Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Capitularea necondiționată a Germaniei Naziste, o poveste complicată de ruși, în scop propagandistic
Istorie
Data actualizării:
Data publicării:
Ar fi trebuit să fie o poveste închisă, deși una istorică cu profunde semnificații pentru viitor. Ar fi trebuit lăsată așa cum a căzut cu un imperiu orgolios pe de o parte și cu oameni de onoare pe de altă parte, dar din care toată lumea și-a învățat lecția. Dar, n-a fost să fie. Acum 80 de ani, în prima jumătate a lunii mai, cel de-al Doilea Război Mondial lua ultimele vieți în Europa pentru că Germania urma să capituleze. Pe 8 mai 1945 la ora 22:43 CET (ora Europei Centrale), cu intrare în vigoare la 23:01 CET în aceeași zi, se semna capitularea necondiționată a Germaniei față de aliați, la Karlshorst în estul Berlinului.
Tancuri T-34 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
Tancuri T-34 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova

Feldmareșalul german Wilhelm Keitel a semnat actul de capitulare. El deținea funcțiile de șef al OKW (Statul Major General al Forțelor Armate Germane) și de comandant al Armatei (Forțele Terestre).

Alături de Keitel, pentru Germania, au mai semnat generalul-amiral Hans-Georg von Friedeburg în funcția de comandant-șef al Marinei și generalul-colonel Hans-Jürgen Stumpff în calitate de reprezentant al Forțelor Aeriene.

Din partea învingătorilor au fost doi semnatari principali (unul din partea URSS și unul din partea aliaților occidentali) și doi semnatari secundari în calitate de martori (ambii din partea aliaților occidentali).

Astfel, unul dintre semnatarii principali a fost mareșalul Gheorghi Jukov. El deținea funcțiile de locțiitor al Înaltului Comandament Sovietic și comandant al grupului de armate sovietic numit Frontul 1 Belarus care desfășura în momentul respectiv Ofensiva Vistula-Oder în Germania.

Un alt semnatar principal  a fost locțiitorul comandantului suprem al Forței Expediționare Aliate, mareșalul aerului Sir Arthur William Tedder – militar britanic.

Martorii care au semnat Instrumentul German de Capitulare (aceasta este denumirea oficială a documentului) au fost generalul american Carl Spaatz - comandantul Forțelor Aeriene Strategice ale Statelor Unite și generalul francez Jean de Lattre de Tassigny, comandantul Armatei 1 franceze.

Interesant este că generalul american Dwight Einsenhower care era comandantul suprem al Forței Expediționare Aliate nu a semnat documentul istoric.

Un alt fapt interesant este că, în România comunistă, în unele surse de informare publică, erau vehiculate o altă dată exactă, nu 8 mai, și un alt loc, nu la Berlin, unde s-a semnat actul oficial de capitulare necondiționată a Germaniei naziste. Astfel, deși se știa că războiul s-a încheiat pe 9 mai 1945, se mai știa și că actul de capitulare necondiționată a Germaniei a fost semnat la Școala Industrială din Reims pe 7 mai, ora exactă fiind 02:41 (CET).

Cronologia capitulării Germaniei naziste

Pentru a înțelege mai exact ce s-a întâmplat de fapt atunci și care sunt implicațiile istorice ale acelor evenimente, este de reamintit la final de aprilie și în primele zile din mai 1945, comandanții germani de grupuri de forțe regionale au început să semneze capitulări necondiționate, în special cu aliații occidentali.

Astfel, forțele fasciste germane și italiene din Italia au capitulat în fața aliaților occidentali prin acordul din 29 aprilie de la Caserta, care a intrat în vigoare pe 2 mai.

Forțele germane din Berlin s-au predat pe 2 mai sovieticilor. În acea zi, generalul Helmuth Weidling , comandantul Zonei de Apărare a Berlinului, a predat necondiționat orașul generalului sovietic Vasili Ciuikov.

În aceeași zi, s-a predat aliaților occidentali și Grupul german de Armate Vistula care acționa la nord de Berlin comandate de generalul Kurt von Tippelskirch, comandantul Armatei a 21-a germane și generalul Hasso von Manteuffel, comandantul Armatei a 3-a Panzer.

