Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
Într-o analiză publicată pentru think tank-ul Atlantic Council, expertul american Ian Brzezinski sugerează că, în actualul context al unor noi mişcări de trupe ruse la graniţa cu Ucraina care sugerează disponibilitatea Rusiei de a recurge la o invazie militară, consilierii pe probleme de securitate ai președintelui SUA, Joe Biden, ar trebui să caute în istorie ’’indicii despre cum să descurajeze Kremlinul,, să atace un stat care nu este membru NATO, dar care este în sfera sa de influență.
Ian Brzezinski susţine că actuala administraţie prezidenţială de la Casa Alba ar trebui să-şi aducă aminte de sfârșitul anului 1980, atunci când președintele Jimmy Carter și consilierii săi pe probleme de securitate națională au zădărnicit planurile unei invazii militare a Poloniei de către Uniunea Sovietică.
Brzezinski aminteşte că, la începutul anului 1980, mișcarea de opoziție Solidaritatea câștigase tot mai multă popularitate, determinată de resentimentele populației față de ocupația sovietică. Astfel, Moscova s-a temut că va pierde controlul politic asupra Poloniei și că manifestaţiile publice s-ar extinde rapid în restul statelor membre ale Pactului de la Varșovia – controlat de sovietici – așa că a organizat o mare desfăşurare de trupe.
În comparație cu Ucraina de astăzi, situația Poloniei era și mai dificilă: nu se învecina cu niciun stat NATO, era înconjurată de țări din Blocul de Est, iar Uniunea Sovietică avea două divizii staționate pe teritoriul său. La începutul lui decembrie 1980, serviciile de informații americane raportau că sovieticii au decis să invadeze Polonia și un atac ar putea avea loc imediat.
„Mișcarea [de trupe n.a] este una de proporţii pe aproape fiecare front din jurul Poloniei...convoaiele sunt în mișcare, diviziile, regimentele și comunicațiile sunt într-o stare avansată de alertă”, a consemnat Zbigniew Brzezinski (tatăl lui Ian Brzezinski), consilierul pentru securitate naţională al fostului preşedinte Jimmy Carter, în memoriile sale care au fost mai târziu publicat.
Pentru a descuraja acea agresiune militară, Carter și echipa sa de consilieri pe probleme de securitate națională au gândit o strategie în jurul următoarelor obiective: calmarea situației, convingând atât guvernul polonez, cât și mişcarea anticomunistă Solidaritatea să evite să dea curs unor provocării reciproce cu Moscova; încurajarea guvernului polonez, cât și a mişcării Solidaritatea să reziste în cazul unei invazii a URSS; descurajarea Kremlinului de a recurge la o invazie militară – sovieticilor le-a fost comunicat că vor exista presiuni internaționale, iar costurile pe care le vor suporta le-au fost foarte clar comunicate.
Administrația Carter a folosit atât canale deschise, cât și pe cele secrete pentru a avertiza conducerea mişcării Solidaritatea, dar și guvernul polonez de intenţiile pe care le aveau sovieticii. Folosind legăturile sale directe cu Polonia, consilierul pentru securitate naţională Zbigniew Brzezinski, născut în Varșovia, a contactat direct liderii mișcării Solidaritatea și chiar pe Papa Ioan Paul al II-lea.
După cum aminteşte şi Ian Brzezinski, Papa a avut un rol-cheie în soluţionarea acestei crize, deoarece a ţinut să comunice în mod direct cu reprezentanţii Bisericii Catolice din Polonia. La rândul lor, liderii mişcării sindicale Solidaritatea au luat măsuri, închizând mai multe fabrici și mine – un semnal transmis către liderii sovietici ca polonezii sunt dispus să reziste unei invazii militare. Între timp, Casa Albă a informat statele aliate din NATO și nu numai, iar Carter s-a asigurat că are tot sprijinul din partea Germaniei, Franței, Regatului Unit, Canadei, Japoniei și Australiei.
La momentul respectiv, Casa Albă a pregătit scena pentru o reuniune a miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe din statele membre NATO. Întâlnirea miniștrilor apărării din statele membre NATO a avut loc în timp ce primul dintre cele patru avioane americane de spionaj şi culegere de informaţii şosea în Germania pentru a începe monitorizarea activităţilor forţelor militare din cadrul Pactului de la Varșovia.
Brzezinski aminteşte că, la acel moment, miniștrii de externe au trecut în revistă un set de sancțiuni economice și diplomatice care au fost comunicat prima dată prin intermediul presei. Acel set de sancţiuni care viza URSS cuprindea următoarele:
În comunicatul oficial, publicat la momentul respectiv, se menționa răspicat că destinderea situaţiei „nu putea exista în cazul în care Uniunea Sovietică făcea demersuri pentru a încălca drepturile oricărui stat la integritatea teritorială și independență. Polonia ar trebui să fie liberă să-și decidă viitorul.”
