Într-o analiză publicată pentru think tank-ul Atlantic Council, expertul american Ian Brzezinski sugerează că, în actualul context al unor noi mişcări de trupe ruse la graniţa cu Ucraina care sugerează disponibilitatea Rusiei de a recurge la o invazie militară, consilierii pe probleme de securitate ai președintelui SUA, Joe Biden, ar trebui să caute în istorie ’’indicii despre cum să descurajeze Kremlinul,, să atace un stat care nu este membru NATO, dar care este în sfera sa de influență.
Ian Brzezinski susţine că actuala administraţie prezidenţială de la Casa Alba ar trebui să-şi aducă aminte de sfârșitul anului 1980, atunci când președintele Jimmy Carter și consilierii săi pe probleme de securitate națională au zădărnicit planurile unei invazii militare a Poloniei de către Uniunea Sovietică.
Brzezinski aminteşte că, la începutul anului 1980, mișcarea de opoziție Solidaritatea câștigase tot mai multă popularitate, determinată de resentimentele populației față de ocupația sovietică. Astfel, Moscova s-a temut că va pierde controlul politic asupra Poloniei și că manifestaţiile publice s-ar extinde rapid în restul statelor membre ale Pactului de la Varșovia – controlat de sovietici – așa că a organizat o mare desfăşurare de trupe.
În comparație cu Ucraina de astăzi, situația Poloniei era și mai dificilă: nu se învecina cu niciun stat NATO, era înconjurată de țări din Blocul de Est, iar Uniunea Sovietică avea două divizii staționate pe teritoriul său. La începutul lui decembrie 1980, serviciile de informații americane raportau că sovieticii au decis să invadeze Polonia și un atac ar putea avea loc imediat.
„Mișcarea [de trupe n.a] este una de proporţii pe aproape fiecare front din jurul Poloniei...convoaiele sunt în mișcare, diviziile, regimentele și comunicațiile sunt într-o stare avansată de alertă”, a consemnat Zbigniew Brzezinski (tatăl lui Ian Brzezinski), consilierul pentru securitate naţională al fostului preşedinte Jimmy Carter, în memoriile sale care au fost mai târziu publicat.
Pentru a descuraja acea agresiune militară, Carter și echipa sa de consilieri pe probleme de securitate națională au gândit o strategie în jurul următoarelor obiective: calmarea situației, convingând atât guvernul polonez, cât și mişcarea anticomunistă Solidaritatea să evite să dea curs unor provocării reciproce cu Moscova; încurajarea guvernului polonez, cât și a mişcării Solidaritatea să reziste în cazul unei invazii a URSS; descurajarea Kremlinului de a recurge la o invazie militară – sovieticilor le-a fost comunicat că vor exista presiuni internaționale, iar costurile pe care le vor suporta le-au fost foarte clar comunicate.
Administrația Carter a folosit atât canale deschise, cât și pe cele secrete pentru a avertiza conducerea mişcării Solidaritatea, dar și guvernul polonez de intenţiile pe care le aveau sovieticii. Folosind legăturile sale directe cu Polonia, consilierul pentru securitate naţională Zbigniew Brzezinski, născut în Varșovia, a contactat direct liderii mișcării Solidaritatea și chiar pe Papa Ioan Paul al II-lea.
După cum aminteşte şi Ian Brzezinski, Papa a avut un rol-cheie în soluţionarea acestei crize, deoarece a ţinut să comunice în mod direct cu reprezentanţii Bisericii Catolice din Polonia. La rândul lor, liderii mişcării sindicale Solidaritatea au luat măsuri, închizând mai multe fabrici și mine – un semnal transmis către liderii sovietici ca polonezii sunt dispus să reziste unei invazii militare. Între timp, Casa Albă a informat statele aliate din NATO și nu numai, iar Carter s-a asigurat că are tot sprijinul din partea Germaniei, Franței, Regatului Unit, Canadei, Japoniei și Australiei.