Pe 4 mai, s-au predat aliaților occidentali forțele germane din nord-vestul Germaniei, Danemarca și Olanda. Mareșalul britanic Bernard Montgomery a acceptat, la Luneburg, capitularea necondiționată de la amiralul Hans-Georg von Friedeburg și generalul Eberhard Kinzel. Numărul trupelor terestre, maritime și aeriene germane implicate în această capitulare s-a ridicat la 1.000.000 de oameni.

Pe 5 mai, forțele germane din Bavaria s-au predat aliaților occidentali. Generalul Hermann Foertsch a predat toate forțele cuprinse între munții Boemiei și râul Inn Superior, generalului american Jacob L. Devers, comandantul Grupului 6 de Armate.

Pe 5 mai, maresalul Dönitz a ordonat tuturor submarinelor să înceteze operațiunile ofensive și să se întoarcă la bazele lor.

Pe 6 mai, forțele germane din Breslau (astăzi orașul polonez Wrocław) s-au predat sovieticilor. La ora 18:00 (detaliu important) generalul Hermann Niehoff , comandantul „fortăreței” Breslau, predă orașul după un asediu de aproape trei luni.

O parte a fronturilor principale germane se predaseră necondiționat  și mai trebuia doar un ordin de la centru pentru capitularea finală.

Școala Industrială din Reims, 6 mai ora 23: Eisenhower rămâne de neclintit și obține capitularea tuturor forțelor germane.

Pe 6 mai în jurul orei 18:30, adică la treizeci de minute după căderea „Fortăreței Breslau”, generalul Alfred Jodl a sosit la Reims și, urmând instrucțiunile lui Dönitz, s-a oferit să predea toate forțele care luptau împotriva aliaților occidentali, dar nu și pe cele care luptau împotriva sovieticilor.

Amiralul von Friedeburg - prezent și la Reims, încercase și el, pe 4 mai la Luneburg, fără succes, să convingă aliații occidentali să accepte ideea de a preda doar trupele germane care luptau pe frontul de vest. Prin acest plan, comandanții germani intenționau să predea aliaților occidentali, cât mai mulți militari.

Dar, comandantul suprem al forțelor aliate, generalul Dwight D. Eisenhower, a amenințat, la ora 21:00, că va întrerupe toate negocierile dacă germanii nu vor fi de acord cu o predare completă și necondiționată față de toți aliații de pe toate fronturile.

Eisenhower i-a spus explicit lui Jodl că va ordona închiderea liniilor vestice pentru soldații germani, începând cu 8 mai miezul nopții, și va relua ofensiva de bombardament împotriva pozițiilor și orașelor deținute de germani. Jodl i-a comunicat situația lui Dönitz, care se afla la Flensburg, informându-l despre poziția de refuz a lui Eisenhower. La scurt timp după miezul nopții, Dönitz, acceptând inevitabilul, l-a autorizat pe Jodl să predea necondiționat toate forțele germane.

 

Capitulare cu repetiție

 

Instrumentul german de capitulare, semnat la Reims

Prin urmare, primul Instrument de Capitulare a fost semnat la Reims la ora 02:41, (CET), pe 7 mai 1945. Semnarea a avut loc într-o școală din cărămidă roșie, Collège Moderne et Technique de Reims, care a servit drept sediu al SHAEF. Acum este Muzeul Capitulării. Actul urma să intre în vigoare pe 8 mai la ora 23:01 CET, perioada de grație de 48 de ore (cerută de germani pentru a transmite ordinul la toate unitățile) fiind calculată față de momentul începerii negocierilor finale.

Documentul de la Reims de capitulare necondiționată a forțelor armate germane a fost semnat de Jodl, în numele OKW.

Mareșalul Jukov citește capitularea germană la Berlin. La dreapta sa stă mareșalului aerian Sir Arthur William Tedder

Generalul Walter Bedell Smith a semnat în numele Comandantului Suprem al Forțelor Expediționare Aliate, iar generalul Ivan Susloparov în numele Înaltului Comandament Sovietic. Generalul-maior francez François Sevez a semnat în calitate de martor oficial.

Eisenhower a procedat pe tot parcursul negocierilor în consultare cu generalul Aleksei Antonov de la Înaltul Comandament Sovietic.