Această declarație a fost întărită de secretarul de stat american Edmund Muskie, în timp ce Franța și Germania și-au afirmat disponibilitatea de a diminua relațiile economice cu Moscova.
Pentru a da o importantă şi mai mare sancţiunilor economice care ar fi urmat să fie impuse Moscovei, Brzezinski a planificat împreună cu Lane Kirkland, președinte al Federația Americană a Muncii - Congresul Organizațiilor Industriale (AFL-CIO) pregătirea unei mișcării la nivel internațional a muncii pentru un boicot la nivel global al transportul de mărfuri către și dinspre Uniunea Sovietică.
Administrația Carter a comunicat apoi Moscovei (atât în mod direct, cât și prin informaţii ajunse intenţionat în presă) că o invazie militară a Poloniei ar genera tensiuni şi în altă parte a Blocului de Est, ar submina legăturile Moscovei cu partidele comuniste din Europa de Vest și cu statele membre ale Mişcării de Nealiniere, dar ar conduce şi la o intensificare a cooperării militare SUA-chineze.
Credibilitatea acestor semnale a fost întărită de poziţia semnificativă a forţei NATO de-a lungul frontierei sale de est: peste douăzeci de divizii aliate erau staţionate de-a lungul Cortinei de Fier, iar multe altele erau pregătite să fie desfăşurate suplimentar. Cele peste trei sute de mii de trupe americane dislocate în Europa au fost un bun instrument de descurajare.
Invazia Poloniei de către Uniunea Sovietică a fost în cele din urmă descurajată de modul în care administraţia Carter a apelat la diplomaţie, a comunicat disponibilitatea SUA de a impune sancțiuni economice care puteau paraliza URSS, de postura robustă a forței Alianței și de conştientizarea liderilor de la Moscova că Carter a lansat o strategie împotriva expansionismului sovietic.
Ian Brzezinski este de părere că astăzi, preşedintele Joe Biden și echipa sa de consilieri pe probleme de securitate națională ar trebui să compare contextul actual, abordarea și următorii pași pentru a descuraja agresiunea rusă cu modul în care administraţia Carter a gestionat criza din 1980.
Există diferențe cheie: în primul rând, poziția de forță a NATO de-a lungul frontierei sale de est este astăzi considerabil mai diluată decât a fost în timpul Războiului Rece. Poate cel mai important aspect, președintele rus Vladimir Putin nu poate să nu observe că mulți oficiali de rang înalt ai administraţiei Biden erau oficiali înalți ai administrației Obama atunci când guvernul SUA a descurajat Ucraina să reziste invaziei Rusiei asupra Peninsulei Crimeea în 2014.
Brzezinski susţine că desfăşurarea de trupe a ruse, în luna aprilie, de-a lungul graniței ruso-ucrainene nu a fost condamnată cu fermitate nici de NATO că alianţa militară, dar nici individual de SUA.
De asemenea, Afganistanul rezonează foarte diferit în criza de astăzi. În loc să sublinieze unitatea Alianței și puterea SUA, retragerea din august a generat diviziuni și a ridicat semne de întrebare – inclusiv la Moscova – cu privire la cât de determinată mai este SUA din punct de vedere militar.
În timp ce administrația Biden face schimb de informații cu Ucraina, nu a comunicat clar publicului ce sancțiuni diplomatice și economice sunt luate în considerare dacă Rusia ar invada din nou Ucraina. Nici NATO nu și-a consolidat în mod semnificativ poziția militară de-a lungul frontierei sale de est. Drept urmare, Statele Unite și aliații săi din NATO nu și-au semnalat încă disponibilitatea de a întreprinde o confruntare militară și economică semnificativă cu Moscova.
Puţin se află în cel de-al cincilea an de carieră în KGB când Moscova se gândea la o invazie a Poloniei. Ar trebui să presupunem că determinarea SUA și a aliaților în această situație se numără printre criteriile de referință pe care le folosește pentru a măsura determinarea Occidentului în timp ce se gândește la următoarea sa mișcare cu privire la Ucraina. Pe măsură ce perspectivele unei alte invazii rusești cresc, NATO trebuie să egaleze astăzi nivelul de determinare pe care l-a arătat în situația mult mai dificilă cu care să confruntat în 1980.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Sunt 102 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul Românie.
În noaptea dintre 31 mai și 1 iunie 1962, are loc singura pedeapsă cu moartea din istoria Israelului. Adolf Eichmann, "arhitectul Soluției Finale" și unul dintre responsabilii Holocaustului este spânzurat la Ramla, pe tărâm israelian.
