Într-o analiză publicată pentru think tank-ul Atlantic Council, expertul american Ian Brzezinski sugerează că, în actualul context al unor noi mişcări de trupe ruse la graniţa cu Ucraina care sugerează disponibilitatea Rusiei de a recurge la o invazie militară, consilierii pe probleme de securitate ai președintelui SUA, Joe Biden, ar trebui să caute în istorie ’’indicii despre cum să descurajeze Kremlinul,, să atace un stat care nu este membru NATO, dar care este în sfera sa de influență.
Ian Brzezinski susţine că actuala administraţie prezidenţială de la Casa Alba ar trebui să-şi aducă aminte de sfârșitul anului 1980, atunci când președintele Jimmy Carter și consilierii săi pe probleme de securitate națională au zădărnicit planurile unei invazii militare a Poloniei de către Uniunea Sovietică.
Brzezinski aminteşte că, la începutul anului 1980, mișcarea de opoziție Solidaritatea câștigase tot mai multă popularitate, determinată de resentimentele populației față de ocupația sovietică. Astfel, Moscova s-a temut că va pierde controlul politic asupra Poloniei și că manifestaţiile publice s-ar extinde rapid în restul statelor membre ale Pactului de la Varșovia – controlat de sovietici – așa că a organizat o mare desfăşurare de trupe.
În comparație cu Ucraina de astăzi, situația Poloniei era și mai dificilă: nu se învecina cu niciun stat NATO, era înconjurată de țări din Blocul de Est, iar Uniunea Sovietică avea două divizii staționate pe teritoriul său. La începutul lui decembrie 1980, serviciile de informații americane raportau că sovieticii au decis să invadeze Polonia și un atac ar putea avea loc imediat.
„Mișcarea [de trupe n.a] este una de proporţii pe aproape fiecare front din jurul Poloniei...convoaiele sunt în mișcare, diviziile, regimentele și comunicațiile sunt într-o stare avansată de alertă”, a consemnat Zbigniew Brzezinski (tatăl lui Ian Brzezinski), consilierul pentru securitate naţională al fostului preşedinte Jimmy Carter, în memoriile sale care au fost mai târziu publicat.
Pentru a descuraja acea agresiune militară, Carter și echipa sa de consilieri pe probleme de securitate națională au gândit o strategie în jurul următoarelor obiective: calmarea situației, convingând atât guvernul polonez, cât și mişcarea anticomunistă Solidaritatea să evite să dea curs unor provocării reciproce cu Moscova; încurajarea guvernului polonez, cât și a mişcării Solidaritatea să reziste în cazul unei invazii a URSS; descurajarea Kremlinului de a recurge la o invazie militară – sovieticilor le-a fost comunicat că vor exista presiuni internaționale, iar costurile pe care le vor suporta le-au fost foarte clar comunicate.
Administrația Carter a folosit atât canale deschise, cât și pe cele secrete pentru a avertiza conducerea mişcării Solidaritatea, dar și guvernul polonez de intenţiile pe care le aveau sovieticii. Folosind legăturile sale directe cu Polonia, consilierul pentru securitate naţională Zbigniew Brzezinski, născut în Varșovia, a contactat direct liderii mișcării Solidaritatea și chiar pe Papa Ioan Paul al II-lea.
După cum aminteşte şi Ian Brzezinski, Papa a avut un rol-cheie în soluţionarea acestei crize, deoarece a ţinut să comunice în mod direct cu reprezentanţii Bisericii Catolice din Polonia. La rândul lor, liderii mişcării sindicale Solidaritatea au luat măsuri, închizând mai multe fabrici și mine – un semnal transmis către liderii sovietici ca polonezii sunt dispus să reziste unei invazii militare. Între timp, Casa Albă a informat statele aliate din NATO și nu numai, iar Carter s-a asigurat că are tot sprijinul din partea Germaniei, Franței, Regatului Unit, Canadei, Japoniei și Australiei.