Dar, Înaltul Comandament Sovietic nu a fost de acord cu textul documentului și, pretextând modificări minore ale acestuia, transformă ceremonia de semnare într-una de propagandă din care era exclus generalul Eisenhower și era inclus mareșalul sovietic Jukov.

Textul actului de capitulare fusese telegrafiat generalului Antonov în primele ore ale zilei de 7 mai, dar până la ceremonia de capitulare nu se primise nicio confirmare a aprobării sovietice și nici nu exista confirmarea că generalul Susloparov era împuternicit să semneze în calitate de reprezentant al Înaltului Comandament Sovietic.

La aproximativ șase ore după semnarea Tratatului de la Reims, s-a primit un răspuns de la Înaltul Comandament Sovietic, în care se preciza că Actul de Capitulare era inacceptabil, atât pentru că textul diferă de cel convenit de Comisia Consultativă Europeană (EAC), cât și pentru că Susloparov nu fusese împuternicit să semneze.

Aceste obiecții erau, însă, pretexte. Obiecția de fond adusă de sovietici era că actul de capitulare ar trebui să fie un eveniment unic, singular, istoric, care să reflecte pe deplin contribuția principală a poporului sovietic la victoria finală. Aceștia susțineau că acesta nu ar trebui să aibă loc pe teritoriul eliberat, victimizat de agresiunea germană, ci la sediul guvernului de unde a izvorât agresiunea germană: Berlinul.

Instrumentul german de capitulare, semnat la Reims

De asemenea, sovieticii au cerut ca semnarea noului document să fie prezidată de reprezentantul lor, mareșalul Jukov. Această solicitare a sovieticilor, prin care semnatarul principal al documentului să fie Jukov, l-a exclus nefiresc pe Eisenhower ca semnatar al documentului.

Acest lucru s-a întâmplat pentru că Eisenhower, în calitate de Comandant Suprem Aliat pentru Europa de Vest, îl depășea din punct de vedere tehnic în grad pe Jukov. Astfel, actul semnării în numele aliaților occidentali a fost transferat adjunctului său, Mareșalul Aerian Arthur Tedder care era britanic.

De asemenea, sovieticii solicitând ca documentul să fie semnat de maxim trei reprezntanți ai aliaților, dintre care unul să fie Jukov, se putea ajunge ca SUA sau Franța să lipsească dintre semnatari. Astfel, s-a ajuns la situația ridicolă ca documentul să fie semnat de reprezentanții SUA și Franței ca martori, nu ca semnatari principali. Astfel, se poate presupune că generalul Charles de Gaulle, comandantul forțelor franceze nu a dorit să semneze documentul ca martor.

Cu toate acestea, Eisenhower a fost imediat de acord cu propunerile sovieticilor și a precizat că actul de capitulare semnat la Reims ar trebui considerat „un instrument scurt de capitulare militară necondiționată”.

Celelalte modificări aduse actului de capitulare au fost unele minore, inclusiv observația făcută de sovietici că în documentul de la Reims nu li se cerea forțelor germane în mod explicit să depună armele și să se predea.

În plus, Einsenhower a emis o declarație clarificatoare conform căreia orice forțe germane care vor continua să lupte împotriva sovieticilor după termenul limită stabilit „nu vor mai avea statutul de soldați” și, prin urmare, dacă s-ar preda americanilor sau britanicilor, vor fi predate înapoi captivității sovietice.

Din această derulare interesantă a evenimentelor la Reims, se pot trage câteva concluzii importante atât privind data la care s-a încheiat războiului, starea de spirit a comandanților militari germani din acele zile, precum și despre comportamentele celor două mari puteri SUA și URSS care se vor confrunta mai târziu în Războiul Rece.

Acțiunile decisive ale lui Eisenhower au pus capăt războiului cu cel puțin câteva zile mai devreme, posibil chiar săptămâni, decât orice estimare. Germanii erau deciși să reziste cât se poate de mult împotriva sovieticilor și doar intervenția hotărâtă a lui Eisenhower i-a forțat să accepte capitularea mai rapid. Deci, actul semnat la Reims are o importanță covârșitoare în istorie, în el fiind stipulată clar data și ora la care intră în vigoare capitularea – 8 mai ora 23:01. Mai rapid de atât nu se putea și aceasta a fost contribuția personală a lui Eisenhower.

