rus al Apărării, noile „teritorii” rusești au devenit parte a Regiunii Militare Sud. Astfel, ca și în cazul Crimeei în 2014, așa-zisele Republici Populare Donețk și Lugansk, precum și Regiunile Zaporojie și Herson au fost incluse în Regiunea Militară Sud.
Doar unul din trei germani are încredere în Bundeswehr, armata ţării, relevă un studiu citat vineri de DPA. Există preocupări majore mai ales în ce priveşte echipamentele armatei, potrivit sondajului realizat de Infratest Dimap pentru postul public ARD.
Guvernul german a aprobat livrarea de tancuri Leopard 1 Ucrainei din stocurile sale industriale şi este în discuţii pentru a răscumpăra 15 sisteme antiaeriene Gepard din Qatar pentru a le trimite Kievului, a informat vineri ziarul Sueddeutsche Zeitung, citat de Reuters.
Militarii ucraineni au ajuns la baza militară Fort Sill din Oklahoma la mijlocul lunii ianuarie și se pare că pregătirea pe sistemul Patriot decurge mai repede decât se credea.
Ucraina este gata să garanteze că rachetele cu rază lungă de acțiune nu vor ataca teritoriul Rusiei - Forțele Armate spun că au suficiente ținte în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei.
România va trimite piloți la pregătire în Portugalia, în așteptarea celor 32 de avioane F-16 Fighting Falcon achiziționate din Norvegia.
Generalul (r.) Cristian Barbu, fost rector al Academiei Tehnice Militare, a explicat de ce rachetele GLSDB vor deveni un adevărat coșmar pentru trupele ruse din Ucraina.
Statele Unite și Filipine au anunțat joi o extindere a parteneriatului dintre cele două state, concretizat prin creșterea prezenței militare a SUA în arhipelagul din Asia de Sud-Est.
Preşedinta Maia Sandu a mulţumit României pentru sprijinul consecvent acordat Republicii Moldova, în cadrul unei întâlniri, joi, cu ambasadorul român Cristian-Leon Ţurcanu, transmite Agepres, care citează Radio Chişinău.
Încă din primele luni ale invaziei ruse din Ucraina au circulat informații privind așa-numitele ”detașamente de blocare”, formate în special din cecenii lui Kadîrov, care aveau ca scop împiedicarea militarilor ruși să fugă de pe front.
Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a afirmat joi că ambasadorul Statelor Unite la Budapesta - ca, de altfel, orice alt ambasador - nu are de ce să se amestece în afacerile interne ale Ungariei, transmite agenția națională Agerpres, care citează agenția maghiară MTI.
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că forţele ruse vor răspunde livrării de rachete cu rază lungă de acţiune Kievului de către Occident şi vor împinge forţele ucrainene şi mai departe de frontierele ruse, prin creare unei zone-tampon, informează Reuters şi AFP.
Generalul (r.) rus Evgheni Bujinski vorbește deschis despre lovirea României și a Poloniei în cazul în care avioane de luptă donate Ucrainei vor folosi arodromurile din aceste state pentru a efectua misiuni împotriva forțelor ruse.
Uniunea Europeană dublează numărul de trupe ucrainene pe care intenționează să le antreneze, au declarat miercuri oficialii UE.
Submarinul britanic HMS Vanguard, care este supus unor lucrări de mentenanţa de mai bine de șapte ani, face subiectul un scandal de proporţii la nivelul Ministerului britanic al Apărării, deoarece câteva șuruburi au fost fixate cu .... superglue. Șuruburile nu ar fi unele banale, ci sunt cele care fixează izolația de pe țevile cu lichidul care răcește reactorul nuclear, scrie ziarul The Sun.
Este foarte posibil ca Federația Rusă să apeleze și la ultimii ași din mânecă: "conservele adormite" din structurile de forță ale Ucrainei.
Este puțin probabil ca forțele ucrainene să fie capabile să recucerească Crimeea de la trupele rusești în viitorul apropiat, au declarat patru oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului american al Apărării (DoD) în fața congresmenilor din cadrul Comisia pentru serviciile armate a Camerei Reprezentanţilor. Acesta evaluare îi va supăra cu siguranță pe oficialii de la Kiev, care consideră că recuperarea peninsulei este unul dintre obiectivele lor principale.
Compania franceză Thales a primit un contract pentru fabricarea a două radare GM200 pentru Ucraina. Ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, și omologul său ucrainean, Oleksii Reznikov, au participat la ceremonia de semnare. Miniștrii s-au întâlnit la sediul companiei Thales din Limours, situat la sud de Paris. Vizită a inclus un tur al activităților de proiectare, producție și mentenanţa a sistemelor radar pe care compania Thales le dezvolta.
În cadrul unui interviu acordat postului britanic de televiziune BBC, președintele ales al Cehiei, Petr Pavel, a declarat, pe 01.02.2023, că Ucraina ar trebui să fie primită în NATO “de îndată ce acest război se va încheia”.
Potrivit informațiilor publicate pe site-ul danez "OLFI" la 1 februarie 2023, Danemarca intenționează să achiziționeze 20 de tancuri Leopard 1A5 scoase din uz, care sunt deţinut de compania germană FFG. Aceste tancuri Leopard 1A5 ar putea fi reparate și repuse în funcțiune și apoi trimise în Ucraina.
Ucraina solicită de la lună la lună sisteme arme tot mai avansate pentru a putea respinge agresiune militară rusă. Acum este vorba de avioane de luptă, cel mai recent element de pe lista de dorințe a Ucrainei sunt avioanele F-16. Decizia SUA și a Germaniei de a furniza tancuri Kievului a reaprins discuțiile privind posibilitatea ca țările occidentale să trimită avioane F-16, despre care oficialii ucraineni au spus că vor contribui la menținerea unui avantaj crucial față de de aviaţia rusă. Cu toate acestea, într-o singură săptămână au apărut destul de multe declaraţii contradictorii cu privire la disponibilitatea statelor occidentale de a furniza Ucrainei avioane de luptă.
Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al Apărării, a cerut un nou pachet de asistență militară din partea țărilor NATO, deoarece oficialii de la Kiev se așteaptă la o ofensivă a armatei ruse în estul sau sudul Ucrainei.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 02.02.2023, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că, pe timpul forumului tehnico-militar Armata-2023, Ministerul rus al Apărării va încheia un nou contract pentru construirea unei serii de șase fregate pentru zona oceanică Proiect 22350 și Proiect 22350M. Cel mai probabil, contractul va fi încredințat Șantierului naval din Amur.
România reia misiunile de poliție aeriană în regiunea Mării Baltice.