La momentul respectiv, Casa Albă a pregătit scena pentru o reuniune a miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe din statele membre NATO. Întâlnirea miniștrilor apărării din statele membre NATO a avut loc în timp ce primul dintre cele patru avioane americane de spionaj şi culegere de informaţii şosea în Germania pentru a începe monitorizarea activităţilor forţelor militare din cadrul Pactului de la Varșovia.
Brzezinski aminteşte că, la acel moment, miniștrii de externe au trecut în revistă un set de sancțiuni economice și diplomatice care au fost comunicat prima dată prin intermediul presei. Acel set de sancţiuni care viza URSS cuprindea următoarele:
În comunicatul oficial, publicat la momentul respectiv, se menționa răspicat că destinderea situaţiei „nu putea exista în cazul în care Uniunea Sovietică făcea demersuri pentru a încălca drepturile oricărui stat la integritatea teritorială și independență. Polonia ar trebui să fie liberă să-și decidă viitorul.”
Această declarație a fost întărită de secretarul de stat american Edmund Muskie, în timp ce Franța și Germania și-au afirmat disponibilitatea de a diminua relațiile economice cu Moscova.
Pentru a da o importantă şi mai mare sancţiunilor economice care ar fi urmat să fie impuse Moscovei, Brzezinski a planificat împreună cu Lane Kirkland, președinte al Federația Americană a Muncii - Congresul Organizațiilor Industriale (AFL-CIO) pregătirea unei mișcării la nivel internațional a muncii pentru un boicot la nivel global al transportul de mărfuri către și dinspre Uniunea Sovietică.
Administrația Carter a comunicat apoi Moscovei (atât în mod direct, cât și prin informaţii ajunse intenţionat în presă) că o invazie militară a Poloniei ar genera tensiuni şi în altă parte a Blocului de Est, ar submina legăturile Moscovei cu partidele comuniste din Europa de Vest și cu statele membre ale Mişcării de Nealiniere, dar ar conduce şi la o intensificare a cooperării militare SUA-chineze.
Credibilitatea acestor semnale a fost întărită de poziţia semnificativă a forţei NATO de-a lungul frontierei sale de est: peste douăzeci de divizii aliate erau staţionate de-a lungul Cortinei de Fier, iar multe altele erau pregătite să fie desfăşurate suplimentar. Cele peste trei sute de mii de trupe americane dislocate în Europa au fost un bun instrument de descurajare.
Invazia Poloniei de către Uniunea Sovietică a fost în cele din urmă descurajată de modul în care administraţia Carter a apelat la diplomaţie, a comunicat disponibilitatea SUA de a impune sancțiuni economice care puteau paraliza URSS, de postura robustă a forței Alianței și de conştientizarea liderilor de la Moscova că Carter a lansat o strategie împotriva expansionismului sovietic.
Ian Brzezinski este de părere că astăzi, preşedintele Joe Biden și echipa sa de consilieri pe probleme de securitate națională ar trebui să compare contextul actual, abordarea și următorii pași pentru a descuraja agresiunea rusă cu modul în care administraţia Carter a gestionat criza din 1980.
Există diferențe cheie: în primul rând, poziția de forță a NATO de-a lungul frontierei sale de est este astăzi considerabil mai diluată decât a fost în timpul Războiului Rece. Poate cel mai important aspect, președintele rus Vladimir Putin nu poate să nu observe că mulți oficiali de rang înalt ai administraţiei Biden erau oficiali înalți ai administrației Obama atunci când guvernul SUA a descurajat Ucraina să reziste invaziei Rusiei asupra Peninsulei Crimeea în 2014.
Brzezinski susţine că desfăşurarea de trupe a ruse, în luna aprilie, de-a lungul graniței ruso-ucrainene nu a fost condamnată cu fermitate nici de NATO că alianţa militară, dar nici individual de SUA.
De asemenea, Afganistanul rezonează foarte diferit în criza de astăzi. În loc să sublinieze unitatea Alianței și puterea SUA, retragerea din august a generat diviziuni și a ridicat semne de întrebare – inclusiv la Moscova – cu privire la cât de determinată mai este SUA din punct de vedere militar.