Șefii militari germani, obligați de evenimente să aleagă între Occident și URSS, au ales să predea cât mai mulți soldați și teritoriu către Occident. După cum a reieșit mai târziu, conducerea Germaniei ajunsă, după moartea lui Hitler, pe mâna lui amiralului Donitz, spera că va avea un rol după război. Dar, SUA nu au fost de acord cu acest rol și în cele din urmă militarii americani au arestat, pe 23 mai 1945, administrația Donitz (cunoscută și ca Guvernul Flensburg) care funcționa în nordul Germaniei la Flensburg.

Este dificil de presupus (în număr de victime suplimentare sau modificări de teritoriu în plus sau în minus ar fi revenit aliaților occidentali respectiv URSS) ce s-ar fi întâmplat dacă Eisenhower ar mai fi negociat în plus cu Keitel, ore sau zile. Mai degrabă, se poate spune că acțiunea decisivă a lui Eisenhower a avantajat URSS pentru că în seara de 6 mai când au fost finalizate negocierile la Reims, încă erau importante forțe germane aflate în contact cu cele sovietice, mult mai multe decât cele aflate cu forțele aliate.

Prin deciziile luate la Reims, Eisenhower și toți marii generali occidentali au demonstrat că îi interesau, în primul rând, viețile oamenilor spre deosebire de sovietici care au pus în pericol data de intrare în vigoare a acordului de la Reims fără o bază solidă. Sovieticii au arătat astfel, că viețile soldaților lor nu sunt atât de importante comparativ cu gloria URSS declamată intens prin faptul că mareșalul Jukov a fost semnatarul de cel mai înalt rang al puterilor învingătoare. La Reims între aliații occidentali și sovietici a fost o confruntare a minților și a educației de generații întregi în care oamenii de onoare au pierdut aparent, împotriva mentalităților imperiale.

Americanii l-au prețuit atât de mult pe Eisenhower, încât l-au ales de două ori președinte, deși la prima vedere le-a făcut un serviciu sovieticilor acceptând rapid cererile lor la Reims. Însă, incidentul a arătat diferența dintre modul de gândire american și cel sovietic, fapt care a contat mult mai mult în ecuația  totală a confruntării din Războiul Rece.

Soarta ulterioară a eroului sovieticilor, mareșalul Jukov, cel care a semnat la Berlin actul final al capitulării Germaniei naziste, a devenit, în schimb, o nouă demonstrație a ceea ce este capabil imperiul de la Moscova să facă. După război, popularitatea lui Jukov l-a făcut pe Stalin să-l considere o potențială amenințare.Stalin l-a deposedat de funcțiile sale și l-a retrogradat în comenzi militare cu o importanță strategică redusă. După moartea lui Stalin, în 1953, Jukov a susținut candidatura lui Nikita Hrușciov la conducere, iar în 1955 a fost numit ministru al Apărării și membru al Prezidiului. În 1957, Jukov a pierdut din nou favoarea și a fost forțat să se retragă. Nu s-a mai întors niciodată într-o funcție de rang înalt.

Privind argumentul invocat de URSS că actul de capitulare era necesar să fie semnat la Berlin, de unde a izvorât agresiunea, se pot face câteva observații.

URSS, prin indicarea Berlinului ca locul de unde a plecat războiul, a urmărit de fapt să arunce doar pe Germania întreaga vină a declanșării celui de-al Doilea Război Mondial. Însă, războiul nu ar fi început dacă URSS și Germania nu semnau, pe 23 august 1939 la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov. Prin anexa sa secretă de împărțire a Europei în sfere de influență, a fost ultima piesă de puzzle pusă la fundamentul războiului. Moscova, 23 august 1939 este punctul din care războiul nu a mai putut fi evitat, iar încheierea logică a războiului ar fi trebuit să fie semnată tot la Moscova.

Un alt loc, la fel de potrivit pentru semnarea capitulării Germaniei, ar fi fost la Munchen unde pe 30 septembrie 1938, Germaniei i se ceda Regiunea Sudetă care aparținea Ceholslovaciei. Și atunci a fost un moment când încă se putea evita cea mai mare conflagrație a secolului 20.

