Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Potrivit sociologilor ucraineni, în unele regiuni ale țării au pierit din cauza lipsei de alimente mai mult de jumătate din locuitori. Cel mai mult au avut de suferit regiunile Kiev, Harkov, Vinița, Dnepropetrovsk și Odesa.
Asemănările dintre situația actuală și cea din urmă cu aproximativ un secol nu a scăpat principalilor critici ai invaziei ruse în Ucraina, care acuză Moscova că, deși într-o altă manieră, încearcă de fapt să recurgă la aceeași tactică de control prin înfometare.
Președintele american Joe Biden a lansat sâmbătă un apel în memoria victimelor Holodomorului. Liderul american a amintit că milioane de ucraineni au suferit și au murit în 1932-1933 din cauza foametei create artificial de „politicile inumane ale lui Iosif Stalin și ale regimului sovietic”.
„Stalin și regimul său au confiscat sistematic cereale și ferme ucrainene și au trimis cereale ucrainene în alte părți ale URSS pentru a suprima identitatea națională a Ucrainei”, a declarat Biden. Acum, observa acesta, infrastructura agricolă a Ucrainei este din nou atacată - de data aceasta din cauza „dorinței de cucerire și putere” a lui Vladimir Putin.
„Forțele ruse caută să distrugă economia și independența Ucrainei, distrugând în mod deliberat câmpuri și distrugând grânare și porturi ucrainene. Acesta nu este un atac doar la adresa securității economice a Ucrainei, este un atac cinic la adresa securității alimentare din întreaga lume. Putin afectează cele mai vulnerabile comunități ale lumii în folosul Rusiei”, a subliniat președintele american, exprimându-și solidaritatea cu Ucraina în lupta acesteia față de agresiunea rusă.
Ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba a scris pe rețeaua de socializare X că o declarație pentru comemorarea a 90 de ani de la încheierea Holodomorului, inițiată de Ucraina la ONU, a fost semnată de 55 de țări și a fost susținută și de delegația Uniunii Europene.
„Ororile din timpul Holodomorului ar trebui să servească drept un exemplu clar atât pentru generațiile actuale, cât și pentru cele viitoare, că este necesar să se prevină astfel de atrocități și încercări de a folosi foametea ca armă, care este una dintre componentele cheie ale agresiunii în curs a Rusiei împotriva Ucrainei”, a subliniat șeful Ministerului de Externe ucrainean.
Până în prezent, 30 de țări ale lumii au recunoscut înfometarea în masă de pe teritoriul URSS la începutul anilor 30 ai secolului trecut drept genocid asupra poporului ucrainean.
În urmă cu exact un an, deputații și senatorii români au votat în ședință comună, Declaraţia Parlamentului României care condamnă foametea deliberată (Holodomor) la care a fost supus poporul ucrainean de către ocupația sovietică în anii 1932 - 1933. Declaraţia mai condamnă și modul criminal în care și românii din Basarabia au fost supuşi foametei deliberate și colectivizării forțate din perioada 1946 -1947 .
Printre parlamentele care recunosc și condamnă Holodomorul se numără și cele ale Germaniei, Marii Britanii, Franței și Statelor Unite, precum și Parlamentul European și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Financial Times, adjunctul ministrului de interne polonez, Maciej Duszczyk, a declarat că, în anul 2025, Polonia va construi un nou drum până la granița cu exclava Kaliningrad din Federația Rusă. Potrivit precizărilor sale, artera de transport va fi necesară pentru transferul rapid de trupe în cazul unui conflict.
Armata ucraineană mută Brigada 155 mecanizată, care este echipată cu tancuri germane Leopard 2 și obuziere franceze Caesar, în orașul strategic Pokrovsk.
Personalul militar rus și-a exprimat o nemulțumire tot mai mare față de furnizorii chinezi, acuzându-i că vând echipamente prost făcute și componente nefiabile, în pofida încheierii unor contracte mari de achiziții.
Prezența forțelor americane în Europa se realizează acum pe bază rotațională, ceea ce duce la costuri ridicate. Permanentizarea bazelor americane are duce la economii substanțiale pentru Pentagon.
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie, fiind suspectată că a sabotat un cablu subacvatic de comunicații din Marea Baltică.
Rusia este nemulțumită de propunerile de acord de pace cu Ucraina în forma în care acestea ar fi fost transmise din partea echipei președintelui american ales Donald Trump, după cum a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov pe 29 decembrie, potrivit agenției ruse de stat TASS.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă RIA Novosti, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, pe 29.12.2024, că Rusia va trebui să renunțe la moratoriul privind desfășurarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune. Șeful diplomației ruse a acuzat Statele Unite că au început să desfășoare arme de acest tip în întreaga lume. Deocamdată, Washingtonul nu a comentat declarațiile sale.