În timp ce administrația Biden face schimb de informații cu Ucraina, nu a comunicat clar publicului ce sancțiuni diplomatice și economice sunt luate în considerare dacă Rusia ar invada din nou Ucraina. Nici NATO nu și-a consolidat în mod semnificativ poziția militară de-a lungul frontierei sale de est. Drept urmare, Statele Unite și aliații săi din NATO nu și-au semnalat încă disponibilitatea de a întreprinde o confruntare militară și economică semnificativă cu Moscova.
Puţin se află în cel de-al cincilea an de carieră în KGB când Moscova se gândea la o invazie a Poloniei. Ar trebui să presupunem că determinarea SUA și a aliaților în această situație se numără printre criteriile de referință pe care le folosește pentru a măsura determinarea Occidentului în timp ce se gândește la următoarea sa mișcare cu privire la Ucraina. Pe măsură ce perspectivele unei alte invazii rusești cresc, NATO trebuie să egaleze astăzi nivelul de determinare pe care l-a arătat în situația mult mai dificilă cu care să confruntat în 1980.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Sunt 102 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul Românie.
În noaptea dintre 31 mai și 1 iunie 1962, are loc singura pedeapsă cu moartea din istoria Israelului. Adolf Eichmann, "arhitectul Soluției Finale" și unul dintre responsabilii Holocaustului este spânzurat la Ramla, pe tărâm israelian.
A murit Dmitri Iazov, ultimul mareșal al Uniunii Sovietice, informează Ministerul Apărării de la Moscova.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, ieri un omagiu soldaţilor din ţara sa care au murit în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Rusia a anunţat joi moartea, la vârsta de 103 ani, a lui Aleksei Botian, spion şi veteran din cel de Al Doilea Război Mondial care a jucat, potrivit Moscovei, un rol crucial în salvarea Cracoviei, o versiune contestată de Polonia.
Diplomația rusă a reacționat dur după un text despre al Doilea Război Mondial al ambasadorului polonez în Germania.
Asociaţia 'Tiras-Tighina' a veteranilor războiului din Transnistria din 1992 a cerut vineri demisia ministrului de externe Aureliu Ciocoi, care în urmă cu o zi a declarat într-o conferinţă de presă că armata rusă a intervenit doar pentru a opri vărsarea de sânge în stânga Nistrului.
Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal), susţine că economia rusă s-a prăbuşit în secolul XX din cauza faptului că Rusia "a hrănit" timp de 70 de ani republicile URSS, care au ieşit în 1991 din componenţa Uniunii Sovietice.
Veteranii de război britanici şi-au exprimat sâmbătă dezamăgirea în legătură cu ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană, într-un mesaj video proiectat pe Stâncile Albe de la Dover, pe coasta engleză, în apropiere de Franţa, relatează DPA, potrivit Agerpres.
Comandamentul pentru operațiuni întrunite din cadrul Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite (UAE) anunță că ieri, la ora 04:10, ora Yemenului, un avion de luptă F-16 Block 60 „Desert Falcon” a distrus un lansator de rachete balistice în provincia al-Jawf din Yemen, imediat după ce rebelii houthi au lansat două rachete asupra Abu Dhabi.
Casa Alba a precizat în urmă cu câteva minute, într-un comunicat de presă transmis agenţiei Reuters, că preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, nu intenţionează să trimită unilateral militari americani în Ucraina.
Oficialii de la Kiev încearcă să liniștească societatea ucraineană privind iminența invaziei ruse, deși recunosc că amenințarea este reală și că în cursul zilei este așteptat un nou transport de echipament militar american pentru consolidarea apărării țării în caz de necesitate.
Într-o analiză a agenţiei americane de presă Associated Press se precizează că refuzul Germaniei de a se alătura celorlalte state membre ale NATO în a livra arme Ucrainei i-a deranjat pe aliaţi şi a ridicat întrebări în legătură cu hotărârea Berlinului de a se opune Rusiei.
