Poți descărca aplicația:
''Consider că învăţămintele acelor zile sunt valabile şi astăzi. Apărarea principiilor democratice şi ale statului de drept, excluderea oricărei posibilităţi de uzurpare a puterii, de aventuri, trebuie să fie întotdeauna o preocupare a societăţii şi a statului'', a subliniat Gorbaciov.
Fostul preşedinte şi-a reiterat convingerea că doar pe cale democratică ţara ''se poate dezvolta şi poate soluţiona orice problemă''.
În opinia sa, deşi lovitura de stat din 19 august 1991 a eşuat, ea ''a complicat şi slăbit poziţia preşedintelui URSS, a creat condiţiile în care era incredibil de dificil să se continue eforturile de menţinere a Uniunii (Sovietice)''.
''Republicile (sovietice) au adoptat declaraţii de independenţă, dar chiar şi aşa exista posibilitatea menţinerii Uniunii pe noi baze'', consideră părintele perestroikăi, aşa cum a fost denumit procesul de reforme care a început odată cu sosirea sa la putere, în 1985.
În plus, la 8 decembrie 1991, s-a produs un al doilea contratimp: Acordurile de la Belaveja prin care s-a declarat dizolvarea Uniunii Sovietice, semnate de către liderii Belarusului, Rusiei şi Ucrainei.
''Organizatorii loviturii de stat au încercat să se justifice afirmând că erau mânaţi de grija de a păstra intactă ţara, însă consecinţele faptelor lor s-au dovedit catastrofale'', a apreciat Gorbaciov.
Potrivit ultimului lider sovietic, puciştii au dat greş datorită atitudinii ferme atât a lui, în calitate de preşedinte al URSS, cât şi a preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, precum şi a ''curajului a mii de moscoviţi şi a numeroase personalităţi''.
''Oamenii nu voiau să revină la vechiul regim. Instituţiile democratice create ca rezultat al perestroikăi au rezistat în general acestei încercări'', a concluzionat Gorbaciov.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat în cadrul unei reuniuni militare disponibilitatea Franței de a contribui cu trupe NATO pe teritoriul României, în contextul tensiunilor tot mai mari din Europa de Est și temerilor privind o nouă agresiune a Federației Ruse în Ucraina.
Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a avut azi la sediul Ministerului Apărării Naționale, o întrevedere cu ambasadorul Israelului în România, E.S. David Saranga. Cei doi înalți diplomați au discutat inclusiv despre „modernizarea forțelor armate române”. Intuim în acest sens că discuția a fost purtată și pe partea de înzestrare cu UAV-uri (drone) a Armatei României.
Profesorul Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) şi directorul Centrului pentru Studiul Relaţiilor Externe ale UE şi Ordinii Globale (Centrul EUXGLOB, UBB), într-o postare pe pagina personală de Facebook, a analizat criza din Ucraina.
Marea Britanie a deschis un adevărat pod aerian de ajutor militar către Ucraina. În dimineața zilei de 19 ianuarie, conform Flightradar24, șase avioane militare de transport de tip C-17A Globemaster III au decolat de la Baza Aeriene Brize Norton a Royal Air Force şi au aterizat pe Aeroportul Boryspil din Ucraina, totul în mai puţin de două zile, pentru a livra mai multe sisteme de rachete antitanc NLAW.
Potrivit agenţiilor de presă occidentale, administraţia SUA a anunţat miercuri deblocarea unei sume suplimentare de 200 de milioane de dolari drept ajutor acordat Ucrainei pentru apărare.
Deteriorarea stării de securitate din regiunea Mării Negre arată din nou importanța procesului de înzestrare cu tehnică militară modernă a Armatei României, pilon esențial privind securitatea și stabilitatea pe Flancul Estic al NATO.
Comandantul şef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-locotenent Valerii Zalujnii a vorbit în cadrul unui interviu acordat agenţiei naţionale de presă Ukrinform, despre starea armatei ucrainene, în contextul în care Federaţia Rusă continua să desfăşoare trupe şi tehnică militară tot mai aproape de graniţele Ucrainei, lăsând să se înţeleagă că se pregăteşte de o nouă invazie militară.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat miercuri, la Kiev, unde efectuează o vizită fulger, că nu va prezenta niciun fel de răspuns în scris privind garanţiile de securitate cerute de Rusia, la întrevederea cu omologul său rus Serghei Lavrov, cu care urmează să se întâlnească vineri la Geneva pentru a aborda criza ucraineană, chiar dacă Moscova doreşte unul cât mai curând, relatează Agerpres,care citează AFP şi EFE.