Premierul slovac Robert Fico a scris o scrisoare deschisă celor mai înalți reprezentanți ai Uniunii Europene în legătură cu oprirea planificată a furnizării de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei către Slovacia și Europa de Vest de la 1 ianuarie 2025. În document, el acuză Ucraina de acțiune unilaterală și a cerut conducerii Uniunii să acorde mai multă atenție acestei probleme.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din Croația, actualul șef al statului, Zoran Milanović, candidatul social-democraților de opoziție, a obținut aproape jumătate dintre voturi.
Escadrila 37-a de rachete de apărare aeriană, parte a Brigăzii a 3-a de rachete de apărare aeriană din Varșovia, a atins gradul inițial de pregătire operațională (IOR) cu sistemul Wisla, cea mai recentă versiune a sistemului de apărare aeriană Patriot. Miercuri, ministrul apărării naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că a primit un raport care confirmă pregătirea inițială a sistemului Wisla și integrarea acestuia cu IBCS (Integrated Battle Command System).
Fostul președinte al SUA și câștigător al Premiului Nobel pentru Pace Jimmy Carter a murit la vârsta de 100 de ani, în oraşul său natal din statul Georgia din sud-estul SUA.
Există o probabilitate reală ca un atac neconvențional al Rusiei asupra NATO, cum ar fi sabotajul sau incendierea, să ducă la pierderi substanțiale, a precizat James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru inovare într-un interviu acordat Sky News.
Germania ar putea lua în considerare participarea la o misiune de menținere a păcii în Ucraina numai cu acordul Rusiei, a declarat Friedrich Merz, candidatul la funcția de cancelar al alianței CDU/CSU, pe 28 decembrie, potrivit Die Zeit. Declaraţiile sale au fost făcute în contextul publicării unor informaţii conform cărora Regatul Unit și Franța discută despre trimiterea de trupe pentru a monitoriza o încetare a focului în Ucraina, propuneri similare fiind presupuse a fi incluse în planul de pace al președintelui ales al SUA, Donald Trump.
Cea mai înaltă autoritate militară a NATO, Comitetul Militar, se va reuni la Bruxelles pe 15 și 16 ianuarie 2025. Summitul va reuni șefii Statelor Majore ale Apărării din țările membre ale NATO, alături de peste 20 de omologi din țările partenere.
În octombrie 2023, după o lungă perioadă de solicitari, forțele ucrainene au primit în cele din urmă de la Statele Unite rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS (Army TACtical Missile System) care puteau fi lansate de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS). Cu toate acestea, ei nu au fost autorizați să le utilizeze pentru a viza obiective militare aflate pe teritoriul Rusiei. Pentru Washington, scopul era de a evita orice „escaladare” cu Moscova.
Marea Britanie oferă Ucrainei 4,5 milioane de lire sterline (aproximativ 5,4 milioane în euro) pentru a ajuta la rezolvarea crimelor de război comise de forțele ruse în timpul invaziei.
După cum a relatat Military Observer pe 26 decembrie 2024, rapoartele care vin din Rusia sugerează că un tanc american M1A1 Abrams, capturat în timpul conflictului din Ucraina, a fost transportat către oraşul Nijni Tagil. Aici se afla uzina Uralvagonzavod, principala unitate de producție de vehicule blindate pentru armata rusă. Tancul Abrams se alătură unui tanc german Leopard 2A6, capturat anterior în timpul conflictului și livrat la aceeași unitate. Ambele tancuri sunt supuse unei examinări tehnice de către inginerii ruși.
Pe 27 decembrie 2024, un material video publicat pe rețelele sociale a arătat că sistemul THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) al armatei SUA a interceptat cu succes o rachetă balistică lansată de forțele Houthi din Yemen, care avea ca țintă Israelul. Acesta este primul caz operațional în care sistemul THAAD a fost utilizat pe teritoriul israelian, subliniind colaborarea în creștere între Statele Unite și Israel în domeniul apărării împotriva rachetelor.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat raportul său anual intitulat Military and Security Developments Involving the People's Republic of China 2024. Această lucrare foarte așteptată oferă o analiză aprofundată a capacităților militare în creștere, a obiectivelor strategice și a politicilor de securitate ale Chinei, oferind o înțelegere crucială a dinamicii în evoluție a relațiilor SUA-China și a securității globale.
Guvernul Italiei a dat vineri undă verde producătorului turc de drone Baykar să cumpere Piaggio Aerospace, firma aflată din 2018 sub administrarea specială a statului italian, un proces echivalent cu protecția împotriva falimentului, din cauza dificultăților financiare.