La momentul respectiv, Casa Albă a pregătit scena pentru o reuniune a miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe din statele membre NATO. Întâlnirea miniștrilor apărării din statele membre NATO a avut loc în timp ce primul dintre cele patru avioane americane de spionaj şi culegere de informaţii şosea în Germania pentru a începe monitorizarea activităţilor forţelor militare din cadrul Pactului de la Varșovia.
Brzezinski aminteşte că, la acel moment, miniștrii de externe au trecut în revistă un set de sancțiuni economice și diplomatice care au fost comunicat prima dată prin intermediul presei. Acel set de sancţiuni care viza URSS cuprindea următoarele:
În comunicatul oficial, publicat la momentul respectiv, se menționa răspicat că destinderea situaţiei „nu putea exista în cazul în care Uniunea Sovietică făcea demersuri pentru a încălca drepturile oricărui stat la integritatea teritorială și independență. Polonia ar trebui să fie liberă să-și decidă viitorul.”
Această declarație a fost întărită de secretarul de stat american Edmund Muskie, în timp ce Franța și Germania și-au afirmat disponibilitatea de a diminua relațiile economice cu Moscova.
Pentru a da o importantă şi mai mare sancţiunilor economice care ar fi urmat să fie impuse Moscovei, Brzezinski a planificat împreună cu Lane Kirkland, președinte al Federația Americană a Muncii - Congresul Organizațiilor Industriale (AFL-CIO) pregătirea unei mișcării la nivel internațional a muncii pentru un boicot la nivel global al transportul de mărfuri către și dinspre Uniunea Sovietică.
Administrația Carter a comunicat apoi Moscovei (atât în mod direct, cât și prin informaţii ajunse intenţionat în presă) că o invazie militară a Poloniei ar genera tensiuni şi în altă parte a Blocului de Est, ar submina legăturile Moscovei cu partidele comuniste din Europa de Vest și cu statele membre ale Mişcării de Nealiniere, dar ar conduce şi la o intensificare a cooperării militare SUA-chineze.
Credibilitatea acestor semnale a fost întărită de poziţia semnificativă a forţei NATO de-a lungul frontierei sale de est: peste douăzeci de divizii aliate erau staţionate de-a lungul Cortinei de Fier, iar multe altele erau pregătite să fie desfăşurate suplimentar. Cele peste trei sute de mii de trupe americane dislocate în Europa au fost un bun instrument de descurajare.
Invazia Poloniei de către Uniunea Sovietică a fost în cele din urmă descurajată de modul în care administraţia Carter a apelat la diplomaţie, a comunicat disponibilitatea SUA de a impune sancțiuni economice care puteau paraliza URSS, de postura robustă a forței Alianței și de conştientizarea liderilor de la Moscova că Carter a lansat o strategie împotriva expansionismului sovietic.
Ian Brzezinski este de părere că astăzi, preşedintele Joe Biden și echipa sa de consilieri pe probleme de securitate națională ar trebui să compare contextul actual, abordarea și următorii pași pentru a descuraja agresiunea rusă cu modul în care administraţia Carter a gestionat criza din 1980.
Există diferențe cheie: în primul rând, poziția de forță a NATO de-a lungul frontierei sale de est este astăzi considerabil mai diluată decât a fost în timpul Războiului Rece. Poate cel mai important aspect, președintele rus Vladimir Putin nu poate să nu observe că mulți oficiali de rang înalt ai administraţiei Biden erau oficiali înalți ai administrației Obama atunci când guvernul SUA a descurajat Ucraina să reziste invaziei Rusiei asupra Peninsulei Crimeea în 2014.
Brzezinski susţine că desfăşurarea de trupe a ruse, în luna aprilie, de-a lungul graniței ruso-ucrainene nu a fost condamnată cu fermitate nici de NATO că alianţa militară, dar nici individual de SUA.