A murit Dmitri Iazov, ultimul mareșal al Uniunii Sovietice, informează Ministerul Apărării de la Moscova.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, ieri un omagiu soldaţilor din ţara sa care au murit în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Rusia a anunţat joi moartea, la vârsta de 103 ani, a lui Aleksei Botian, spion şi veteran din cel de Al Doilea Război Mondial care a jucat, potrivit Moscovei, un rol crucial în salvarea Cracoviei, o versiune contestată de Polonia.
Diplomația rusă a reacționat dur după un text despre al Doilea Război Mondial al ambasadorului polonez în Germania.
MApN a anunțat oficial trecere în rezervă a trei generali după ce decretele au fost semnate de președintele Klaus Iohannis. Printre cei trei generali care au trecut în rezervă la împlinirea vârstei de pensionare se numără și șeful serviciului de informații al Armatei Marian Hăpău.
În marja expoziției Eurosatory 2022 de la Paris, DefenseRomania a discutat cu reprezentanții concernului european MBDA cu privire la familia de rachete prezentate, perspective asupra României, dar și soluții de contracarare a sistemelor fără pilot, atât de utilizate în conflictele moderne.
Militarii ucraineni din cadrul Batalionului Şaman, o unitate de elită a Forţelor pentru Operaţii Speciale (SSO), au mutat războiul dincolo de graniţele cu Rusia, în interiorul ţării care le-a invadat teritoriul. Potrivit The Times, "şamanii" ucraineni ar fi de fapt autorii misterioaselor atacuri ce au ţintit în ultima vreme rafinării de petrol, depozite de muniţii şi reţele de comunicaţi din Rusia.
Săptămâna aceasta, Statele Unite ar putea anunța achiziționarea de sisteme de apărare aeriană cu rază medie și lungă de acțiune pentru Ucraina, precizeaza CNN.
Potrivit reprezentanților companiei americane Lockheed Martin, Cehia a avansat în privinţa discuţiilor despre posibilitatea achiziționării unor avioane de luptă F-35A Lighting II. Cehia a fost inclusă împreună cu Grecia pe lista țărilor aflate în prezent cele mai aproape de achiziționarea unor aeronave de generația a V-a F-35.
Armata rusă îşi intensifică ofensiva în Ucraina şi încearcă în prezent să blocheze oraşul Lisiceansk, unul dintre puţinele bastioane ale rezistenţei ucrainene din regiunea estică Lugansk, după ce a preluat controlul asupra oraşului vecin Severodoneţk, informează EFE.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni la Kiev că ţara sa este ''fragilă şi vulnerabilă'' şi are nevoie de ajutor pentru a rămâne ''parte a lumii libere'', în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut un răspuns coordonat al ţărilor lor în faţa ameninţărilor Rusiei, relatează Agerpres, care citează Reuters şi CNN.
Industria germană de apărare a venit cu o propunere de vânzare a 100 de tunuri de artilerie autopropulsate Panzerhaubize 2000 către Forțele de Apărare Ucrainene.
Liderii NATO vor decide miercuri, în cadrul summitului de la Madrid, să transforme Forţa de răspuns şi să ridice la peste 300.000 de militari numărul soldaţilor cu nivel ridicat de reacţie pentru a face faţă ameninţării reprezentate de Rusia, a anunţat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, citat de AFP şi Reuters.
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, consideră că atacurile cu rachete rusești asupra Ucrainei reprezintă o provocare strategică pentru securitatea Europei. Forţele ruse de ocupaţie au tras ieri cu rachete asupra Kievului, folosind bombardiere strategice Tu-95 și Tu-160.
Guvernul SUA împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, Oregon) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susţinerea studiilor de inginerie şi proiectare în vederea implementării de către România a unei centrale cu tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare mici), prima de acest fel, anunţă Casa Albă duminică pe site-ul său.
Percepția din ce în ce mai mare a agresiunii Iranului în Orientul Mijlociu, împreună cu dorința Washingtonului de a reduce influența rusă și chineză în statele arabe din Golf, bogate în petrol, au provocat accese intense de diplomație în ultimele luni, care ar putea duce la mișcări tectonice majore în peisajul politic și militar.
Anul trecut, Infanteria Marină a SUA a definitivat retragerea din înzestrare a blindatelor grele – tancuri principale de luptă în limbajul militarilor americani. Procesul face parte din planul de transformare a Corpului de Infanterie Marină într-unul mai suplu adaptat unei confruntări din anii 2030. Acest plan este numit ”Marine Corps Force Design 2030”. A fost lansat în martie 2020, iar în ultima sa revizuire din mai 2022, se prevede renunțarea, se pare, chiar la artileria clasică bazată pe tunuri și obuziere.
Turcia ''trebuie să aleagă'' cu privire la integrarea în NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la ''comportamentul'' său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează Agerpres, care citează AFP.