„Nimeni nu ne va garanta securitatea, respectarea incontestabilă a încetării focului.” Arhitectul armatei, care în doar două luni a salvat Ucraina de la ocuparea totală de către Rusia oprind înaintarea triumfală a forțelor ruse către Kiev, generalul Viktor Mujenko, fostul șef al Statului Major General ucrainean în perioada 2014 – 2019, avertizează că o eventuală „înghețare” a frontului are foarte multe dezavantaje.
Forțele ucrainene au atacat cu succes depozitul de drone explozive „Shahed” din regiunea ruseacă Oryol. Statul Major General (SMG) ucrainean și canalul ASTRA de Telegram au transmis, pe 28 decembrie, primele informații pe acest subiect.
În urmă cu câteva zile, Atena a convenit asupra livrării forțelor armate ucrainene a 24 de rachete antiaeriene Sea Sparrow. Acestea sunt rachete care există atât în arsenalul Marinei, cât și al Forțelor Aeriene, și au fost deja considerate inutile din punct de vedere operațional la nivel militar, potrivit unui articol din 27 decembrie al publicației elene Kathimerini.
Înainte de Anul Nou, în Rusia a devenit foarte mediatizat un videoclip în care sistemele rusești de apărare antiaeriană doboară cu o rachetă sania lui Moș Crăciun deasupra Kremlinului.
În cadrul unui interviu acordat jurnalistei Galina Ostapovets în studioul canalului de televiziune Noviny.LIVE, purtătorul de cuvânt al Direcției principale de informații (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării, Andrei Yusov, a declarat, pe 27.12.2024, că Rusia dispune în prezent de o rezervă de aproximativ 1.400 de rachete.
Pe 26 decembrie 2024, Arabia Saudită a început negocieri cu Turcia pentru achiziționarea a 100 de avioane de vânătoare de generația a V-a Kaan. Discuțiile au avut loc în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Istanbul, organizată de președintele industriei de apărare din Turcia, Haluk Gorgun, împreună cu vice-ministrul apărării saudit, Khaled bin Hussein Al-Biyari, și comandantul forțelor aeriene, Turki bin Bandar Al Saud. Negocierile s-au axat pe posibilitățile de achiziție a aeronavelor, oportunitățile de producție comună și acordurile de transfer de tehnologie, livrările fiind anticipate pentru inceputul anului 2030.
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie în legătură cu defectarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică, transporta echipamente care puteau fi folosite pentru a spiona avioane și navele NATO. Informația a fost publicată de ziarul britanic Lloyd's List, pe 27 decembrie.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a generat noi provocări și atribuții pentru producătorii de armament, demonstrând eficiența utilizării unor tehnologii relativ ieftine pe câmpul de luptă. Acest lucru reiese dintr-o analiză a publicaţiei Defense One privind inovațiile tehnologice din domeniul apărării pentru 2024. Analiştii militari au atras atenția asupra dezvoltărilor ucrainene și americane utilizate și testate în război, inclusiv senzori acustici și rețele de smartphone-uri care sunt rezistente la războiul electronic rusesc.
Racheta ASN4G (Air-Sol Nucléaire de 4ème Génération), care va deveni operațională până în 2035, este dezvoltată pentru a îmbunătăți capacitatea Franței de a menține o descurajare credibilă în fața schimbărilor geopolitice și tehnologice. Acest sistem hipersonic, lansat din aer, este în prezent în dezvoltare de către compania MBDA Franța, cu sprijinul ONERA, și are rolul de a înlocui racheta ASMPA (Air-Sol Moyenne Portée Amélioré) în cadrul strategiei de descurajare nucleară a Franței.
Guvernul condus de conservatori din Finlanda a prezentat un plan amplu de creștere a cheltuielilor pentru apărare de la 6,8 miliarde de dolari în 2025 la 11,5 miliarde de dolari până în 2032. Propunerea guvernului, care a obținut sprijinul majoritar al principalelor partide de opoziție din Eduskunta, parlamentul finlandez, ar repoziționa cheltuielile anuale ale Finlandei pentru apărare mai aproape de 3,3% din PIB, situându-le cu mult peste linia de 2% a NATO. Se preconizează că, în 2025, cheltuielile Finlandei pentru apărare vor ajunge la aproximativ 2,4% din PIB-ul țării.
Ucraina a primit deja avioane de luptă F-16 Fighting Falcon de producție americană pe care le utilizează intens, în special în operațiuni de apărare, în care F-urile americane sunt folosite pentru a intercepta rachetele lansate intens de ocupantul rus. Însă pe lângă F-16 ucrainenii vor primi un nou tip de avion occidental.
Serviciul național de informații din Coreea de Sud confirmă că Forțele armate ucrainene au capturat pentru prima dată un soldat din Republica Populară Democrată Coreeană care a luptat de partea Rusiei, a relatat agenția Yonhap.