De asemenea, Afganistanul rezonează foarte diferit în criza de astăzi. În loc să sublinieze unitatea Alianței și puterea SUA, retragerea din august a generat diviziuni și a ridicat semne de întrebare – inclusiv la Moscova – cu privire la cât de determinată mai este SUA din punct de vedere militar.
În timp ce administrația Biden face schimb de informații cu Ucraina, nu a comunicat clar publicului ce sancțiuni diplomatice și economice sunt luate în considerare dacă Rusia ar invada din nou Ucraina. Nici NATO nu și-a consolidat în mod semnificativ poziția militară de-a lungul frontierei sale de est. Drept urmare, Statele Unite și aliații săi din NATO nu și-au semnalat încă disponibilitatea de a întreprinde o confruntare militară și economică semnificativă cu Moscova.
Puţin se află în cel de-al cincilea an de carieră în KGB când Moscova se gândea la o invazie a Poloniei. Ar trebui să presupunem că determinarea SUA și a aliaților în această situație se numără printre criteriile de referință pe care le folosește pentru a măsura determinarea Occidentului în timp ce se gândește la următoarea sa mișcare cu privire la Ucraina. Pe măsură ce perspectivele unei alte invazii rusești cresc, NATO trebuie să egaleze astăzi nivelul de determinare pe care l-a arătat în situația mult mai dificilă cu care să confruntat în 1980.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În cadrul unor serii de documentare publicate de Viasat History, mai mulți istorici militari și experți au realizat un clasament de tip Top 10 ale celor mai de succes tancuri din istorie.
În timpul Războiului Rece au existat multe misiuni secrete ale SUA și URSS, fiecare misiune îndreptată împotriva adversarului. Iar unele, în pofida gradului uriaș de dificultate, s-au încheiat cu succes. Un exemplu este misiunea submarinului nuclear american USS Halibut care „și-a făcut de cap” în apele sovietice și a reușit să intercepteze comunicații ale rușilor.
Multă vreme partea rusă, în cadrul Comisiei româno-ruse pentru studierea problemei Tezaurului României evacuat la Moscova și sechestrat din ordinul lui Vladimir Ilic Lenin după preluarea puterii de către bolșevici, a invocat lipsa de documente care să ateste traseul Tezaurului României.
Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat miercuri că ''singura cale corectă de dezvoltare a Rusiei este cea democratică'', într-o declaraţie publică făcută în ajunul marcării a 30 de ani de la tentativa de puci menită să-l înlăture de la putere, transmite EFE.
Serghei Kovaliov, unul dintre cei mai cunoscuţi militanţi pentru drepturile omului în Rusia, figură marcantă a disidenţei din perioada sovietică, a decedat luni la vârsta de 91 de ani, a anunţat familia sa, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a susţinut luni programul de reforme politice cunoscut sub numele de Perestroika (Restructurare), dar a recunoscut totodată că ambiţiosul proiect nu a fost lipsit de erori, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE.
Ultimul autor încă în viaţă al puciului comunist eşuat în august 1991 la Moscova, care a precipitat destrămarea URSS, a decedat miercuri la vârsta de 89 de ani, a anunţat un înalt responsabil rus, notează Agerpres, citând AFP.
Un pensionar în vârstă de 84 de ani din Germania este judecat pentru că în pivnița casei sale a fost găsit un adevărat arsenal de arme, printre care și un tanc din al Doilea Război Mondial. Bărbatul riscă o amendă de 500.000 de euro.
O echipă de scufundători a descoperit fragmente dintr-o corabie militară în oraşul antic scufundat Thonis-Heracleion - odinioară cel mai mare port egiptean la Mediterană -, precum şi un complex funerar atestând prezenţa negustorilor greci, au precizat luni autorităţile egiptene, potrivit Reuters.
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) comemorează 80 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai atroce acte criminale săvârșite pe teritoriul României.
Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Parlamentul European a organizat marţi o ceremonie de comemorare a deportărilor sovietice în masă în Europa Centrală şi de Est, ''care au şocat lumea şi au pecetluit soarta mai multor generaţii de oameni din statele baltice şi din Europa Centrală şi de Est'', după cum a declarat preşedintele legislativului european, David Sassoli.
În fiecare an, Ziua Eroilor este celebrată odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, evocând memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În 2021, Ziua Eroilor are loc în data de 10 iunie.
Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Ministrul Apărării a anunțat că Armata României monitorizează zonele de la Dunăre unde agresorul rus atacă constant infrastructura portuară a Ucrainei, precizând că Forțele Navale patrulează constant, dar a explicat și de ce România nu doboară dronele ruse, în ciuda faptului că ele sunt identificate și nu de puține ori sunt ridicate inclusiv avioane militare de luptă românești sau aliate, în timpul acestor atacuri.
În timpul testelor efectuate la Camp Atterbury, Indiana, sistemul Leonidas a neutralizat un roi de 49 de drone în doar câteva secunde.
Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat miercuri că China este "de neoprit", într-un discurs rostit înainte de o uriaşă defilare militară la Beijing care a comemorat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial la care au participat liderii rus şi nord-coreean, Vladimir Putin şi Kim Jong Un, scrie Agerpres.
Forțele Aeriene Ucrainene fac un pas important spre reducerea dependenței de armamentul extern, prin integrarea unei versiuni proprii a bombelor ghidate rusești UMPK pe avioanele de vânătoare MiG-29. Dezvoltată de Medoid Design Bureau, această muniție, care transformă bombele "oarbe" sovietice în arme ghidate cu precizie, reprezintă o soluție pragmatică și rentabilă pentru a continua atacurile tactice împotriva forțelor rusești.
O investigație a Serviciului Militar de informații al Ucrainei (GUR) a scos la iveală o rețea complexă prin care Rusia reușește să-și modernizeze și să-și susțină producția de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Documentele publicate de ucraineni arată că peste 260 de unități de echipamente de înaltă tehnologie, provenite din țări NATO și din alte state europene și asiatice, sunt folosite de Uralvagonzavod, principalul producător de tancuri al Rusiei.
Industria de apărare a Ucrainei a ridicat în sfârșit vălul de pe una dintre cele mai așteptate arme cu rază lungă de acțiune. La expoziția de armament MSPO 2025 din Polonia, JSC Ukrainian Defense Industry (UDI) a dezvăluit oficial specificațiile rachetei Palianîtsia, o "rachetă-dronă" dezvoltată de ucraineni, proiectată pentru a lovi adânc în teritoriul inamic.
Într-o Europă care se clatină sub amenințarea unui război prelungit, Germania pare să joace un joc dublu, navigând cu prudență între solidaritatea declarată cu Ucraina și propriile interese, sau cel puțin, propriile temeri. Recentele declarații ale oficialilor de la Berlin ridică semne de întrebare serioase cu privire la coerența strategică a Europei și la angajamentul său pe termen lung.
În contextul unei agitații tot mai mari la granița estică a NATO, Polonia, una dintre țările europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, a dezvăluit un nou proiect ambițios. Este vorba despre o rachetă de croazieră, supranumită Lanca (Sulița), o armă care se dorește a fi un pas major spre independența strategică a Varșoviei.
Săptămâna trecută Federația Rusă a folosit pentru prima oară drone maritime pe Dunăre, unde au lovit nava de cercetare ucraineană Simferopol, chiar la gurile de vărsare a Dunării, în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Incidentul nu doar că marchează o premieră în acest sens, dar ridică serioase îngrijorări cu privire la capacitatea Rusiei de a-și adapta capabilitățile și de a periclita securitatea și interesele României în regiune, inclusiv prin viitoare acte de sabotaj și operațiuni hibride.
Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.