Patru explozii au fost auzite duminică dimineaţă devreme la Kiev, afectând un complex rezidenţial din apropierea centrului capitalei ucrainene, relatează Agerpres, care citează France Presse, DPA şi Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 26.06.2022, ministrul Serghei Șoigu a vizitat punctele de comandă ale armatei ruse din Ucraina.
Disperați să evite sistemele de rachetele sol-aer concentrate masiv în apropierea aliniamentelor de contact, piloții ruși, dar și cei ucraineni, apelează tot mai des la clasica tactică a zborului razant.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 25.06.2022, citând o sursă din cadrul construcțiilor navale, că submarinul cu destinație specială Belgorod, Proiect 09852, purtător de drone nucleare Poseidon, desfășoară testele de stat în Marea Barents.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că majorarea bugetului Apărării la 2,5% din PIB reprezintă o investiţie care trebuie să recupereze şi decalaje din trecut, subliniind însă că "oamenii sunt cei mai importanţi" şi este nevoie de militari bine pregătiţi şi motivaţi.
Rusia va furniza Belarusului sisteme de rachete Iskander-M, capabile să transporte încărcături nucleare, a afirmat sâmbătă preşedintele Vladimir Putin într-o întâlnire cu omologul său Aleksandr Lukaşenko, retransmisă de televiziunea rusă, informează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Intenţiile şi demersurile U.S. Air Force (USAF) de a renunța la cele mai vechi 33 de avioane de vânătoare F-22A Raptor s-au lovit de un refuz categoric din partea Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților. Astfel, mai mulţi congresmeni au decis să insiste ca U.S. Air Force să mențină întreaga flotă de avioane F-22 Raptor operaţională și să modernizeze aeronavele mai vechi la cea mai nouă configurație.
Ieri, pe 24 iunie, forțele ucrainene au abandonat orașul Severodonețk din regiunea Lugansk, după săptămâni de lupte aprige. Pierderea orașului, locuit înainte de război de aproximativ 100.000 de locuitori, este însă mai mult semnificativă pentru Rusia, decât pentru Ucraina.
Până de curând, presa, dar și oficialii militari din Federația Rusă, au vorbit cu entuziasm despre modul în care Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) se consolidează continuu, primind noi nave de luptă și submarine. Rachetele de croazieră existente deja în dotare de tip Kalibr și Onyks, precum și perspectiva înzestrării cu temutele rachete hipersonice Zircon ar fi trebuit să îngroape un potențial inamic și să-l forțeze să se predea înainte de luptă. Cu toate acestea, realitățile războiului pe mare au confirmat ceea ce numeroși experți au scris în ultimii ani: FRMN este puternică în atac, dar este slabă în apărare, având o mulțime de probleme cu apărarea antiaeriană și lupta antisubmarin.
Adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat, pe 25.06.2022, că este posibilă aderarea la UE a Republicii Moldova nu în mod direct, ci prin crearea “României Mari”.
Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă, transmite Reuters.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat, pe 24.06.2022, că subunități din cadrul Infanteriei Marine și Trupelor cu Destinație Specială (Spetsnaz) au început desfășurarea de exerciții în poligoane din Regiunea Kaliningrad.
După o carieră de aproape 37 de ani de serviciu activ, actualul comandant al Forțele Aeriene americane din Europa și Africa (USAFE- AFAFRICA) și al Comandamentului Aerian Aliat al NATO, generalul Jeffrey L. Harrigian urmează să se retragă din activitate, în perioada următoare.
În cadrul expoziției Eurosatory 2022 redacția DefenseRomania a purtat discuții cu reprezentanții gigantului european MBDA cu privire la importanța sistemelor portabile MANPADS în actualul context internațional generat de invazia rusă în Ucraina.
Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar, purtătoarea de cuvânt a MAE rus afirmând că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea ''consecinţe negative'', în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă ''niciun risc'' pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP și citate de Agerpres. Totodată, președintele Vladimir Putin e de părere că Ucraina se va transforma într-o semi-colonie.
Ucraina a semnat un contract cu compania germană Diehl Defence pentru achiziționarea sistemului de rachete antiaeriene IRIS-T SL, a precizat ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrii Melnik, într-un interviu pentru agenţia de presă ucraineană Ukrinform. Potrivit diplomatului ucrainean, valoarea contractului este de 178 de milioane de euro, iar guvernul german va aloca bani pentru achiziție.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Oficiali ucraineni au confirmat vineri că trupele ruse au ocupat complet localitatea Hirske situată la sud de oraşul important strategic Lisiceansk în regiunea Lugansk, în timp ce Rusia afirmă că a încercuit circa 2.000 de soldaţi ucraineni în acea zonă, relatează Reuters.