De asemenea, capitularea  Germaniei putea fi semnată la fel de bine la Viena pentru că Germania a devenit mai puternică și mai agresivă în 1938 când a anexat Austria în cunoscutul Anschluss. În dimineața de 12 martie 1938, Armata a 8-a a Wehrmacht-ului german a trecut granița în Austria. Trupele au fost întâmpinate de austrieci cu saluturi naziste, steaguri naziste și flori. Mai înainte, pe 20 februarie, Hitler a ținut un discurs în fața Reichstagului, transmis în direct și retransmis pentru prima dată și de rețeaua radio austriacă . O frază cheie din discursul adresat germanilor care locuiau în Austria și Cehoslovacia a fost: „Reich-ul german nu mai este dispus să tolereze reprimarea a zece milioane de germani peste granițele sale.” Peste aproape 84 de ani, imperiul de la Moscova își trimitea, pe 24 februarie 2022, trupele în Ucraina ca să-i salveze pe rușii de acolo. Desigur, la fel ca Germania pe 12 martie 1938, forțele ruse se așteptau să fie întâmpinate cu flori dar s-au înșelat rapid. Germaniei naziste i-au luat șapte ani ca să afle că este pe un drum istoric greșit.

Dar, un alt potențial punct de inflexiune al istoriei în care putea fi evitat al Doilea Război Mondial ar putea fi căutat mult mai devreme. Majoritatea istoricilor sunt de acord că rădăcinile sale sunt în tratatele semnate după Primul Război Mondial. O eroare majoră a fost că liderii de atunci au crezut că oamenii și-au învățat lecția și că nu va mai fi niciodată o asemenea catastrofă. Toate trupele învingătoare au fost retrase iar frontul, pe care trebuia să rămână măcar o parte din ele -  cele mai capabile forțe de la vremea respectivă, a rămas nepăzit. Noua linie a frontului care reclama prezența Antantei trecea la finalul Primului Război Mondial aproximativ cam pe unde se află acum flancul estic al NATO. Dar, acele trupe ale Antantei, de care era atâta nevoie să țină lumea stabilă, n-au ajuns niciodată, iar lumea a plătit un cost enorm.

Lecția de atunci, plătită cu zeci de milioane de vieți în al Doilea Război Mondial, a fost învățată de-abia în 1945 când aliații occidentali nu s-au mai retras de pe linia frontului din Europa. Și s-a demonstrat că acei lideri occidentali din 1945 aveau dreptate pentru că, dacă mentalitatea imperială germană fusese învinsă, un alt imperiu era în plină ascensiune – cel sovietic.

Mai târziu s-a sperat că finalul Războiului Rece a adus și finalul imperiului de la Moscova, dar nu a fost așa. A renăscut în 2014 mai puternic, mai agresiv și mai revanșard decât a fost vreodată. Nu doar războiul din Ucraina ci și toate destabilizările de azi din România și din alte țări europene sunt acțiuni directe ale imperiului de la Moscova. Iar în prezent, se tinde să se neglijeze lecția învățată în 1945 și se discută trimiterea celor mai capabile trupe pe care le-a creat vreodată lumea liberă departe de flancul estic al NATO, în condiții de război în curs chiar în zonă. Uitarea acelei lecții prețioase ar putea duce la ceva mai teribil decât teribilul al Doilea Război Mondial.

Pentru cine nu crede sau nu înțelege cât de mare și de gravă este amenințarea la adresa României, să citească cu mare atenție scrisoarea deschisă a fostului ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, în perioada 2019-2021, numit în funcție de nimeni altul decât actualul președinte american Donald Trump. Dacă nici Adrian Zuckerman, care s-a născut la București, în 1956, iar părinții săi au emigrat în SUA când avea nouă ani, nu înțelege situația periculoasă de acum a Românei, atunci înseamnă că nimeni nu o mai înțelege.