La sfârșitul lunii august, un vehicul aerian fără pilot (UAV) de tipul RQ-4B Global Hawk a devenit o siluetă recurentă deasupra Mării Negre, un spațiu strategic unde rivalitatea dintre marile puteri se desfășoară cu o intensitate sporită. Aparent un simplu zbor de recunoaștere, această misiune scoate la iveală o strategie complexă și riscantă a Statelor Unite, care continuă să manevreze între nevoia de a-și susține aliații și pericolele unei confruntări directe.
Chiar și după summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump din Alaska, Moscova pare să nu fie mai aproape de a pune capăt invaziei sale în Ucraina.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Potrivit Statului Major General al Apărării Naționale Elene, avioanele turcești F-16, înarmate cu rachete aer-aer, au încălcat reglementările de trafic aerian intrând în spațiul de informare a zborurilor (FIR)al Greciei, fără plan de zbor, dar nu au pătruns în spațiul aerian național grec. În plus, un avion turc ATR-72 și un elicopter militar au intrat, de asemenea, în aceeași zi în FIR fără autorizație. Nu au fost raportate exerciții militare turcești programate în zonă, astfel că Atena acuză Ankara de noi provocări în Mediterană.
Există tensiuni între China, Iran și India, membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), scrie jurnalistul Robert Spencer de la The Times în articolul „Sub demonstrația de fraternitate la summitul SCO, tensiunile dintre autocrați cresc”.
În noaptea de 1 spre 2 septembrie, în jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea.
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.
Republica Cehă va închiria 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen din Suedia după anul 2027. Ministerul Apărării a semnat astăzi (01.09.2025) un acord de prelungire a contractului de închiriere până în 2035 pentru 16,695 miliarde de coroane cehe (670 de milioane de euro), inclusiv TVA. Ministerul a informat despre acest lucru pe site-ul său. Guvernul a discutat oferta la sfârșitul lunii iunie.
Balticii își continuă tradiția de pragmatism, concret și fezabil privind Ucraina. Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a declarat, luni – 1 septembrie, că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este atât o necesitate strategică, cât și o obligație morală, precum și o parte a viitoarelor garanții de securitate ale țării.
Într-un război modern, chiar și o simplă dronă doborâtă poate deveni o dovadă crucială a implicării unui stat în susţinerea eforturilor de război ale altui stat. Este cazul unei drone rusești de tip „Gerbera”, doborâtă recent de forțele ucrainene, în interiorul căreia a fost descoperită o cameră video cu un secret neașteptat. Înregistrarea video, recuperată de specialistul ucrainean în război electronic, Serhii Beskrestnov (cunoscut și ca „Flash”), nu arăta frontul din Ucraina, ci un drum intens circulat dintr-un oraș chinezesc, Shenzhen.
Peste doi ani de la livrarea lor, cele 14 tancuri Challenger 2, trimise de Marea Britanie, rămân o forță de elită în serviciul armatei ucrainene. Unice prin tunul lor ghintuit și prin caracteristicile de design, aceste vehicule de luptă s-au dovedit a fi „lunetiști” formidabili pe front. O echipă de la Army TV a stat de vorbă cu unul dintre echipajele care le operează, pentru a afla cum se comportă aceste tancuri pe câmpul de luptă, dominat de drone.
O ceremonie oficială în Suedia a marcat un moment crucial pentru armata cehă: livrarea primului vehicul de luptă pentru infanterie CV9030 MkIV. Un simbol al modernizării și al angajamentului ferm față de NATO, acest vehicul blindat de ultimă generație, supranumit „oțelul de pe front”, reprezintă mult mai mult decât o simplă achiziție militară. El este rezultatul unor negocieri intense, al unei cooperări industriale strategice și al unei viziuni pe termen lung pentru securitatea Europei. La eveniment au participat atât ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, cât și omologul său ceh, Jana Cernochova, o prezență ce subliniază importanța parteneriatului strategic dintre cele două țări.