Ministerul Apărării Naționale a reacționat cu promptitudine maximă în fața unei campanii masive purtată pe rețelele de socializare cu privire la mișcări de trupe pe teritoriul național, trupe române și străine, materiale video plasate în contextul unui posibil conflict militar în Ucraina.
Armata rusă a lansat marţi o nouă serie de manevre militare în proximitatea Ucrainei şi în Crimeea anexată, exerciţii la care participă peste 6.000 de soldaţi şi 60 de avioane de vânătoare şi de bombardament.
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat marţi că Rusia nu a creat până în prezent, din forţele comasate la frontieră, un grup de atac care să indice iminenţa unei ofensive în Ucraina, precizează agenţia de presă ucraineană Ukrinform.
Aeronave militare aparținând Forțelor Aeriene ale Rusiei și Siriei au zburat, sâmbătă, într-o patrulă comună de-a lungul granițelor Siriei, marcând, potrivit Ministerului rus al Apărării, începutul unei serii regulate de zboruri.
Președintele american Joe Biden a avut o videoconferință cu mai mulți lideri europeni pe subiectul în cursul serii de ieri, tema discuțiilor fiind manevrele militare agresive ale Federației Ruse de la granițele Ucrainei.
China a răspuns prezenței portavioanelor americane în Marea Chinei de Sud cu provocări și noi presiuni asupra insulei Taiwan, revendicată de Beijing.
Generalul-locotenent (ret) Ben Hodges, fost comandant al Forţelor Terestre ale SUA în Europa (USAREUR), în prezent reprezentant al reputatului insittut de cercetare CEPA (Center for European Policy Analysis) a vizitat în cursul săptămânii trecute Uzina Mecanică București, facilitatea unde General Dynamics dezvoltă programul Piranha V.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a sprijinit marţi ideea exprimată în ajun de omologul său român, Bogdan Aurescu, de a organiza o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene la Kiev, ca expresie a solidarităţii blocului comunitar european cu Ucraina, în momente de tensiune sporită cu Rusia ca urmare a desfăşurării a mii de militari ruşi la frontiera ruso-ucraineană, transmite Agerpres, care citează EFE.
Serviciul de presă al Regiunii Militare Sud din cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse a anunțat că, pe 25.01.2022, marile unități și unități militare ale regiunii au fost alertate pentru verificarea nivelului de pregătire pentru luptă. Peste 6.000 de militari au fost scoși în poligoane în vederea desfășurării de exerciții tactice.
Un F-35C Joint Strike Fighter al U.S. Navy a fost implicat astăzi într-un accident, totul în timp ce ateriză la bordul portavionului USS Carl Vinson, care operează în prezent în Marea Chinei de Sud.
Comandantul Trupelor Regiunii Militare Vest din cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, Alexander Zhuravlev, a anunțat că, pe 25.01.2022, în unitățile militare și marile unități ale regiunii a început o verificare planificată a nivelului de pregătire pentru luptă.
Rusia urmăreşte cu mare îngrijorare plasarea în alertă de către SUA a 8.500 de militari pregătiţi pentru a fi desfăşuraţi în Europa în contextul crizei ruso-occidentale legate de Ucraina, a denunţat marţi Kremlinul, afirmând că acţiunile şi declaraţiile în acest sens ale Washingtonului duc la o nouă "escaladare a tensiunilor" în jurul Ucrainei, relatează Agerpres, citând AFP şi Reuters.
Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a efectuat exerciţii de pregătire de luptă, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de presă al Districtului militar Vest al Federaţiei Ruse, în subordinea căruia intră şi contingentul de militari ruşi ce staţionează în stânga Nistrului, relatează agenţia Agerpres, care citează agenția de presă rusă Interfax.