Nu a fost să fie ca să se poată discuta detașat despre încheierea celui de-al Război Mondial, iar savanții istorici să pună la locul lor exact ca semnificație tot ceea ce a avut loc acum 80 de ani, pe 6 - 7 mai la Reims și pe 8 - 9 mai la Berlin. Încă se mai mișcă o perioadă de peste 100 de ani începând cu 1918, despre care se credea că se puteau trage concluzii finale.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Gorbaciov nu regretă Perestroika, dar admite că ar face lucrurile diferit
A murit Oleg Balkanov, ultimul participant care mai era în viață al „Puciului Vodka” - lovitura de stat eșuată din 1991 împotriva lui Gorbaciov
Cu tancul Panther în pivniță. Un pensionar din Germania în vârstă de 84 de ani riscă o amendă uriașă
O corabie militară antică şi morminte greceşti, descoperite în oraşul scufundat Thonis-Heracleion din Egipt
SNSPA comemorează 80 de ani de la Pogromul de la Iași
Armata României în ziua atacului URSS-ului pentru eliberarea teritoriilor ocupate
UE a comemorat deportările sovietice. Au fost menționate și victimele din Basarabia și Bucovina după raptul teritorial din 1940
Ziua Eroilor | Cîţu: Să le cinstim memoria eroilor neamului ducând mai departe valorile pentru care aceştia au luptat
Debarcarea lui Hrușciov, o lecție pentru Ceaușescu. Șansele ca Armata să schimbe regimul au fost nule
EXCLUSIV
Istoria paralelă scrisă de ruși. Moscova interzice comparația între URSS și Germania nazistă, dar uită de Holodomor
Foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie care au recrutat mii de elevi în perioada comunistă, reclamaţi la Parchet de CNSAS
US Army, la Iwo Jima. Sursă foto: ABC News
EXCLUSIV
Fără SUA, Armata Roșie nu ar fi ajuns niciodată la Berlin. URSS, stat agresor, prezentat azi de Moscova drept victimă
Bratislava evocă rolul Armatei României în eliberarea Slovaciei în cel de-al Doilea Război Mondial
EXCLUSIV
De ce 9 mai e o „invenție” rusească a victoriei în război. Criza de nervi a lui Stalin a făcut ca Germania să capituleze de două ori
Moartea lui Hitler, un mit spulberat după ce Rusia a aprobat analiza rămășițelor. Dictatorul nu a fugit în Argentina
Oradea sărbătorește eliberarea ei de către Armata României, de sub regimul regimul bolşevic al lui Bela Kun, în 1919
Adolf Hitler, la Paris, după capitularea Franței
EXCLUSIV
Evacuarea miraculoasă de la Dunkirk și căderea Parisului. Franța a capitulat nu pentru că a fost înfrântă, ci pentru că s-a predat
A murit veteranul Gheorghe Bădulescu. Nea Gheorghiță a luptat în Armata României la Cotul Donului unde a căzut prizonier
Arhivele Securității de la MApN: Nu au fost predate documentele care ar putea aduce atingere securității naționale
Foto: Masacrul de la Katyn, ce amintește de masacrul de la Fântâna Albă, ambele organizate de trupele sovietice
EXCLUSIV
MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBĂ | Tragedia miilor de români secerați de mitralierele sovietice în aprilie 1941
Zborul Tarom 371. Cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României - Tragedia de la Balotești
„Sfatul Țării”, care a decis la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu Regatul României
EXCLUSIV
UNIREA Basarabiei cu România, 27 martie 1918: Decizia „Sfatului Țării” - „De azi și înainte și pentru totdeauna”
Operațiunea Allied Force. Slobodan Miloșevici putea evita bombardarea Serbiei de către NATO
Ocupația sovietică în România. Armata română a încercat să opună rezistență Armatei Roșii
Ce ne spune ultimul mare război în care a luptat China, despre următorul conflict
Sistemul Brodie, primul ”portavion” al SUA
Ziua în care un MiG-21 al Coreei de Nord a doborât un avion militar al SUA
Gorbaciov, ultimul lider al URSS, lăudat de Putin pentru rolul jucat în istoria ţării sale şi a lumii
Gorbaciov nu regretă nimic din prăbușirea URSS: Perestroika a fost cea mai mare realizare politică
România și coșmarul Mineriadelor din anii '90. Premierul Cîțu: Nu voi permite o mineriadă în mandatul meu