De-a lungul ultimelor săptămâni, forțele ucrainene au intensificat loviturile asupra unor ținte militare strategice rusești din Crimeea, semnalând o schimbare de abordare cu privire la țintele vizate. Nu mai e vorba doar de atacuri izolate. Recent, o unitate specială a GUR (Direcția Principală de Informații) a Ucrainei, numită "Prymary" (Fantomele), a executat o operațiune complexă, vizând noduri critice de apărare aeriană și navigație rusească, obiective a căror distrugere ar putea avea un impact profund asupra capacității Moscovei de a opera în regiune.
Planul de a crea o unitate militară de reacție rapidă, capabilă să neutralizeze amenințările nucleare globale, prinde contur la Washington. O idee care, până de curând, ar fi putut părea desprinsă din filmele de acțiune, devine o propunere strategică, alimentată de un context internațional volatil și de o istorie de neproliferare marcată de ambiguități. Henry Sokolski, director executiv al Centrului de Politici de Neproliferare, propune o abordare sistemică, un „comandament cu pumn de oțel” pentru o problemă ce a fost tratată, până acum, ad-hoc.
Forțele speciale ucrainene au reușit o operațiune spectaculoasă în care au distrus două elicoptere rusești Mi-8. Însă mai interesant decât acest lucru e că dronele ucrainene au reușit să lovească baza militară Hvardiiske, chiar în inima Crimeei, considerată de ruși impenetrabilă, aceasta fiind unul din obiectivele militare cele mai protejate de ocupant în Crimeea anexată ilegal în martie 2014. Totul a fost surprins video.
Avionul care o ducea pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost vizat de interferențe care au dus la blocarea semnalului GPS în timp ce aeronava încerca să aterizeze ieri în Bulgaria.
În anul electoral 2025, propaganda rusă își intensifică eforturile în Republica Moldova, reluând vechiul arsenal de mituri istorice și identitare menite să fractureze unitatea de neam dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Tactica Moscovei rămâne aceeași: transformarea ocupațiilor în „eliberări” și cultivarea unei identități moldovenești artificiale, distincte de cea românească.
Aviația militară a României trece printr-o perioadă de tranziție și de modernizare, urmând ca în scurt timp să dețină trei escadrile formate din 49 de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon ce vor asigura trecerea la generația a 5-a, F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune Block 4. Dar chiar și așa, de ani de zile mulți critică, nedrept am spune, achiziția de F-16 în contextul în care România a ales să cumpere avioane în uz. Însă să facem un arc peste timp și să revenim de unde am plecat și cum s-a ajuns aici.
Coreea de Nord a glorificat la televiziunea de stat tacticile sinucigaşe ale trupelor sale trimise să lupte împotriva Ucrainei, cu câteva zile înainte ca liderul nord-coreean Kim Jong-un să călătorească la Beijing pentru a participa la o paradă militară unde se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce Moscova ia în considerare posibilitatea unui summit bilateral, informează Agerpres și EFE.
La forumul internațional “Războiul informațional: de la rezistență la reziliență”, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kyrylo Budanov, a avertizat că viitorul exercițiu militar strategic comun ruso-belarus Vest-2025 (Zapad) va declanșa un val major de dezinformare și presiune cognitivă împotriva Ucrainei și a țărilor europene.
Portavionul Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află în lucrări de mentenanță din 2017. Lucrări care tocmai au fost sistate pe termen nemenționat de industria rusă, ceea ce coincide practic cu „finalul de drum” al navei ruse. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil faptul ca lucrări de mentenanță planificate să dureze doi ani s-au întins pe o perioadă atât de lungă? Sancțiunile impuse industriei ruse după invadarea Ucrainei, dar și sistemele foarte vechi și depășite tehnologic ale navei sunt doar câteva dintre răspunsuri. Ceea ce a pus „capac” portavionului Amiral Kuznețov sunt câteva incidente deosebit de grave petrecute în perioada lucrărilor de modernizare. Să le trecem în revistă.