Statele Unite au plasat până la 8.500 de militari în stare de alertă care ar putea fi dislocaţi în rândul trupelor NATO în cadrul crizei ucrainene, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, notează Agerpres, care citează AFP.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), semnalează un aspect deosebit de interesant și un detaliu istoric pe care mulți îl ignoră în criza majoră din jurul Ucrainei.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, ia în considerare desfășurarea a câteva mii de militari americani, precum și a unor nave și avioane de luptă pe teritoriul țărilor aliate din estul Europei și zona baltică, pe fondul temerilor crescânde privind o incursiune rusă în Ucraina.
Situația în Europa de Est se deteriorează pe zi ce trece în contexul în care presiunea pusă de Federația Rusă pe Ucraina e din ce în ce mai mare iar negocierile diplomatice din ultimele două săptămâni nu au dus la aplanarea situației.
Ţările occidentale au început să folosească platforme mai serioase pentru a răspândi dezinformarea despre o presupusă iminentă invazie rusă a Ucrainei, întrucât nu mai pot "întinde la nesfârşit această poveste" prin intermediul reţelelor sociale, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Zaharova la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă rusă TASS, potrivit agenției naționale de presă Agerpres.
În ultima perioadă, în presa din Marea Britanie, se discută nu numai despre sancțiunile ce ar putea fi introduse împotriva Rusiei, în cazul unui atac asupra Ucrainei, ci și despre o posibilă reacție a Moscovei la acestea.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români, luni, în contextul celebrării Zilei Unirii Principatelor Române, să acţioneze cu tenacitate pentru consolidarea parcursului european şi democratic al ţării.
Douăzeci de nave Marinei militare ruse au ieşit luni în Marea Baltică pentru exerciţii, a anunţat agenţia de presă RIA, pe fondul tensiunilor sporite dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina şi al informaţiilor potrivit cărora Statele Unite ar putea trimite trupe suplimentare în regiune, transmite Reuters.
După avertismentele lansate în urmă cu o zi de SUA, privind riscul tot mai mare al unui atac militar masiv al Rusiei asupra Ucrainei, Marea Britanie a început să își retragă personalul de la ambasada din Kiev.
Un sistem de apărare antirachetă de tip THAAD a interceptat o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, într-o operațiune reală, fapt ce reprezintă o premieră.
Federația Rusă a cerut oficial prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe de la Moscova, retragerea NATO în sensul demilitarizării Europei de Est din România și Bulgaria, state care au aderat după 1997, an de care Federația Rusă se agață în ceea ce privește cererile de securitate pe care le-a avansat către NATO.
Executivul SUA a ordonat familiilor diplomaţilor americani aflaţi la Kiev să părăsească Ucraina "din cauza ameninţării continue cu o operaţiune militară rusă", conform unui anunţ făcut duminică de Departamentul de Stat, informează Agerpres, care citează AFP. Totodată, Departamentul de Stat a anunțat că cetăţenii americani nu ar trebui să călătorească în Rusia din cauza "tensiunii continue de-a lungul graniţei cu Ucraina", avertizând asupra riscului unui conflict militar între Ucraina și Federația Rusă.
Preşedintele Armeniei, Armen Sarkissian, şi-a anunţat duminică demisia, o decizie surprinzătoare pe care a motivat-o prin incapacitatea prerogativelor sale în mare parte onorifice de a influenţa politica internă şi externă a ţării în aceste ''vremuri dificile'', relatează Agerpres, care citează agenţiile internaţionale de presă.
După cum probabil ştiţi deja, în noaptea zilei de 22 ianuarie, un nou lot de ajutor militar american, 90 de tone de arme și muniție, a sosit pe aeroportul ucrainean Boryspil din Kiev. Azi, publicaţia ucraineană Militarnyi a publicat informaţii cu privire la conţinutul ajutorului militar trimis de SUA în Ucraina: mai multe sisteme antitanc Javelin şi lansatoare de grenade termobarice M141 Bunker Defeat Munition.
Franţa pledează pentru un dialog direct al Uniunii Europene cu Rusia asupra arhitecturii de securitate în Europa, a declarat duminică secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, relatează AFP.