Ştiri Recomandate

Aici s-a ajuns: F-35, în sala de judecată. Un grup de organizații activiste au dat în judecată Marea Britanie pentru că furnizează Israelului piese de F-35
Sabotaj la alt nivel: Serviciile ruse, implicate într-un incendiu masiv care a mistuit un mall din Varșovia. Polonia închide un consulat rus ca răspuns
Trump promite tranzacții de trilioane cu Orientul Mijlociu, însă neglijarea conflictului din Gaza ar putea slăbi influența americană în regiune
Capitularea necondiționată a Germaniei Naziste, o poveste complicată de ruși, în scop propagandistic
Ungaria anulează discuțiile cu Ucraina privind minoritățile naționale. Budapesta, deranjată de acuzațiile de spionaj aduse de Kiev
UE vrea ca industriile de apărare europeană și ucraineană să producă împreună mai mult
Practic nu au știut ce i-a lovit: Primul avion Rafale doborât într-un dogfight a intrat într-o ambuscadă și a fost lovit de o rachetă PL-15 lansată de la mare distanță
România face pași importanți pentru a ține pasul în cel mai tehnologizat domeniu militar: Un adevărat ocean electromagnetic, coloana vertebrală a erei informaționale
De ce au instalat israelienii sisteme de protecție activă în grabă pe tancuri Merkava Mk.3 Astfel de sisteme sunt punctul forte al Israelului
”KGB 2.0”. Kremlinul a adunat cele mai temute structuri de informații rusești pentru a forma o ”unitate anti-Occident”
Cel mai scump cadou din istorie: Qatarul îi oferă lui Trump un Boeing 747-8, pe care Președintele SUA dorește să-l transforme temporar în Air Force One
Singurul om care a contat cu adevărat pentru Putin la parada din Piața Roșie. Fără el, Rusia ar fi pierdut demult războiul
Negocieri de pace fără armistițiu prealabil în Ucraina? Mesaj ferm din partea celor mai importanți susținători europeni ai Ucrainei
Polonia are și norocul unor vecini puternici care să o apere. Prima țară care a finalizat programul F-35 deschide umbrelea deasupra Poloniei
Germania copiază modelul României? Bundeswehr nu va mai face publice detalii despre livrările de arme către Ucraina
”Frankensam” are de acum un nume: Raven. Sistemul antiaerian folosește rachete ASRAAM, luate de la vechile avioane Tornado
SUA și China, discuții pentru ”dezescaladarea” războiului comercial. Trump: Am convenit asupra Marii Resetări
Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
India a acuzat Pakistanul de încălcarea armistițiului. Exploziile și focurile de armă continuă să răsune în Kashmir
Vladimir Putin a propus Ucrainei desfășurarea de negocieri directe de pace la Istanbul
Aliații Ucrainei au obținut sprijinul lui Trump? SUA aprobă transferul de rachete Patriot și rachete de artilerie către Ucraina
Armata britanică trimite Ucrainei zeci de machete-momeală, la pachet cu adevăratele tancuri Challenger 2 sau obuziere AS90
India și Pakistanul au căzut de acord asupra unui armistițiu imediat
Rușii pregătesc încă un Oreshnik? Moscova anunță că închide spațiul aerian din perimetrul poligonului din regiunea Astrahan
Nava spațială sovietică Kosmos 482 s-a prăbușit necontrolat pe Pământ
Armata rusă așteaptă lansatoarele iraniene. Fath-360 pot fi camuflate în camioane comerciale obișnuite și vor prelua din sarcinile Iskander
Liderii occidentali au sosit la Kiev pentru a sprijini Ucraina şi a cere Moscovei un "armistiţiu complet" de 30 de zile
Pakistanul neagă că și-a activat structura de Comandă nucleară. Conflictul din Kasmir, mină de aur pentru informațiile chineze
Un exemplu pentru flancul estic al NATO. Țările din nordul Europei își întăresc relațiile militare și împreună extind cooperarea cu Ucraina
Kremlinul susține că vrea încetarea focului în Ucraina, dar imediat vine și prima condiție: Oprirea furnizării de arme occidentale către Kiev
Conflict diplomatic după ce SBU a arestat doi spioni maghiari în Ucraiana. Diplomați unguri, expulzați de Kiev după o măsură similară a Budapestei
O veste bună și una proastă: SUA vor deține rachete nucleare care îi îngrozesc pe ruși, dar pentru ca LGM-35A Sentinel să se „nască” e nevoie de alt compromis
pixel